3ra-834/20 — contestarea actului administrativ

3ra-834/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-834/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

16 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului deсlarat de Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Xâxxxxxxxxxxx împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării

și Asigurarea Egalității persoane terțe Xxxxxxxxxx și Universitatea de Stat de

Medicină și Farmacie „Nicolae Testimițeanu” din Republica Moldova privind

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității și cererea de alăturare la apel depusă de Xxxxxxxxxx și s-a

menținut hotărârea din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 29 martie 2019, xxxxxxxxxxx a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității

persoane terțe xxxxxxxxx și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae

Testimițeanu” din Republica Moldova privind contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul xxxxxxxxxxx a indicat că la data de

27 februarie 2019 xxxxxxxxx s-a adresat cu o petiție către Consiliul pentru prevenirea

și eliminarea discriminării și asigurarea egalității pe presupuse fapte de discriminare

împotriva șefului catedrei Epidemiologie a Universității de Stat de Medicină și

Farmacie „Nicolae Testemițanu”, xxxxxxxxxxx, care concomitent este și conducătorul

științific al tezei sale de doctor. La data 27 februarie 2019, ora 13.00 au avut loc audieri

1

publice în privința petiției depuse de către xxxxxxxxx și cu audierea mai multor

martori, inclusiv din partea reclamantului.

Reclamantul a relatat că la data de 04 martie 2019, pe marginea petiției înaintată

de către xxxxxxxxx a fost pronunțată decizia nr. 234/18, prin care Consiliul a dispus în

privința reclamantului xxxxxxxxxxx, precum că: faptele constatate reprezintă hărțuire

pe criteriu de sex în câmpul muncii, la fel s-a dispus ca reclamatul să-și stopeze

comportamentul intimidant față de petiționară și să-și prezinte scuzele în cadrul

ședinței catedrei. Reclamantul nu este de acord cu decizia Consiliului pentru Prevenirea

și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 234/18 din 04 martie 2019, ori

aceasta este emisă contrar prevederilor legii precum și cu încălcarea procedurii

stabilite.

Reclamantul a indicat că Decizia nr. 234/18 din 04 martie 2019 este neobiectivă

și unilaterală, ori faptele care au stat la baza adoptării deciziei respective și anume

presupusele acțiuni de discreditare profesională de către superior prin ignorarea

solicitării de a-i oferi petiționarei consultații pe marginea tezei de doctorat și prin

nerepartizarea orelor de studii nu sunt adevărate. xxxxxxxxx, în calitate de doctorandă,

la Epidemiologie a USMF „Nicolae Testemițanu”, a avut parte pe tot parcursul

realizării tezei de aceiași atitudine și consultații din partea conducătorului științific

profesorul xxxxxxxxxxx, ca și toți ceilalți doctoranzi. I-a fost propusă formulată tema

de doctorat, elaborată adnotarea și planul tezei, aprobată tema de doctorat la toate 4

etape: catedra, comitetul de etică, seminarul de profil, consiliul științific. S-a lucrat

mult asupra anchetei de investigație, schemei și metodei de analiză a materialului

acumulat, formarea tabelelor, figurilor, scrierea materialelor pentru publicații. Toate

materialele la tema tezei prezentate conducătorului științific au fost studiate și

redactate. Cu privire la orarul orelor de studii repartizate xxxxxxxxxxx, pentru anul de

studii 2018-2019, care include 776 de ore, norma didactică fiind de 750 ore.

Reclamantul a invocat că nerepartizarea grupei lui xxxxxxxxx în cadrul

modulului, care a început studiile la 03 septembrie 2018, se explică prin faptul că ea a

revenit la lucru din concediu abia la data de 05 septembrie 2018, fapt menționat și în

cadrul Ședinței Consiliului pentru Prevenirea și Eliminării Discriminării și Asigurarea

Egalității. În ceea ce ține de învinuirile cu privire la acțiunile de intimidare și

desconsiderare a petiționarei în cadrul catedrei cât și în cadrul ședințelor de catedră,

dar și prin apelative sexiste, menționează reclamantul că, acestea nu sunt justificate,

deoarece în cadrul ședinței de catedră au fost aduse la cunoștință doar scrisorile

xxxxxxxxx adresate în diferite instituții cu învinuiri false, calomnioase, nu numai în

adresa conducătorului, dar și a colectivului. Ca argument pot servi expunerile

membrilor colectivului atât în cadrul ședințelor de catedră conform procesului-verbal

din 22 ianuarie 2019 cât și în cadrul ședinței Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.

