2ra-120/19 — incasarea prejudiciului material, moral si a cheltuielilor de judecata

Dosar nr. 2ra-120/19 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (C. Prisacari) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, E. Grumeza și N. Chircu) D E C I Z I E 13 februarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Nicolae Craiu Iurie Bejenaru Nina Vascan examinând recursul declarat de Leonid Dornean, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Plîngău împotriva lui Leonid Dornean cu privire la repararea prejudiciului patrimonial și moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a admis apelul declarat de Leonid Dornean și s-a modificat hotărârea din 12 februarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, c o n s t a t ă: La 05 octombrie 2017, Alexandru Plîngău, reprezentat de avocatul Gabriela Moldovan, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Leonid Dornean cu privire la repararea prejudiciului patrimonial în sumă de 15 000 de lei, repararea prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3 000 de lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul Alexandru Plîngău, reprezentat de avocatul Gabriela Moldovan, a relatat că la 09 martie 2016, a depus plângere la Inspectoratul de Poliție Edineț, solicitând pornirea procesului contravențional în privința pârâtului Leonid Dornean, care prin petițiile depuse la Procuratura raionului Edineț la data de 29 februarie 2016 și la 04 martie 2016, a afirmat că reclamantul, care activează în funcția de procuror, este incompetent, a luat mită și este „slăbuț la minte“. Astfel, reclamantul Alexandru Plîngău a considerat că Leonid Dornean i-a lezat onoarea și demnitatea.

Reclamantul a susținut că la 20 mai 2016, a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție seria MAI03 nr. 397076, prin care s-a constatat că Leonid Dornean a săvârșit contravenția prevăzută la art. 70 din Codul contravențional, și anume a răspândit cu bună știință informații mincinoase ce defăimează o altă persoană, însoțite de învinuirea în comiterea unei infracțiuni deosebit de grave. În continuare, reclamantul a evidențiat că prin hotărârea din 18 mai 2017 a 1 Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, contestația depusă de Leonid Dornean împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție din 20 mai 2016 a fost respinsă ca neîntemeiată, iar prin decizia din 26 iulie 2017 a Curții de Apel Bălți a fost respins recursul declarat de Leonid Dornean împotriva hotărârii din 18 mai 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni.

Reclamantul a invocat incidența art. 1398 alin. (1) din Codul civil, care prevede că cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune. Reclamantul a specificat că drept urmare a perpetrării calomnierii de către Leonid Dornean, a fost nevoit să dea explicații Procurorului General și să suporte cheltuieli pentru deplasări. De asemenea, cu referire la prejudiciul moral cauzat, reclamantul a invocat suportarea unor suferințe psihice generate de necesitatea justificării publice a onoarei sale profesionale. Prin hotărârea din 12 februarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, acțiunea înaintată de Alexandru Plîngău, reprezentat de avocatul Gabriela Moldovan, a fost admisă parțial (f.d.

96-100). S-a încasat în beneficiul lui Alexandru Plîngău, din contul lui Leonid Dornean, suma de 100 000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3 000 de lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți, apelul declarat de Leonid Dornean a fost admis cu modificarea hotărârii din 12 februarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, prin micșorarea sumei de 100 000 de lei, până la suma de 10 000 de lei a cuantumului admis al pretenției înaintate de Alexandru Plîngău, reprezentat de avocatul Gabriela Moldovan, împotriva lui Leonid Dornean cu privire la repararea prejudiciului moral (f.d.

170-176). În rest, hotărârea din data de 12 februarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și încheierea din data de 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central au fost menținute fără modificări. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată participanților la proces la data de 24 iulie 2018, prin scrisoarea de expediere numărul 17787 (f.d.178) și a fost recepționată de recurentul Leonid Dornean la 30 iulie 2018, conform trimiterii poștale DS3118076594AS (f.d.181).

