3ra-834/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-834/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 16 octombrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului deсlarat de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Xâxxxxxxxxxxx împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității persoane terțe Xxxxxxxxxx și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimițeanu” din Republica Moldova privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității și cererea de alăturare la apel depusă de Xxxxxxxxxx și s-a menținut hotărârea din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 29 martie 2019, xxxxxxxxxxx a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității persoane terțe xxxxxxxxx și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimițeanu” din Republica Moldova privind contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul xxxxxxxxxxx a indicat că la data de 27 februarie 2019 xxxxxxxxx s-a adresat cu o petiție către Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității pe presupuse fapte de discriminare împotriva șefului catedrei Epidemiologie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, xxxxxxxxxxx, care concomitent este și conducătorul științific al tezei sale de doctor. La data 27 februarie 2019, ora 13.00 au avut loc audieri 1 publice în privința petiției depuse de către xxxxxxxxx și cu audierea mai multor martori, inclusiv din partea reclamantului.

Reclamantul a relatat că la data de 04 martie 2019, pe marginea petiției înaintată de către xxxxxxxxx a fost pronunțată decizia nr. 234/18, prin care Consiliul a dispus în privința reclamantului xxxxxxxxxxx, precum că: faptele constatate reprezintă hărțuire pe criteriu de sex în câmpul muncii, la fel s-a dispus ca reclamatul să-și stopeze comportamentul intimidant față de petiționară și să-și prezinte scuzele în cadrul ședinței catedrei. Reclamantul nu este de acord cu decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 234/18 din 04 martie 2019, ori aceasta este emisă contrar prevederilor legii precum și cu încălcarea procedurii stabilite.

Reclamantul a indicat că Decizia nr. 234/18 din 04 martie 2019 este neobiectivă și unilaterală, ori faptele care au stat la baza adoptării deciziei respective și anume presupusele acțiuni de discreditare profesională de către superior prin ignorarea solicitării de a-i oferi petiționarei consultații pe marginea tezei de doctorat și prin nerepartizarea orelor de studii nu sunt adevărate. xxxxxxxxx, în calitate de doctorandă, la Epidemiologie a USMF „Nicolae Testemițanu”, a avut parte pe tot parcursul realizării tezei de aceiași atitudine și consultații din partea conducătorului științific profesorul xxxxxxxxxxx, ca și toți ceilalți doctoranzi. I-a fost propusă formulată tema de doctorat, elaborată adnotarea și planul tezei, aprobată tema de doctorat la toate 4 etape: catedra, comitetul de etică, seminarul de profil, consiliul științific.

S-a lucrat mult asupra anchetei de investigație, schemei și metodei de analiză a materialului acumulat, formarea tabelelor, figurilor, scrierea materialelor pentru publicații. Toate materialele la tema tezei prezentate conducătorului științific au fost studiate și redactate. Cu privire la orarul orelor de studii repartizate xxxxxxxxxxx, pentru anul de studii 2018-2019, care include 776 de ore, norma didactică fiind de 750 ore. Reclamantul a invocat că nerepartizarea grupei lui xxxxxxxxx în cadrul modulului, care a început studiile la 03 septembrie 2018, se explică prin faptul că ea a revenit la lucru din concediu abia la data de 05 septembrie 2018, fapt menționat și în cadrul Ședinței Consiliului pentru Prevenirea și Eliminării Discriminării și Asigurarea Egalității.

În ceea ce ține de învinuirile cu privire la acțiunile de intimidare și desconsiderare a petiționarei în cadrul catedrei cât și în cadrul ședințelor de catedră, dar și prin apelative sexiste, menționează reclamantul că, acestea nu sunt justificate, deoarece în cadrul ședinței de catedră au fost aduse la cunoștință doar scrisorile xxxxxxxxx adresate în diferite instituții cu învinuiri false, calomnioase, nu numai în adresa conducătorului, dar și a colectivului. Ca argument pot servi expunerile membrilor colectivului atât în cadrul ședințelor de catedră conform procesului-verbal din 22 ianuarie 2019 cât și în cadrul ședinței Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.