Reclamantul a relatat că prin scrisoarea adresată Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, xxxxxxxxxxx a relatat că sunt

adresate denigrări nu numai față de reclamant, dar și față de întreg colectivul catedrei

Epidemiologie al USMF „Nicolae Testemițanu”. În altă ordine de idei, urmează să se

țină cont de faptul că Consiliul, este în drept de a face recomandări, or din conținutul

acestei decizii, rezultă contrariul, adică o prescriere imperativă pentru USMF „Nicolae

2

Testemițanu” și nu una de recomandare, fapt ce contravine art. 12 alin. 1) lit. f) din

Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității, care expres stabilește

că Consiliul remite autorităților publice propuneri de ordin general referitoare la

prevenirea și combaterea discriminării și ameliorarea comportamentului față de

persoanele ce cad sub incidența prezentei legi.

Reclamantul a menționat și faptul că, decizia nr. 234/18 din 04 martie 2019, fără

a deveni executorie, a ajuns în spațiul public, nefiind depersonalizată, unde se face

referire la înregistrări audio, obținute pe ascuns, contrar prevederilor legale. La fel,

menționează că, prin examinarea cauzei în ședința de audiere unipersonal, ori doar

membrii prezenți la ședință și care au auzit și văzut dovezile și au urmărit conduita

martorilor și reacțiile acestora la întrebări și sunt respectiv apți să evalueze

credibilitatea acestora, urmează să ia deciziile în aceste cauze, denotă grave abateri de

la lege, și ca efect vătămarea drepturilor și intereselor legale ale reclamantului, inclusiv

prin mediatizatarea fără precedent și cu denaturarea faptelor în spațiul public. La

ședința de audiere a participat doar un membru al Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității. Consiliul nu a ținut cont de aceste

argumente și probe precum și martorii prezentați de către reclamant, în susținerea

poziției sale, iar aceste fapte denotă abateri de la lege și ca efect are loc vătămarea

drepturilor și intereselor legale ale reclamantului care au dus la emiterea unei decizii

neîntemeiate.

Reclamantul xxxxxxxxxxx a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei nr.

234/18 din 04 martie 2019 a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării

și Asigurării Egalității.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de xxxxxxxxxxx, s-a anulat

pct. 1, pct. 2 și pct. 3 din decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității din 04 martie 2019 cauza nr. 234/18, în rest

cererea de chemare în judecată depusă de xxxxxxxxxxx, a fost respinsă, ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității și cererea de alăturare la apel depusă de xxxxxxxxx și s-a menținut hotărârea

din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de xxxxxxxxxxx împotriva

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității

persoane terțe xxxxxxxxx și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae

Testimițanu” din Republica Moldova privind contestarea actului administrativ.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prin plângerea din

16 octombrie 2018, xxxxxxxxx a solicitat de la Inspectoratul de Poliție Buiucani,

intervenția organelor de urmărire penală în vederea elucidării cu sancționarea celor

care se fac vinovați de hărțuirea sexuală și stoparea acțiunilor de victimizare și

intimidare ale xxxxxxxxxxx, care continuă din vara anului 2018, când au fost expuse

acțiunile de hărțuire ale lui xxxxxxxxxxx asupra ei (f.d. 39-53, Vol. I). Urmare a cererii

depuse, prin răspunsul nr. 03-4637 din 30 noiembrie 2018, Universitatea de Stat de

Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” a informat-o pe xxxxxxxxx că a fost

3

efectuată ancheta de investigare de către organele de poliție, în rezultatul căreia nu au

fost constatate careva acțiuni ilegale efectuare din partea lui xxxxxxxxxxx (f.d. 27, Vol.

I).

