3ra-828/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-828/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – V. Sanduța Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu ÎNCHEIERE 09 septembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului depus Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate, reprezentat de avocatul Marin Baltă, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate împotriva Consiliului Național de Coordonare a Programelor Naționale de profilaxie și control al infecției HIV/SIDA și Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 18 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au admis apelurile depuse de Consiliul Național de Coordonare a Programelor Naționale de profilaxie și control al infecției HIV/SIDA și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, s-a casat integral hotărârea din 06 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a pronunțat o hotărâre nouă, prin care s-a respins acțiunea depusă de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate, ca neîntemeiată, constată: La 11 septembrie 2017,

Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Național de Coordonare a Programelor Naționale de profilaxie și control al infecției HIV/SIDA cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, prin Hotărârea Guvernului nr. 825 din 03 august 2005, cu modificările și completările ulterioare, a fost instituit Consiliul Național de Coordonare a Programelor Naționale de profilaxie și control al infecției HIV/SIDA, infecțiilor cu transmitere sexuală și de control și profilaxie a tuberculozei (în continuare CNC TB/SIDA).

Începând cu 03 august 2005, CNC TB/SIDA a devenit o structură intersectorială de nivel național, ce reflectă prioritățile și angajamentul Republicii Moldova în combaterea tuberculozei, infecției HIV/SIDA, infecțiilor cu transmitere sexuală, funcțiile căruia au fost extinse către supravegherea implementării Programelor Naționale și a tuturor proiectelor cu finanțare externă. 1 Astfel, scopul CNC TB/SIDA constă în realizarea obiectivelor Programelor Naționale. Conform legislației, CNC TB/SIDA este condus de către președinte, care este asistat de trei vicepreședinți.

De competența Consiliului este: – asigurarea angajamentului politic al Guvernului în controlul tuberculozei, HIV/SIDA, infecțiilor cu transmitere sexuală; - asigurarea coordonării intersectoriale și implicarea în procesele de dezvoltare, implementare, monitorizare și evaluare a Programelor Naționale, toți partenerii vizați, inclusiv societatea civilă și sectorul privat; - rolul central de supervizare programatică a Programelor Naționale prin evaluarea managementului programelor, performanței programatice și financiare; - oferirea recomandărilor de îmbunătățire a performanței granturilor și urmărirea realizării acesteia; - reprezentarea mecanismului central prin care Fondul Global de combatere a SIDA, tuberculozei și malariei oferă resurse financiare în calitate de granturi Republicii Moldova.

La 29 iunie 2017, CNC TB/SIDA a organizat o ședință extraordinară, în cadrul căreia au fost puse spre dezbateri două subiecte, și anume: 1. discutarea și agregarea proiectelor granturilor de țară, solicitate Fondului Global pentru susținerea Programului național de control TB în perioada 2018- 2020; 2. discutarea și agregarea proiectelor granturilor de țară, solicitate Fondului Global pentru susținerea Programului național de prevenire și control HTV/SIDA/ITS în perioada 2018-2020.

În cadrul ședinței din 29 iunie 2017 a fost adoptată Hotărârea nr. 3, prin care s-a luat act de informația cu privire la proiectele grantului de țară solicitat Fondului Global în susținerea Programului rațional de control al Tuberculozei pentru 2016-2020, perfectate la etapa grant making sub egida CNC TB/SIDA și în cadrul unui dialog de țară incluziv și multisectorial, cu aprobarea proiectului setului de documente parte a grantului de țară TB oferit de Fondul Global pentru perioada 2018-2020. La fel, la aceeași ședință, a fost luat act de informația cu privire la proiectele grantului de țară solicitat Fondului Global în susținerea Programului național de prevenire și control al HTV, SIDA ITS pentru 2016-2020, perfectate la etapa grant making sub egida CNC TB SIDA și în cadrul unui dialog de țară incluziv și multisectorial, prin care a fost aprobat proiectul setului de documente parte a grantului de țară HIV oferit de Fondul Global pentru perioada 2018-2020.

Succesiv, reclamantul a menționat că a constatat încălcări grave de procedură în partea subiectului cu nr. II din Hotărârea CNC TB/SIDA nr. 3 din 29 iunie 2017 – privind aprobarea proiectului setului de documente parte a grantului de țară HIV oferit de Fondul Global pentru perioada 2018-2020. În special, au fost încălcate prevederile pct. 11 din Regulamentul CNC TB SIDA, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 825 din 03 august 2005; pct. 5.1.10, 5.1.11 din Manualul Operațional, aprobat prin Hotărârea CNC nr. 3 din 27 iunie 2011, precum și interpretarea eronată a politicii privind conflictul de interese pentru CNC.