Totodată, instanța de recurs relevă că decizia recurată a fost publicată pe portalul instanțelor judecătorești la data de 23 iulie 2018. În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost declarat de Leonid Dornean, prin intermediul oficiului poștal la 17 septembrie 2018, cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă. Prin cererea de recurs, recurentul Leonid Dornean a solicitat casarea integrală a deciziei din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel (f.d. 209-214; 215). 2 În motivarea recursului, recurentul Leonid Dornean a invocat temeiul stipulat la art. 432 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură civilă, considerând că judecătorul în primă instanță, Cristina Prisacari, nu avea dreptul să participe la judecarea cauzei.

În context, recurentul a subliniat că instanța de apel, contrar art. 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă, a tratat în mod superficial acest argument și nu s-a expus în modul corespunzător asupra legalității încheierilor din 11 decembrie 2017, 23 ianuarie 2018 și 12 februarie 2018 ale Judecătoriei Edineț, sediul Central, ceea ce reprezintă o încălcare a art. 6 par. (1) din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Recurentul Leonid Dornean a menționat că prin încheierea din data de 11 decembrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, cererea de recuzare a judecătorului Cristina Prisacari a fost respinsă. Iar, prin încheierea din data de 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, o nouă cerere de recuzare a judecătorului Cristina Prisacari, de asemenea a fost respinsă.

Recurentul a invocat că în motivarea recuzării judecătorului Cristina Prisacari, a făcut trimitere la încheierea din 17 august 2016 a Judecătoriei Edineț, prin care a fost admisă cererea de recuzare a judecătorului Cristina Prisacari de la examinarea cauzei contravenționale pe care și-a întemeiat acțiunea reclamantul Alexandru Plîngău, având în vedere statutul procesual de parte vătămată a procurorului în Procuratura raionului Edineț, Alexandru Plîngău, care participă la înfăptuirea justiției în raza de activitate a Judecătoriei Edineț, sediul Central. Recurentul a relevat că prin încheierea din 22 septembrie 2016 a Curții de Apel Bălți, cererea de recuzare a judecătorului Ghenadie Bîrsan din cadrul Judecătoriei Edineț de la examinarea aceleiași cauze contravenționale a fost admisă, iar din cauza imposibilității substituirii judecătorilor din cadrul Judecătoriei Edineț, cauza contravențională a fost strămutată la Judecătoria Briceni.

Astfel, recurentul a reliefat constatarea inadmisibilității participării judecătorului Cristina Prisacari la judecarea unei cauze în care un procuror din cadrul Procuraturii raionului Edineț are calitate procesuală, constatare ce a căpătat puterea de lucru judecat și trebuie să fie valabilă conform art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă și în prezenta cauză civilă. La 06 decembrie 2018, în adresa intimatului Alexandru Plîngău a fost expediată copia recursului declarat de Leonid Dornean, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.219), însă intimatul Alexandru Plîngău nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. Prin încheierea din 30 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de către Leonid Dornean împotriva deciziei din data de 03 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost considerat admisibil.

Verificând decizia din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că se impune admiterea recursului și casarea actului judecătoresc contestat, cu trimiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată, pentru motivele ce succed. În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele 3 invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată, dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Din materialele cauzei reiese că la 05 octombrie 2017, Alexandru Plîngău, reprezentat de avocatul Gabriela Moldovan, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Leonid Dornean cu privire la repararea prejudiciului patrimonial în sumă de 15 000 de lei, repararea prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3 000 de lei (f.d.

5-7). De asemenea, Colegiul reține că în cadrul examinării cererii de chemare în judecată depusă de Alexandru Plîngău împotriva lui Leonid Dornean, la data de 11 decembrie 2017 Leonid Dornean a înaintat cerere de recuzare judecătorului Cristina Prisacari (f.d.51). Prin încheierea din 11 decembrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Central s-a respins cererea de recuzare judecătorului Cristina Prisacari (f.d.56-57). La 23 ianuarie 2018, Leonid Dornean, reprezentat de avocatul Igor Țurcanu a înaintat cerere de recuzare a judecătorului Cristina Prisacari (f.d.64). Iar, prin încheierea din 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central s-a respins cererea de recuzare a judecătorului Cristina Prisacari (f.d.71).