Instanța de apel a reținut că prin răspunsul nr. 03/1583 din 11 decembrie 2018,

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a

informat-o pe xxxxxxxxx că în termen de 10 zile trebuie să prezinte următoarea

informație: să explice detaliat prin ce acțiuni concrete lui xxxxxxxxxxx care și-a

manifestat comportamentul indicat la adresa acesteia, să prezinte copia actului prin care

a denunțat comportamentul nedorit aplicat de către xxxxxxxxxxx și să

informeze/probeze ce măsuri au fost luate în acest sens, să prezinte copia înregistrării

audio la care face referire (f.d. 66, Vol. I). La data de 02 ianuarie 2019, xxxxxxxxx s-

a adresat Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității și a solicitat intervenirea în victimizarea și hărțuirea constantă a sa, din partea

lui xxxxxxxxxxx (f.d. 67-77, Vol. I). Conform raportului din 19 ianuarie 2019 cauza

nr. 23418, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității a examinat plângerea petițioanarei xxxxxxxxx privind hărțuirea pe criteriu

de sex în câmpul muncii. (f.d. 106-108, Vol.I) Astfel, prin scrisoarea nr. 142 din

31 ianuarie 2019, xxxxxxxxxxx a solicitat de la Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, crearea unei Comisii pentru a verifica

veridicitatea celor expuse în plângerea xxxxxxxxxxx (f.d. 24-25, Vol. I).

Instanța de apel a reținut că la data de 04 martie 2019 Consiliul pentru Prevenirea

și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, examinând cauza nr. 234/18, a

adoptat decizia prin care a decis: faptele constatate reprezintă hărțuire pe criteriu de

sex în câmpul muncii; Reclamantul să-și stopeze comportamentul intimidant față de

petiționară și să-și prezinte scuzele în cadrul ședinței catedrei; reclamantul va informa

Consiliul, în termen de 10 zile calendaristice de la recepționarea prezentei decizii,

despre acțiunile realizate și cele planificate pentru implementarea recomandărilor

formulate de Consiliu; Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

de a realiza un sondaj anonim printre studenți, rezidenți, doctoranzi și colaboratorii

catedrelor privind climatul psiho-emoțional și discriminarea pe criteriile protejate de

Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității; Universitatea de

Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” va elabora un Plan de acțiuni în baza

rezultatelor sondajului și va realiza o serie de instruiri privind nediscriminarea și

asigurarea egalității pentru angajați și studenți. Universitatea de Medicină și Farmacie

„Nicolae Testemițanu” va elabora regulamentul intern privind investigarea cazurilor

de discriminare și mecanisme de redresare, inclusiv proceduri de protecție contra

represaliilor. Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” va informa

Consiliul, în termen de 30 zile calendaristice de la recepționarea prezentei decizii,

despre acțiunile realizate și cele planificate pentru implementarea recomandării

formulate de Consiliu. Decizia se comunică părților și va fi făcută publică pe adresa

www.egalitate.md (f.d. 11-12, Vol. I).

Instanța de apel a reținut că instanța de fond, la emiterea actului administrativ

contestat - decizia nr. 234/18 din 04 martie 2019, autoritatea publică, Consiliul, s-a

bazat în constatările sale în principal pe argumentele petiționarei xxxxxxxxxxx și

probele prezentate de către aceasta, fără a da o apreciere cuvenită probelor și

4

argumentelor lui xxxxxxxxxxx, fiind astfel, încălcat pct. 53 din Regulamentul de

activitate al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea

egalității, aprobat prin Legea cu privire la activitatea Consiliului pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 298 din 21 decembrie 2012.

Instanța de apel a mai reținut că în decizia contestată, se fac recomandări și

Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, ultima nu a fost

informată despre existența petiției, nu i s-a propus prezentarea poziției sale, probelor

de care dispune, nu a fost invitat reprezentantul Universității la ședințele Consiliului,

fiind astfel, încălcată procedura de examinare a plângerii. După cum întemeiat a

constatat și instanța de fond, prin pct. 1, 2, 3 din Decizia nr. 234/18 din 04 martie 2019,

s-a prescris o sarcină imperativă reclamantului xxxxxxxxxxxxx, deși art. 15 alin. (4)

din Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25 mai 2012, stabilește limitele

autorității publice, ca fiind de natură de recomandare. Or, în norma art. 15 alin. (4) din

Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25 mai 2012, este indicat expres că,

Consiliul vine cu recomandări pentru a preveni faptele similare pe viitor.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

16 iunie 2020, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității a contestat-o cu recurs, prin intermediul poștei electronice, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii

de respingere a acțiunii depuse de xxxxxxxxxxx.

Recurentul Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității, în motivarea recursului a invocat că la examinarea cauzei nu au fost

constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

cauzei în fond, concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele

cauzei, precum și faptul că normele de drept material și procedural au fost aplicate

eronat.