Reclamantul a relatat că prin scrisoarea adresată Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, xxxxxxxxxxx a relatat că sunt adresate denigrări nu numai față de reclamant, dar și față de întreg colectivul catedrei Epidemiologie al USMF „Nicolae Testemițanu”. În altă ordine de idei, urmează să se țină cont de faptul că Consiliul, este în drept de a face recomandări, or din conținutul acestei decizii, rezultă contrariul, adică o prescriere imperativă pentru USMF „Nicolae 2 Testemițanu” și nu una de recomandare, fapt ce contravine art. 12 alin. 1) lit. f) din Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității, care expres stabilește că Consiliul remite autorităților publice propuneri de ordin general referitoare la prevenirea și combaterea discriminării și ameliorarea comportamentului față de persoanele ce cad sub incidența prezentei legi.

Reclamantul a menționat și faptul că, decizia nr. 234/18 din 04 martie 2019, fără a deveni executorie, a ajuns în spațiul public, nefiind depersonalizată, unde se face referire la înregistrări audio, obținute pe ascuns, contrar prevederilor legale. La fel, menționează că, prin examinarea cauzei în ședința de audiere unipersonal, ori doar membrii prezenți la ședință și care au auzit și văzut dovezile și au urmărit conduita martorilor și reacțiile acestora la întrebări și sunt respectiv apți să evalueze credibilitatea acestora, urmează să ia deciziile în aceste cauze, denotă grave abateri de la lege, și ca efect vătămarea drepturilor și intereselor legale ale reclamantului, inclusiv prin mediatizatarea fără precedent și cu denaturarea faptelor în spațiul public.

La ședința de audiere a participat doar un membru al Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității. Consiliul nu a ținut cont de aceste argumente și probe precum și martorii prezentați de către reclamant, în susținerea poziției sale, iar aceste fapte denotă abateri de la lege și ca efect are loc vătămarea drepturilor și intereselor legale ale reclamantului care au dus la emiterea unei decizii neîntemeiate. Reclamantul xxxxxxxxxxx a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei nr. 234/18 din 04 martie 2019 a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de xxxxxxxxxxx, s-a anulat pct. 1, pct. 2 și pct. 3 din decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din 04 martie 2019 cauza nr. 234/18, în rest cererea de chemare în judecată depusă de xxxxxxxxxxx, a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității și cererea de alăturare la apel depusă de xxxxxxxxx și s-a menținut hotărârea din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de xxxxxxxxxxx împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității persoane terțe xxxxxxxxx și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimițanu” din Republica Moldova privind contestarea actului administrativ.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prin plângerea din 16 octombrie 2018, xxxxxxxxx a solicitat de la Inspectoratul de Poliție Buiucani, intervenția organelor de urmărire penală în vederea elucidării cu sancționarea celor care se fac vinovați de hărțuirea sexuală și stoparea acțiunilor de victimizare și intimidare ale xxxxxxxxxxx, care continuă din vara anului 2018, când au fost expuse acțiunile de hărțuire ale lui xxxxxxxxxxx asupra ei (f.d. 39-53, Vol. I). Urmare a cererii depuse, prin răspunsul nr. 03-4637 din 30 noiembrie 2018, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” a informat-o pe xxxxxxxxx că a fost 3 efectuată ancheta de investigare de către organele de poliție, în rezultatul căreia nu au fost constatate careva acțiuni ilegale efectuare din partea lui xxxxxxxxxxx (f.d.

27, Vol. I). Instanța de apel a reținut că prin răspunsul nr. 03/1583 din 11 decembrie 2018, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a informat-o pe xxxxxxxxx că în termen de 10 zile trebuie să prezinte următoarea informație: să explice detaliat prin ce acțiuni concrete lui xxxxxxxxxxx care și-a manifestat comportamentul indicat la adresa acesteia, să prezinte copia actului prin care a denunțat comportamentul nedorit aplicat de către xxxxxxxxxxx și să informeze/probeze ce măsuri au fost luate în acest sens, să prezinte copia înregistrării audio la care face referire (f.d. 66, Vol. I). La data de 02 ianuarie 2019, xxxxxxxxx s- a adresat Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității și a solicitat intervenirea în victimizarea și hărțuirea constantă a sa, din partea lui xxxxxxxxxxx (f.d.