La 12 februarie 2018, reprezentantul pîrîtului Leonid Dornean, avocatul Igor Țurcanu a solicitat anexarea la materialele cauzei a încheierii din 22 februarie 2016, a ordonanței din 03 decembrie 2015, a ordonanței din 26 octombrie 2015 și a scrisorii din 14 martie 2016 (f.d.81). Prin încheierea protocolară din 12 februarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central s-a respins cererea reprezentantului pîrîtului Leonid Dornean, avocatul Igor Țurcanu de anexare a înscrisurilor menționate supra (f.d.81 verso). Prin hotărârea din 12 februarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, acțiunea înaintată de Alexandru Plîngău, reprezentat de avocatul Gabriela Moldovan, a fost admisă parțial, s-a încasat în beneficiul lui Alexandru Plîngău din contul lui Leonid Dornean suma de 100 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3 000 de lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. (f.d. 96-100). La data de 12 februarie 2018 Leonid Dornean a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 12 februarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, încheierii din 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și încheierii din data de 11 decembrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, încheierii protocolare din 12 februarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a hotărîrii și încheierilor constestate, cu trimiterea cauzei la rejudecare în prima instanță în alt complet de judecată (f.d.89-90).

Prin decizia din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți, apelul declarat de Leonid Dornean a fost admis cu modificarea hotărârii din 12 februarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, prin micșorarea sumei de 100 000 de lei, până la suma de 10 000 de lei a cuantumului admis al pretenției înaintate de Alexandru Plîngău, 4 reprezentat de avocatul Gabriela Moldovan, împotriva lui Leonid Dornean cu privire la repararea prejudiciului moral. În rest, hotărârea din 12 februarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, și încheierea acesteia din 23 ianuarie 2018 au fost menținute fără modificări (f.d. 170-176).

În conformitate cu art. 357 Cod de procedură civilă, hotărîrile susceptibile de apel pot fi atacate, pînă a rămîne definitive, în instanță de apel care, în baza materialelor din dosar și a celor prezentate suplimentar, verifică corectitudinea constatării circumstanțelor de fapt ale cauzei, a aplicării și interpretării normelor de drept material, precum și respectarea normelor de drept procedural, la judecarea cauzei în primă instanță. Art. 359 alin. (1) Cod de procedură civilă prevede că încheierile emise în primă instanță nu pot fi atacate cu apel decît o dată cu hotărîrea, cu excepția încheierilor care pot fi atacate cu recurs, separat de hotărîre, în cazurile specificate la art.423. Astfel, Colegiul relevă că obiectul apelului îl constituie hotărîrile nedefinitive, pronunțate în prima instanță și încheierile emise în prima instanță care nu pot fi atacate cu apel decît odată cu hotărîrea.

Încheierile emise în prima instanță nu pot fi atacate cu apel decît o dată cu hotărîrea, cu excepția încheierilor date în primă instanță care pot fi atacate cu recurs, separat de hotărîre, de către părți și de ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute la art.423 Cod de procedură civilă. Apelul declarat împotriva hotărîrii se consideră declarat și împotriva încheierilor emise în cauza respectivă, chiar dacă au fost emise după pronunțarea hotărîrii și dacă atacarea încheierii nu se menționează în cererea de apel, instanța de apel fiind în drept de a se pronunța din oficiu și asupra legalității încheierii.

