2ra-1085/20 — stabilirea cotelor-părti ideale din bunul imobil si încetarea proprietătii comune pe cote-părti

Dosarul nr. 2ra-1085/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Berdilo)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Buhnaci, I. Dutca)

DECIZIE

26 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

Ion Guzun

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Anastasia Grozea, reprezentată de către

avocatul Igor Gheorghița,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Anastasia

Grozea împotriva lui Dumitru Grozea cu privire la stabilirea cotelor-părți ideale din

bunul imobil și încetarea proprietăți comune pe cote-părți,

împotriva deciziei din 11 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de către Dumitru Grozea și a fost modificată hotărârea din

16 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 01 octombrie 2018 Anastasia Grozea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Dumitru Grozea cu privire la stabilirea cotelor-părți ideale din bunul

imobil și încetarea proprietăți comune pe cote-părți.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 16 septembrie 1995, între

vânzătorul Agenția teritorială Chișinău a Ministerului Privatizării de Stat și

cumpărătorul Anastasia Grozea a fost încheiat contractul de vînzare-cumpărare,

transmitere-primire în proprietate privată a bunului imobil situat în mun. Chișinău,

str. xxxx, cu suprafața totală de 48,80 m.p.

A menționat că, la 16 aprilie 2002, în temeiul contractului de vînzare-

cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată din 16 septembrie

1995, Dumitru Grozea, fiul său, a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile ca

coproprietar al apartamentului enunțat.

A susținut că, ulterior, între părți s-au format niște relații ostile și, anume,

pârâtul de nenumărate ori creează certuri, limitează accesul său în bunul imobil,

îngrădindu-i și intimidându-i dreptul său de folosință asupra bunului imobil, la care

este coproprietară.

A afirmat că, în acest sens, a înregistrat mai multe plângeri la organul de

poliție, în urma cărora pârâtul a fost sancționat contravențional.

A declarat că, până la depunerea prezentei cereri, relațiile între ei nu s-au

ameliorat, ba chiar mai mult, în repetate rînduri este supusă unor presiuni morale și

psihologice.

1

A solicitat determinarea cotelor-părți ideale din apartamentul xxxx și

dispunerea încetării proprietății comune pe cote-părți prin împărțirea imobilului

enunțat.

Ulterior, Anastasia Grozea a depus cerere de concretizare a pretențiilor,

solicitând stabilirea după ea și pârât a cîte ½ cotă-parte ideală din apartamentul xxxx

și dispunerea încetării proprietății comune pe cote-părți, precum și încasarea de la

pârât a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 10000 de lei, a cheltuielilor de

executare în sumă de 3107,45 de lei și a cheltuielilor pentru înmânarea și

comunicarea actelor de procedură în sumă de 1500 de lei, în total 14707,45 de lei.

Prin hotărârea din 16 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost admisă acțiunea depusă de către Anastasia Grozea, a fost atribuită Anastasiei

Grozea ½ cotă-parte ideală din bunul imobil cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața totală

de 48,8 m. p., a fost atribuită lui Dumitru Grozea ½ cotă-parte ideală din bunul

imobil cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața totală de 48,8 m. p. și a fost încetată

proprietatea comună pe cote-părți a Anastasiei Grozea și a lui Dumitru Grozea

asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața totală de 48,8 m.p. Au fost

încasate de la Dumitru Grozea în beneficiul Anastasiei Grozea cheltuielile de

asistență juridică în sumă de 10000 de lei, cheltuielile de executare în sumă de

3107,45 de lei și cheltuielile pentru înmânarea și comunicarea actelor de procedură

în sumă de 1500 de lei, în total 14707,45 de lei.

Prin decizia din 11 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de către Dumitru Grozea și a fost modificată hotărârea primei instanțe,

micșorând cuantumul cheltuielilor de asistență juridică acordate Anastasiei Grozea

de la suma de 10000 de lei până la suma de 1000 de lei, respectiv, suma de 14707,45

de lei până la suma de 5707,45 de lei, cuantumul total al cheltuielilor de judecată

dispuse spre încasare de la Dumitru Grozea în beneficiul Anastasiei Grozea. În rest

hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La 01 iunie 2020 Anastasia Grozea, reprezentată de către avocatul Igor

Gheorghița, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei

instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată

și ilegală.

A menționat că, instanța de apel a considerat că, prima instanță a încasat de la

intimat în beneficiul recurentei cheltuielile de asistență juridică în sumă de 10000 de

lei, suportate în cadrul prezentului dosar, fără a ține cont de caracterul rezonabil al

compensării cheltuielilor de asistență juridică.

A susținut că, instanța de apel eronat a interpretat art. 96 alin. (1) CPC, art. 63

alin. (5) din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură și

Recomandările privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către

instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, aprobate prin decizia

Consiliului Uniunii Avocaților nr. 2 din 30 martie 2012.

A considerat că, instanța de apel a examinat cererea de apel superficial, fără

să dea o apreciere tuturor argumentelor invocate de către participanții la proces și

circumstanțelor cauzei, precum și probelor anexate la materialele cauzei, care sunt

2

importante pentru soluționarea justă a litigiului, iar concluziile instanței sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei, decizia fiind motivată insuficient.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 12 august 2020 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel în partea încasării

cheltuielilor de judecată și menținerea în această parte a hotărârii primei instanțe, iar

în rest menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, care a fost concretizată,

Anastasia Grozea a solicitat stabilirea după ea și Dumitru Grozea a cîte ½ cotă-parte

ideală din apartamentul xxxx și dispunerea încetării proprietății comune pe cote-

părți, precum și încasarea de la Dumitru Grozea a cheltuielilor de asistență juridică

