3r-194/20 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie
- Temei legal
- depunerea apelului
3r-194/20 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3r–194/20
Instanța de fond: Judecătoria Soroca, sediul central – G. Tocaiuc
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Gheorghieș, E. Bejenaru, A. Toderaș
DECIZIE
12 august 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
examinând recursul declarat de către Vadim Șterbate, reprezentat de
avocatul Vitalie Zama,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată
depusă de către Vadim Șterbate împotriva Primarului municipiului Soroca și
Primăriei municipiului Soroca cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces
la informație,
împotriva încheierii din 23 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a
declarat inadmisibil apelul depus de către Vadim Șterbate împotriva hotărârii din
28 ianuarie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul central,
constată:
La 05 iunie 2019 Vadim Șterbate a depus cerere de chemare în judecată, în
procedura contenciosului administrativ, împotriva Primarului mun. Soroca și
Primăriei mun. Soroca, prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului său de
acces la informație la pagina din Internet pe rețeaua de socializare Facebook a
Primarului mun. Soroca și a Primăriei mun. Soroca, cu următoarea adresă
https://www.facebook.com/primaria.soroca, obligarea primarului municipiului
Soroca și a Primăriei municipiului Soroca să deblocheze și să permită accesul său
la pagina din Internet pe rețeaua de socializare Facebook a Primăriei municipiului
Soroca, cu următoarea adresă https://www.facebook.com/primaria.soroca, precum
și încasarea cheltuielilor de judecată.
La 24 ianuarie 2020 Vadim Șterbate prin cerere a renunțat la capătul de cerere
privind obligarea Primarului mun. Soroca și a Primăriei mun. Soroca să
deblocheze și să permită accesul său la pagina din Internet pe rețeaua de
socializare Facebook a Primăriei mun. Soroca, cu următoarea adresă
https://www.facebook.com/primaria.soroca, pe motiv că la începutul anului 2020
pe rețeaua de socializare Facebook a fost creată o pagină oficială a Primăriei
Soroca, pagina anterioară în care a fost blocat fiind desființată, la fel a renunțat și
la pretenția privind încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 28 ianuarie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul central s-a
1
respins cererea de chemare în judecată depusă de către Vadim Șterbate împotriva
Primarului municipiului Soroca și Primăriei municipiului Soroca cu privire la
constatarea încălcării dreptului de acces la informație. (f.d. 73, 82-84)
La 17 februarie 2020 Vadim Șterbate a depus apel nemotivat împotriva
hotărârii din 28 ianuarie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul central.
Prin încheierea din 23 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a declarat
inadmisibil apelul depus de către Vadim Șterbate împotriva hotărârii din 28
ianuarie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul central. (f.d. 91-93)
La 16 iulie 2020, prin poșta electronică, cu semnătură digitală, avocatul
Vitalie Zama, în interesele lui Vadim Șterbate a depus recurs, prin care a solicitat
admiterea recursului, casarea încheierii din 23 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți.
(f.d. 97)
În motivarea recursului a invocat că încheierea instanței de apel este
neîntemeiată și ilegală, deoarece hotărârea motivată din 28 ianuarie 2020 a
Judecătoriei Soroca, sediul central nu a fost notificată în modul corespunzător.
În conformitate cu art. 242 Cod administrativ recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată, care a emis încheierea
contestată, transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești
împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.
Încheierea Curții de Apel Bălți a fost emisă la data de 23 iunie 2020 și
notificată recurentului Vadim Șterbate la data de 06 iulie 2020. (f.d. 95).
Astfel, recursul depus de către avocatul Vitalie Zama, în interesele lui
Vadim Șterbate, la data de 16 iulie 2020 se consideră declarat în termen.
În conformitate cu art. 247 Cod administrativ Curtea Supremă de Justiție
examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră
necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul
împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă o decizie de respingere a
recursului.
Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate în recurs și a
materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge recursul, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 232 alin. (1) Cod administrativ apelul se depune la
instanța de judecată, care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la
pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Instanța de judecată, care a emis hotărârea contestată, transmite neîntârziat apelul
împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. (2)
Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea
apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.