67-77, Vol. I). Conform raportului din 19 ianuarie 2019 cauza nr. 23418, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a examinat plângerea petițioanarei xxxxxxxxx privind hărțuirea pe criteriu de sex în câmpul muncii. (f.d. 106-108, Vol.I) Astfel, prin scrisoarea nr. 142 din 31 ianuarie 2019, xxxxxxxxxxx a solicitat de la Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, crearea unei Comisii pentru a verifica veridicitatea celor expuse în plângerea xxxxxxxxxxx (f.d.

24-25, Vol. I). Instanța de apel a reținut că la data de 04 martie 2019 Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, examinând cauza nr. 234/18, a adoptat decizia prin care a decis: faptele constatate reprezintă hărțuire pe criteriu de sex în câmpul muncii; Reclamantul să-și stopeze comportamentul intimidant față de petiționară și să-și prezinte scuzele în cadrul ședinței catedrei; reclamantul va informa Consiliul, în termen de 10 zile calendaristice de la recepționarea prezentei decizii, despre acțiunile realizate și cele planificate pentru implementarea recomandărilor formulate de Consiliu; Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” de a realiza un sondaj anonim printre studenți, rezidenți, doctoranzi și colaboratorii catedrelor privind climatul psiho-emoțional și discriminarea pe criteriile protejate de Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității; Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” va elabora un Plan de acțiuni în baza rezultatelor sondajului și va realiza o serie de instruiri privind nediscriminarea și asigurarea egalității pentru angajați și studenți.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” va elabora regulamentul intern privind investigarea cazurilor de discriminare și mecanisme de redresare, inclusiv proceduri de protecție contra represaliilor. Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” va informa Consiliul, în termen de 30 zile calendaristice de la recepționarea prezentei decizii, despre acțiunile realizate și cele planificate pentru implementarea recomandării formulate de Consiliu. Decizia se comunică părților și va fi făcută publică pe adresa www.egalitate.md (f.d.

11-12, Vol. I). Instanța de apel a reținut că instanța de fond, la emiterea actului administrativ contestat - decizia nr. 234/18 din 04 martie 2019, autoritatea publică, Consiliul, s-a bazat în constatările sale în principal pe argumentele petiționarei xxxxxxxxxxx și probele prezentate de către aceasta, fără a da o apreciere cuvenită probelor și 4 argumentelor lui xxxxxxxxxxx, fiind astfel, încălcat pct. 53 din Regulamentul de activitate al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin Legea cu privire la activitatea Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 298 din 21 decembrie 2012. Instanța de apel a mai reținut că în decizia contestată, se fac recomandări și Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, ultima nu a fost informată despre existența petiției, nu i s-a propus prezentarea poziției sale, probelor de care dispune, nu a fost invitat reprezentantul Universității la ședințele Consiliului, fiind astfel, încălcată procedura de examinare a plângerii.

După cum întemeiat a constatat și instanța de fond, prin pct. 1, 2, 3 din Decizia nr. 234/18 din 04 martie 2019, s-a prescris o sarcină imperativă reclamantului xxxxxxxxxxxxx, deși art. 15 alin. (4) din Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25 mai 2012, stabilește limitele autorității publice, ca fiind de natură de recomandare. Or, în norma art. 15 alin. (4) din Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25 mai 2012, este indicat expres că, Consiliul vine cu recomandări pentru a preveni faptele similare pe viitor. Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 16 iunie 2020, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a contestat-o cu recurs, prin intermediul poștei electronice, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii depuse de xxxxxxxxxxx.

Recurentul Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, în motivarea recursului a invocat că la examinarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei în fond, concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, precum și faptul că normele de drept material și procedural au fost aplicate eronat.