Astfel, la 10 iulie 2017, Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate a expediat în adresa CNC TB/SIDA poziția acesteia privind procesul de luare a deciziilor în cadrul elaborării cererii de continuare a grantului HIV din partea Fondului Global pentru anii 2018-2020, indicând la încălcările admise la adoptarea Hotărârii din 29 iunie 2017, și anume în partea ce se referă la 2 renunțarea la aranjamentul „dual-track financing” cu doi RP (Recipienți Principali), dintre care unul din partea societății civile, fiind o decizie politică, care nu a întrunit numărul de voturi necesare.

Mai mult, acest subiect nu a fost discutat în Grupul tehnic de lucru, fiind pus spre dezbatere în cadrul ședinței din 29 iunie 2017. Respectiv, la 11 iulie 2017, Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate a expediat în adresa CNC TB/SIDA cerere prealabilă în temeiul art. 14-15 din Legea contenciosului administrativ, prin care a solicitat anularea pct. II din Hotărârea CNC TB/SIDA nr. 3 din 29 iunie 2017 cu privire la aprobarea proiectului setului de documente parte a grantului de țară HIV oferit de Fondul Global pentru perioada 2018-2020, precum și convocarea repetată a ședinței extraordinare a CNC TB/SIDA pentru discutarea transparentă a tuturor opțiunilor pe subiectul 2 din Agendă și luarea hotărârii conform Regulamentului CNC TB/SIDA.

Reclamantul a evocat că, deși, cererea prealabilă a fost recepționată la 12 iulie 2017, nu a primit răspuns în termenul prevăzut de lege. Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate a opinat că pct. II din Hotărârea CNC TB/SIDA nr. 3 din 29 iunie 2017 a fost adoptată cu încălcări procedurale fundamentale, și anume prin: a) punerea la vot a unor subiecte neincluse în agendă. Or, în agenda distribuită în prealabil membrilor nu au fost incluse opțiunile de vot în modul prevăzut la pct. 5.2.3 din Manualul Operațional, acestea fiind înaintate abia în cadrul ședinței propriu-zise. b) neexplicarea procedurii de vot, fapt ce a dus la perceperea eronată a modului de votare a subiectelor. Or, potrivit pct. 5.1.2.

din Manualul Operațional, Președintele CNC TB/SIDA facilitează activitatea în cadrul ședințelor CNC TB/SIDA. c) interpretarea eronată a politicii privind conflictul de interese prin excluderea din procesul decizional pe subiectul nr. 2 din Agenda (discutarea și agrearea proiectelor granturilor de țară solicitate Fondului Global pentru susținerea Programului național de prevenire și control HIV/SIDA/ITS în perioada 2018-2020) a Recipienților Principali, precum și încercarea de a exclude toată societatea civilă din procesul de vot pe subiectul menționat, pe motiv că în calitate de prestatori de servicii primesc resurse din cadrul grantului.

Chestiunea excluderii recipienților principali și a reprezentanților societății civile a fost ridicată doar pentru discutarea subiectului nr. 2 din Agenda, nu și a subiectului nr. l (discutarea și agrearea proiectelor granturilor de țară solicitate Fondului Global pentru susținerea Programului național de control TB în perioada 2018-2020). Între aceste subiecte, neexistând o diferență, care să impună o interpretare diferită a aspectelor ce țin de politica conflictelor de interese.

În al doilea rând, a subliniat că, proiectele granturilor de țară pentru susținerea Programului național de control HIV au fost elaborate de un grup de lucru multidisciplinar stabilit de CNC TB/SIDA și nu de careva membri în mod separat, care ar fi în conflict de interese în sensul dispozițiilor Politicii reglementării conflictelor de interese pentru CNC TB/SIDA: d) neanunțarea listei actualizate a membrilor CNC TB/SIDA cu drept de vot după cum este prevăzut în pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 825 din 03 august 2005 sau cu voturi delegate, conform pct. II capitolul 3 din Regulamentul CNC 3 TB/SIDA. Or, potrivit pct.5.1.2. din Manualul Operațional, Președintele CNC TB/SIDA facilitează activitatea în cadrul ședințelor CNC TB SIDA.

e) admiterea la vot a persoanelor care nu au calitatea de membri ai CNC TB/SIDA și respectiv, nu au drept de vot. Or, în cadrul ședinței au fost prezenți participanți necunoscuți, care nu s-au prezentat și nu au justificat prezența lor prin careva împuterniciri de reprezentare, conform pct. II capitolul 3 din Regulamentul CNC TB/SIDA. f) adoptarea Hotărârii în lipsa numărului de voturi prevăzut de lege și anume, de 2/ din voturile membrilor prezenți, fapt ce contravine pct. II capitolul 3 3 din Regulamentul CNC TB/SIDA. Or, pentru soluția 3 care a fost aprobată au votat „pro” doar 10 din 28 de membri, care se presupune că au avut drept de vot.