Recurentul a specificat că instanța de apel eronat a concluzionat că Consiliul

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității urma să implice

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” în procesul de

examinare a plângerii, ori ținând cont de prevederile art. 12 alin. (1), lit. f) din Legea

cu privire la asigurarea egalității, Consiliul este în drept să facă propuneri de ordin

general autorităților publice referitoare la prevenirea și combaterea discriminării și

ameliorarea fenomenului de discriminare. Conform prevederilor pct. 54 din

Regulamentul de activitate al Consiliului aprobat prin Legea nr. 121 din 25 mai 2012,

la ședința de audieri sunt invitate părțile adică - petiționara, reclamatul, partea

interesată după caz. în aceste circumstanțe, prin urmare este evident că instanța de apel

nefondat a remarcat că, Consiliul era obligat să solicite poziția Univerității de Stat de

Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, să invite reprezentantul acestuia la

audieri, pentru că legislația incidență speței nu prevede pentru Consiliu astfel de

obligații, fapt ce denotă interpretarea repetată eronată a Legii cu privire la asigurarea

egalității nr. 121 din 25 mai 2012 și a Regulamentului de activitate al Consiliului

aprobat prin Legea nr. 298/2012.

Recurentul a mai relatat că sunt subiective concluziile instanței de apel cu privire

la aprecierea părtinitoare de către Consiliul a probelor din dosar bazându-se

preponderent pe probele petiționarei. Consiliul a explicat că a examinat în ansamblu

5

toate probele prezentate de către părți, susținerile acestora și ale martorilor și a reținut

existența faptei de hărțuire pe criteriul de sex în câmpul muncii în baza următoarelor

probe din dosar și anume: înregistrarea audio prezentată de către petiționară în care,

reclamatul într-o discuție privată în biroul personal, i-a obiectat asupra

comportamentului contrar așteptărilor sale, utilizând apelativul „xxxxxxxxx” și i-a

comunicat că acesta este motivul stagnării procesului de scriere a tezei. La fel, Consiliul

a luat act de declarațiile martorei xxxxxxxxxxx.

Recurentul a relatat că instanțele judecătorești ierarhic inferioare nu au explicat

care sunt contra probe care au fost prezentate de către xxxxxxxxxxx, care combat

probele prezentate de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității și care au fost anlizate minuțios în ședința instanței de apel și

cărora Consiliul a refuzat să le dea apreciere.

Recurentul a indicat că sunt eronate concluziile instanței de apel cu privire la

caracterul imperativ al recomandărilor Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității. Instanța de apel nu a indicat în textul dispozitivul

că obligă reclamatul xxxxxxxxxxxx să-și stopeze comportamentul intimidant față de

petiționară și să-și prezinte scuzele în cadrul ședinței catedrei, dar prin fraza care se

regăsește înainte de dispozitivul deciziei și-a fundamentat poziția pe pct. 61 din

Regulamentul de activitate al Consiliului, aprobat prin Legea nr. 298 din 21 decembrie

2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării

și asigurarea egalității, care dă dreptul Consiliului de a formula recomandări, a

recomandat lui xxxxxxxxxxxx să aducă scuzele de rigoare.

La 31 iulie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

xxxxxxxxxxx, xxxxxxxxxx, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae

Testemițanu”, avocatului Vitalie Enachi, copia recursului declarat de Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității împotriva deciziei din

17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 160, vol. II).

Completul specializat relevă că intimații xxxxxxxxxxx, xxxxxxxxxx,

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, avocatul Vitalie

Enachi au recepționat copia recursului expediat de Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, fapt confirmat prin avizele de

recepție anexate la materialele cauzei (f.d. 163-166 vol. II).

La 11 septembrie 2020 Xxxxxxxxxxxx, reprezentat de avocatul Vitalie Enachi, a

depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

La 05 octombrie 2020 Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae

Testemițanu” a depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Însă, intimata xxxxxxxxx nu și-a valorificat dreptul de a depune referință la

recursul declarat de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

6

Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la

17 iunie 2020. Totodată, decizia recurată a fost notificată recurentului Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, la data de 01 iulie 2020,

fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei. (f.d. 149, vol.

II)

În aceste circumstanțe recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității la 16 iulie 2020, se consideră a fi depus în termen.

(f.d. 151-172, vol. II)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

7

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării

și Asigurarea Egalității este inadmisibil.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8