Recurentul a specificat că instanța de apel eronat a concluzionat că Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității urma să implice Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” în procesul de examinare a plângerii, ori ținând cont de prevederile art. 12 alin. (1), lit. f) din Legea cu privire la asigurarea egalității, Consiliul este în drept să facă propuneri de ordin general autorităților publice referitoare la prevenirea și combaterea discriminării și ameliorarea fenomenului de discriminare. Conform prevederilor pct. 54 din Regulamentul de activitate al Consiliului aprobat prin Legea nr. 121 din 25 mai 2012, la ședința de audieri sunt invitate părțile adică - petiționara, reclamatul, partea interesată după caz.

în aceste circumstanțe, prin urmare este evident că instanța de apel nefondat a remarcat că, Consiliul era obligat să solicite poziția Univerității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, să invite reprezentantul acestuia la audieri, pentru că legislația incidență speței nu prevede pentru Consiliu astfel de obligații, fapt ce denotă interpretarea repetată eronată a Legii cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25 mai 2012 și a Regulamentului de activitate al Consiliului aprobat prin Legea nr. 298/2012. Recurentul a mai relatat că sunt subiective concluziile instanței de apel cu privire la aprecierea părtinitoare de către Consiliul a probelor din dosar bazându-se preponderent pe probele petiționarei.

Consiliul a explicat că a examinat în ansamblu 5 toate probele prezentate de către părți, susținerile acestora și ale martorilor și a reținut existența faptei de hărțuire pe criteriul de sex în câmpul muncii în baza următoarelor probe din dosar și anume: înregistrarea audio prezentată de către petiționară în care, reclamatul într-o discuție privată în biroul personal, i-a obiectat asupra comportamentului contrar așteptărilor sale, utilizând apelativul „xxxxxxxxx” și i-a comunicat că acesta este motivul stagnării procesului de scriere a tezei. La fel, Consiliul a luat act de declarațiile martorei xxxxxxxxxxx.

Recurentul a relatat că instanțele judecătorești ierarhic inferioare nu au explicat care sunt contra probe care au fost prezentate de către xxxxxxxxxxx, care combat probele prezentate de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității și care au fost anlizate minuțios în ședința instanței de apel și cărora Consiliul a refuzat să le dea apreciere. Recurentul a indicat că sunt eronate concluziile instanței de apel cu privire la caracterul imperativ al recomandărilor Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.

Instanța de apel nu a indicat în textul dispozitivul că obligă reclamatul xxxxxxxxxxxx să-și stopeze comportamentul intimidant față de petiționară și să-și prezinte scuzele în cadrul ședinței catedrei, dar prin fraza care se regăsește înainte de dispozitivul deciziei și-a fundamentat poziția pe pct. 61 din Regulamentul de activitate al Consiliului, aprobat prin Legea nr. 298 din 21 decembrie 2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, care dă dreptul Consiliului de a formula recomandări, a recomandat lui xxxxxxxxxxxx să aducă scuzele de rigoare.

La 31 iulie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui xxxxxxxxxxx, xxxxxxxxxx, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, avocatului Vitalie Enachi, copia recursului declarat de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 160, vol. II). Completul specializat relevă că intimații xxxxxxxxxxx, xxxxxxxxxx, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, avocatul Vitalie Enachi au recepționat copia recursului expediat de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f.d.

163-166 vol. II). La 11 septembrie 2020 Xxxxxxxxxxxx, reprezentat de avocatul Vitalie Enachi, a depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. La 05 octombrie 2020 Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” a depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. Însă, intimata xxxxxxxxx nu și-a valorificat dreptul de a depune referință la recursul declarat de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. 6 Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 17 iunie 2020. Totodată, decizia recurată a fost notificată recurentului Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, la data de 01 iulie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei. (f.d. 149, vol. II) În aceste circumstanțe recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității la 16 iulie 2020, se consideră a fi depus în termen.

(f.d. 151-172, vol. II) Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont 7 pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității este inadmisibil.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 8