în sumă de 10000 de lei, a cheltuielilor de executare în sumă de 3107,45 de lei și a

cheltuielilor pentru înmânarea și comunicarea actelor de procedură în sumă de 1500

de lei, în total 14707,45 de lei.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei acesteia, atribuindu-i Anastasiei Grozea ½ cotă-parte ideală

din bunul imobil cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața totală de 48,8 m. p. și lui Dumitru

Grozea ½ cotă-parte ideală din bunul imobil cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața totală

de 48,8 m. p. și a încetat proprietatea comună pe cote-părți a Anastasiei Grozea și a

lui Dumitru Grozea asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața totală

de 48,8 m.p. Totodată, a încasate de la Dumitru Grozea în beneficiul Anastasiei

Grozea cheltuielile de asistență juridică în sumă de 10000 de lei, cheltuielile de

executare în sumă de 3107,45 de lei și cheltuielile pentru înmânarea și comunicarea

actelor de procedură în sumă de 1500 de lei, în total 14707,45 de lei.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Dumitru Grozea, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, modificând hotărârea

primei instanțe prin micșorarea cuantumului cheltuielilor de asistență juridică

acordate Anastasiei Grozea de la suma de 10000 de lei până la suma de 1000 de lei,

respectiv, suma de 14707,45 de lei până la suma de 5707,45 de lei, cuantumul total

al cheltuielilor de judecată dispuse spre încasare de la Dumitru Grozea în beneficiul

Anastasiei Grozea, în rest menținând hotărârea primei instanțe.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, verificând legalitatea deciziei instanței de apel, consideră că,

instanța de apel greșit a modificat hotărârea primei instanțe și a micșorat cuantumul

cheltuielilor de asistență juridică acordate Anastasiei Grozea de la suma de 10000

de lei până la suma de 1000 de lei, respectiv, suma de 14707,45 de lei până la suma

3

de 5707,45 de lei, cuantumul total al cheltuielilor de judecată dispuse spre încasare

de la Dumitru Grozea în beneficiul Anastasiei Grozea.

În conformitate cu art. 96 CPC, instanța judecătorească obligă partea care a

pierdut procesul să compenseze părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile ei de

asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut cîștig de cauză

dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Conform pct. pct. 15-17 din Recomandarea privind cuantumul onorariilor

avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență

juridică, aprobată prin decizia Consiliului Uniunii avocaților din RM nr.2 din 30

martie 2012, pornind de la practica CEDO, cheltuielile de asistență juridică trebuie

să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime.

Pentru dovada cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CEDO, se

evidențiază necesitatea prezentării de către partea care pretinde compensarea

cheltuielilor, a următoarelor documente: dovada achitării onorariilor avocaților

(copii de pe dispozițiile de plată prin virament sau bonurile de plată); copia de pe

facturile de strictă evidență, emisă pentru clienți-persoane juridice și în alte cazuri

stabilite de legislație; listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a

timpului aferent acestora (cu tariful și orarul).

Pentru determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de judecată,

pentru a face o apreciere corectă, va mai ține cont de: complexitatea cauzei; noutatea

și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță; aportul avocatului la

soluționarea cauzei; timpul și munca depusă de avocat; aptitudinile speciale necesare

pentru a acorda asistența (cunoștințe tehnice speciale, cunoașterea profundă a unor

reglementări de profil, cunoașterea limbilor străine, a altor procedee de comunicare

cu clienți specifici etc.); faptul în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi

limitează capacitatea de a lucra în alte dosare; rezultatul obținut; restricțiile de timp

impuse de client și de circumstanțele cauzei; natura și durata relației dintre avocat și

client; experiența, reputația și abilitatea avocatului; justificarea și ponderea

mijloacelor de apărare utilizate în cauză; suma despăgubirilor pretinse/obținute în

cauză; alți factori, la discreția instanței.

Totodată, în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului

(cauza Costin versus România, hotărârea din 26 mai 2005; cauza Străin și alții versus

România, hotărârea din 21 iulie 2005; cauza Petre versus România, hotărârea din 27

iulie 2006, etc.) s-a statuat că, partea care a câștigat procesul nu va putea obține

rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea

și caracterul lor rezonabil.

Din materialele dosarului rezultă că, la 13 mai 2019 Anastasia Grozea a achitat

BAA „Inter Avo” pentru acordarea asistenței juridice de către avocatul Igor

Gheorghița suma de 10000 de lei, fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 985274 din

13 mai 2019 (f. d. 54).

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, în perioada 01 octombrie

2018 – 16 octombrie 2019 avocatul Igor Gheorghița a participat la examinarea

cauzei, reprezentând interesele recurentei.

Analizând aportul avocatului Igor Gheorghița la soluționarea speței, timpul și

munca depusă de avocat, rezultatul obținut, justificarea și ponderea mijloacelor de

4

apărare utilizate în cauză și complexitatea cauzei, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, prima

instanță temeinic și legal a încasat de la Dumitru Grozea în beneficiul Anastasiei

Grozea cheltuielile de asistență juridică în sumă de 10000 de lei, sumă care este

reală, necesară și rezonabilă.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa decizia instanței de apel în partea încasării cheltuielilor de

judecată și de a menține în această parte hotărârea primei instanțe, iar în rest de a

menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Anastasia Grozea, reprezentată de către

avocatul Igor Gheorghița.

Se casează decizia din 11 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău în partea

încasării cheltuielilor de judecată și se menține în această parte hotărârea din 16

octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de către Anastasia Grozea împotriva lui Dumitru Grozea

cu privire la stabilirea cotelor-părți ideale din bunul imobil și încetarea proprietăți

comune pe cote-părți.

În rest decizia din 11 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

16 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

Ion Guzun

Mariana Pitic

5