Colegiul relevă că deși la data de 12 februarie 2018 Leonid Dornean a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 12 februarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, încheierii din 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și încheierii din 11 decembrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, încheierii protocolare din 12 februarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, instanța de apel a omis să examineze legalitatea tuturor încheierilor contestate de către apelantul Leonid Dornean. Ori, prin decizia din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți, apelul declarat de Leonid Dornean a fost admis cu modificarea hotărârii din 12 februarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, prin micșorarea de la suma de 100 000 de lei până la suma de 10 000 de lei a cuantumului admis al pretenției înaintate de Alexandru Plîngău, reprezentat de avocatul Gabriela Moldovan, împotriva lui Leonid Dornean cu privire la repararea prejudiciului moral.

În rest, hotărârea din data de 12 februarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și încheierea acesteia din 23 ianuarie 2018 au fost menținute fără modificări (f.d.170-176). Astfel, instanța de apel nu a examinat legalitatea încheierii din data de 11 decembrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și a încheierii protocolare din 12 februarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, deși apelantul Leonid Dornean a contestat aceste acte, fapt indicat în cererea de apel nemotivată depusă la12 februarie 2018 (f.d.89-90), în cererea de apel motivată depusă la 03 iulie 2018 (f.d.160-161) cît și în ședința de judecată a instanței de apel, în cadrul căreia apelantul Leonid Dornean a indicat că susține apelul în sensul formulat (f.d.168).

În conformitate cu art. 373 alin. (5) Cod de procedură civilă, instanța de apel 5 este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).

Astfel, instanța de recurs conchide că, decizia instanței de apel nu conține nici o apreciere, ce ar determina definitiv și incontestabil certitudinea adoptării soluției în privința tuturor actelor contestate. Respectiv, instanța de recurs este în imposibilitate de a exercita controlul judiciar asupra unei asemenea hotărâri. Mai mult decît atît, 2 din încheierile contestate și anume încheierea din data de 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și încheierea din data de 11 decembrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Central se referă la cererile de recuzare a judecătorului care a examinat cauza în fond, Cristina Prisacari, însă instanța de apel în decizia adoptată, atît în partea de motivare cît și în dispozitiv, s-a expus în mod general doar referitor la încheierea din 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. Art. 388 alin. (1) lit. i) Cod de procedură civilă prevede că hotărîrea primei instanțe urmează a fi casată, independent de argumentele cererii de apel, dacă cauza a fost examinată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Astfel, Colegiul relevă că normele procedurale citate supra incubă instanței de apel obligația de a verifica din oficiu dacă cauza a fost examinată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Instanța de recurs menționează că completul de judecată urmează să fie format cu respectarea principiului independenței și imparțialității judecătorilor. Astfel, se va considera drept judecarea cauzei de către un complet compus ilegal, participarea în complet sau examinarea cauzei de un judecător în privința căruia există temeiuri de recuzare, dacă cererea de recuzare înaintată în ordinea stabilită, a fost respinsă. În aceste circumstanțe Colegiul indică că instanța de apel urma să verifice temeinicia cererilor de recuzare a judecătorului Cristina Prisacari înaintate de Leonid Dornean. În conformitate cu art. 50 alin (1) lit. e) Cod de procedură civilă, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Astfel, Colegiul reiterează că nerespectarea obligației de a asigura o judecată imparțială atrage nulitatea întregii proceduri realizate. Instanța de recurs menționează că statul, în baza dreptului oricărei persoane la un tribunal imparțial, recunoscut prin art. 6 din Convenție, are obligația pozitivă de 6 a-și regla sistemul judiciar, astfel, încât orice jurisdicție să aibă obligația de a-și verifica imparțialitatea, atât din oficiu, cât și la cererea uneia dintre părți (Remli c. Franța, hot. din 23 aprilie 1996). Cu titlu de principiu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu referire la cauza Padovani c. Italiei (hotărârea din 26 februarie 1993, par 27), a statuat că, este fundamental ca într-o societate democratică, tribunalele să inspire încredere justițiabililor, art. 6 paragraful 1 din Convenție impunând ca fiecare instanță să fie imparțială.