Reclamantul Centru pentru Politici și Analize în Sănătate a solicitat prin cererea de chemare în judecată anularea pct. II din Hotărârea Consiliului Național de Coordonare a Programelor Naționale de profilaxie și control al infecției HIV/SIDA (CNC TB/SIDA) nr. 3 din 29 iunie 2017 „cu privire la aprobarea proiectului setului de documente parte a grantului de țară HIV oferit de Fondul Global pentru perioada 2018-2020”; obligarea Consiliului National de Coordonare a Programelor Naționale de profilaxie și control al infecției HIV/SIDA de a convoca repetat ședința extraordinară a CNC TB/SIDA pentru discutarea transparentă a tuturor opțiunilor pe subiectul 2 din Agendă și luarea hotărârii conform Regulamentului CNC TB/SIDA.

Prin hotărârea din 06 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis acțiunea depusă de Centru pentru Politici și Analize în Sănătate. S-a anulat pct. II al Hotărârii Consiliului Național de Coordonare a Programelor Naționale de profilaxie și control al infecției HIV/SIDA nr. 3 din 29 iunie 2017, ca fiind emisă cu încălcarea procedurii. S-a obligat CNC TB SIDA să convoace repetat ședința extraordinară a CNC TB/SIDA pentru discutarea transparentă a tuturor opțiunilor pe subiectul 2 din Agendă și luarea hotărârii conform Regulamentului CNC TB/SIDA (vol. I, f.d. 124, 133-144). Prin decizia din 18 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău s-au admis apelurile declarate de Consiliul National de Coordonare a Programelor Naționale de profilaxie și control al infecției HIV/SIDA și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova.

S-a casat integral hotărârea din 06 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a pronunțat o decizie nouă, prin care s-a respins acțiunea depusă de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate, ca neîntemeiată (vol. II, f.d. 77, 78- 89). La 09 iunie 2020, Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate, reprezentat de avocatul Marin Baltă, a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva deciziei din 18 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului și casarea integrală a deciziei recurate, cu menținerea hotărârii din 06 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Totodată, reprezentantul recurentului a notat că motivarea recursului va fi depusă după notificarea deciziei motivate a instanței de apel (vol. II, f.d.

94). Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. 4 În conformitate cu articolul 245 din Codul administrativ, (1) recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Prin prisma articolului 246 alin. (l) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Conform articolul 244 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În corespundere cu articolul 211 alin. (1) din Codul administrativ, în cererea de chemare în judecată se indică: a) instanța la care a fost depusă; b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; c) numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant; d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia; e) pretențiile reclamantului; f) circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția; g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta; h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută de lege.

Sub aspectul dat Colegiul notează că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă vizibile ilegalitatea hotărârii contestate. În speță, însă, recurentul Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate, reprezentat de avocatul Marin Baltă, nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat o simplă cerere de recurs, nemotivată, fără a evidenția memoriul ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului său față de soluția pronunțată de instanța inferioară. Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat de instanța inferioară, dar expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat un act judecătoresc neîntemeiat. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

La capitolul dat completul decelează că, însăși reprezentantul recurentului Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate, avocatul Marin Baltă, a indicat în recurs că „recursul motivat îl va depune după recepționarea deciziei motivate a instanței de apel”. Deși, conform avizului de recepție a corespondenței 5 DS9350266833AS, avocatului Marin Baltă i-a fost notificată la 16 iunie 2020 decizia motivată din 18 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, pană în ziua examinării recursului, acesta nu a întreprins nicio măsură în vederea depunerii motivării recursului.

Circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al recursului, deoarece Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate, reprezentat de avocatul Marin Baltă, fiind interesat în soarta soluționării prezentului recurs, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unui recurs motivat, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Sub acest aspect este imperios că certitudinea legală impusă regulilor procedurii în contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului, materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale.

În acest sens este relevantă și jurisprudența CtEDO, în care Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov c. Ucrainei, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008). În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse supra cu normele legale precitate, instanța de recurs trage concluzia că, la depunerea recursului împotriva deciziei din 18 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate, reprezentat de avocatul Marin Baltă, nu a respectat prevederile articolului 245 din Codul administrativ.

Din considerentele menționate și având în vedere că Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate, reprezentat de avocatul Marin Baltă, nu a respectat prevederile art. 245 coroborat cu art. 233 alin. (1) și art. 211 alin. (1) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate, reprezentat de avocatul Marin Baltă, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas 6