În conformitate cu art. 235 Cod administrativ, dacă cererea de apel nu
corespunde cerințelor prevăzute la art. 233 alin. (1), (2) și art. 234 alin. (1),
judecătorul stabilește apelantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă
2
apelantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de apel se
consideră depusă la data inițială.
În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ instanța de
apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul
se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară
inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).
Conform art. 97 alin. (1) Cod administrativ notificarea este comunicarea,
dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. (2)
Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității
publice. (3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:
a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act
de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.
În conformitate cu art. 109 Cod administrativ un înscris poate fi notificat prin
poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este
suficient avizul de recepție. Art. 110 alin. (1) prevede că în adresa autorităților
publice, instituțiilor, organizațiilor și fundațiilor, avocaților, notarilor, executorilor
judecătorești, auditorilor, notificarea înscrisurilor poate fi expediată și cu act de
recunoaștere a recepționării. (2) Actul de recunoaștere a recepționării semnat se
trimite neîntârziat înapoi autorității publice care a dispus notificarea.
Astfel, din actele cauzei rezultă că prin hotărârea din 28 ianuarie 2020 a
Judecătoriei Soroca, sediul central a fost respinsă acțiunea depusă de către Vadim
Șterbate.
La data de 17 februarie 2020 Vadim Șterbate a depus cerere de apel
nemotivată împotriva hotărârii instanței de fond. (f.d. 81)
La data de 18 mai 2020 Judecătoria Soroca, sediul central a expediat prin
poșta electronică în adresele apelantului Vadim Șterbate și avocatului său Vitalie
Zama copia hotărârii motivate. (f.d. 85, 86), care a fost recepționată de ultimii în
aceiași zi, fapt confirmat prin informația poștei electronice a instanței de fond. (f.d.
85-86)
Sub acest aspect, instanța de apel a reținut că apelantul Vadim Șterbate a
recepționat hotărârea motivată la 18 mai 2020, iar apelul motivat urma a fi depus
în termen de 30 de zile de la data notificării, adică până la 17 iunie 2020 inclusiv.
Apelul motivat nu a fost depus.
Argumentul recurentului precum că hotărârea motivată nu i-a fost comunicată
în modul corespunzător este declarativ.
Reieșind din circumstanțele de fapt stabilite și conform normelor de drept
menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ consideră că instanța de apel just a menționat că prin expedierea
hotărârii motivate la poșta electronică a lui Vadim Șterbate, indicată în cererea de
chemare în judecată, instanța a executat obligația pozitivă de a notifica hotărârea
motivată. Mai mult, textul integral al hotărârii instanței de fond a fost plasat și pe
pagina web al instanței.
Apelantul însă în termen de 30 de zile n-a depus apelul motivat.
În aceste circumstanțe, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a declarat
inadmisibil apelul depus de către Vadim Șterbate, deoarece ultimul nu a prezentat
cererea de apel motivată în modul stabilit de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.
3
Instanța de recurs consideră necesar de a menționa și faptul că Vadim
Șterbate, fiind conștient că a depus încă la 17 februarie 2020 cererea de apel
nemotivată, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum
sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11
septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini
cerințele legale, fapt, însă, ignorat de acesta.
Astfel, dat fiind că apelantul/recurent Vadim Șterbate în termen de 30 de zile
de la data notificării nu a prezentat apelul motivat, prin încheierea din 23 iunie
2020 instanța de apel corect a declarat inadmisibilă cererea de apel.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele, invocate în
cererea de recurs, indică direct la nerespectarea de către apelant/recurent a
drepturilor sale procedurale și eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în
măsura stabilită de normele de drept procedural și nu pot fi acceptate de către
instanța de recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat.
Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea
privind inadmisibilitatea apelului depus de către Vadim Șterbate împotriva
hotărârii din 28 ianuarie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul central este întemeiată
și adoptată cu respectarea cadrului legal, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge recursul.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
decide :
Se respinge recursul depus de către Vadim Șterbate, reprezentat de avocatul
Vitalie Zama.
Se menține încheierea din 23 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți emisă în cauza
de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către
Vadim Șterbate împotriva Primarului municipiului Soroca și Primăriei
municipiului Soroca cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la
informație.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
4