Imparțialitatea poate fi apreciată sub diverse aspecte, distingându-se un demers subiectiv, ce tinde a determina ceea ce judecătorul gândește în forul său interior într-o cauză anume și un demers obiectiv, cu scopul de a cerceta dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa (hotărîrea Piersack c.Belgiei). În acest context, este important faptul că, CtEDO a relevat importanța existenței unor garanții suficiente în vederea excluderii oricărei îndoieli legitime în privința imparțialității magistraților, or, în acest aspect, chiar aparențele pot avea o anumită importanță. Colegiul relevă că în litigiul dedus judecății reclamantul Alexandru Plîngău și-a întemeiat acțiunea în baza procesul-verbal cu privire la contravenție seria MAI03 nr. 397076, prin care s-a constatat că Leonid Dornean a săvârșit contravenția prevăzută la art. 70 din Codul contravențional.

Instanța de recurs reține că procesul verbal menționat supra a fost contestat de Leonid Dornean, cauza fiind repartizată judecătorului Cristina Prisacari. În cadrul cauzei contravenționale menționate Leonid Dornean, reprezentat de avocatul Igor Țurcanu a depus cerere de recuzare a judecătorului Cristina Prisacari, invocînd faptul că partea vătămată Alexandru Plîngău participă la înfăptuirea justiției în raionul Edineț, în raza de activitate a Judecătoriei Edineț, sediul Central (f.d.125- 126). Prin încheierea din 17 august 2016 a Judecătoriei Edineț a fost admisă cererea de recuzare a judecătorului Cristina Prisacari (f.d.65, 124). Instanța de recurs reține că în litigiul dedus judecății la 11 decembrie 2017 Leonid Dornean a înaintat cerere de recuzare judecătorului Cristina Prisacari (f.d.51).

Iar, la 23 ianuarie 2018, Leonid Dornean, reprezentat de avocatul Igor Țurcanu a înaintat cerere de recuzare a judecătorului Cristina Prisacari, invocînd același temei de recuzare, indicat în cererea de recuzare a judecătorului respectiv în cadrul cauzei contravenționale (f.d.64). Colegiul relevă că instanța de apel a omis să examineze această circumstanță și să se expună asupra neaplicării principiului puterii lucrului judecat. Or, conform art. 123 alin. (2) Cod de procedură civilă, faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sînt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.

Instanța de recurs relevă că CtEDO a menționat că instanța învestită cu soluționarea unei cauze să fie imparțială, ceea ce prezumă în mod firesc lipsa de prejudecăți și de părtiniri. Mai mult, este necesar să se stabilească dacă, pe lângă comportamentul personal al judecătorului, există fapte care pot fi constatate și care pot trezi dubii în privința imparțialității sale. În această privință, chiar aparențele pot 7 avea o anumită importanță (cauza Tocono și Profesorii Prometeiști v. Republica Moldova, hotărârea din 26/06/2007, definitivă din 26/09/2007, §29). Conform jurisprudenței CtEDO, principiul egalității armelor semnifică tratarea egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața unui tribunal, fără ca una din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă parte din proces.

Acest principiu este unul din elementele noțiunii mai largi de ”proces echitabil”, ce impune fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa, în condiții care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu adversarul ei (cauza Ankerl contra Suediei, hotărârea din 18 februarie 1997; cauza Niderost -Huler contra Suediei, hotărârea 1997-1/24 noiembrie 1997). Având în vedere problemele de drept ridicate în speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Leonid Dornean și de a casa decizia din data de 03 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți cu trimiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

La judecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate supra, creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată, reieșind din circumstanțele esențiale ale litigiului dedus judecății. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Leonid Dornean. Se casează decizia din 03 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Plîngău împotriva lui Leonid Dornean cu privire la repararea prejudiciului patrimonial și moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Nicolae Craiu Iurie Bejenaru Nina Vascan 8