3r-278/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3r-278/19

prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (C. Botnaru)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

DECIZIE

11 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Stanislav Cebanciuc,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Stanislav Cebanciuc

împotriva Primăriei orașului Florești cu privire la constatarea faptului încălcării

dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost declarat inadmisibil apelul depus de Stanislav Cebanciuc,

c o n s t a t ă:

La data de 19 aprilie 2019 Stanislav Cebanciuc a depus acțiune împotriva

Primăriei orașului Florești cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului de

acces la informație, obligarea furnizării informației, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată.

La data de 18 iunie 2019 Stanislav Cebanciuc a depus cerere suplimentară prin

care a solicitat încasarea de la Primăria or. Florești în beneficiul său a cheltuielilor de

judecată în mărime de 1500 de lei, ulterior în cadrul ședinței de judecată din 12 iulie

2019 a mai depus o cerere suplimentară solicitând încasarea de la Primăria or.

Florești în beneficiul său a cheltuielilor de judecată în mărime de încă 500 de lei, iar

în total cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 2000 de lei.

Prin hotărârea din 12 iulie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central a fost

respinsă acțiunea depusă de Stanislav Cebanciuc.

La data de 25 iulie 2019 Stanislav Cebanciuc a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia cu emiterea uni noi hotărâri de

admitere a acțiunii (f.d.54).

La aceiași dată, 25 iulie 2019 Vladislav Cebanciuc s-a adresat Judecătoriei

Soroca, sediul Central cu o cerere prin care a solicitat expedierea hotărârii motivate

pe adresa mun. Chișinău, str. Coșnița, 18 (f.d 52).

La data de 07 august 2019, Judecătoria Soroca, sediul Central a expediat în

adresa părților copia hotărârii motivate (f.d. 62).

2

Prin scrisoarea nr. 16801 din 23 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți

întocmită în conformitate cu art. 232 și 233 Codul administrativ, i-a fost acordat

apelantului termen de 10 zile din momentul recepționării acesteia pentru depunerea

apelului motivat, iar în caz contrar apelul va fi declarat inadmisibil (f.d.69).

La data de 11 octombrie 2019 Stanislav Cebanciuc a depus cerere prin care a

solicitat expedierea copiei hotărârii motivate la adresa mun. Chișinău, str. Coșnița,

18.

Prin încheierea din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Stanislav Cebanciuc împotriva hotărârii din 12 iulie 2019

a Judecătoriei Soroca, sediul central, pe motiv că apelantul nu a prezentat motivarea

apelului pentru examinarea în modul stabilit de art. 232 alin. (2) Codul administrativ.

La data de 13 noiembrie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Stanislav

Cebanciuc a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 22 octombrie 2019 a

Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate, cu

restituirea cauzei instanței de apel pentru rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că încheierea instanței de apel este

neîntemeiată și pasibilă anulării, deoarece instanța de apel nu a ținut cont de faptul că

la 07 august 2019 Judecătoria Soroca, sediul Central a expediat în adresa lui Stanislav

Cebanciuc doar copia scrisorii nefiind anexată și hotărârea motivată, or însăși

hotărârea motivată pe cauza dată a fost publicată pe portalul instanțelor naționale de

judecată la 22 octombrie 2019. Astfel, a invocat că încheierea instanței de apel din 22

octombrie 2019 afectează principiul echității procedurii civile și îi îngrădește dreptul

la un proces echitabil.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Codul administrativ a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10

februarie 2000.

În conformitate cu art. 242 Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea Curții de Apel Bălți a fost emisă la data de 22 octombrie 2019 și

notificată recurentului la data de 31 octombrie 2019 (f.d.83). Astfel, recursul depus

la data de 13 noiembrie 2019, prin intermediul oficiului poștal, este în termen.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă o decizie de respingere a

recursului.

Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate în recurs și a

materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

3

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a respinge recursul, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 232 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, apelul se

depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile

de la pronunțarea dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată transmite neîntîrziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel.

Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea

apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.

În conformitate cu art. 235 din Codul administrativ, dacă cererea de apel nu

corespunde cerințelor prevăzute la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1),

judecătorul stabilește apelantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă

apelantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de apel se

consideră depusă la data inițială.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța

de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul

se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special cînd motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).

Conform art. 97 alin. (1)-(3) Codul administrativ, notificarea este comunicarea,

dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod.

Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității

publice.

Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)

notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de

notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

În conformitate cu art. 109 Codul administrativ, un înscris poate fi notificat prin

poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este

suficient avizul de recepție.

Astfel, din actele cauzei rezultă că prin hotărârea din 12 iulie 2019 a Judecătoriei

Soroca, sediul Central a fost respinsă acțiunea depusă de Stanislav Cebanciuc.

La data de 25 iulie 2019 Stanislav Cebanciuc a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii primei instanțe.

Totodată, din actele cauzei rezultă că la 25 iulie 2019 Stanislav Cebanciuc s-a

adresat Judecătoriei Soroca, sediul Central cu cerere prin care a solicitat expedierea

hotărârii motivate pe adresa mun. Chișinău, str. Coșnița, 18 (f.d. 52).

La data 07 august 2019 Judecătoria Soroca, sediul Central a expediat în adresa

apelantului Stanislav Cebanciuc, mun. Chișinău, str. Coșnița 18, copia hotărârii

motivate (f.d.62), care nu a fost recepționată de ultimul, fapt conformat prin

scrisoarea întoarsă instanței de fond cu mențiunea „nereclamat” (f.d. 65-66).

Sub acest aspect, instanța de apel a reținut că prin notificarea nr. 16801 din 23

septembrie 2019 a fost stabilit lui Stanislav Cebanciuc și reprezentantului acestuia

termen de 10 zile din momentul recepționării acesteia pentru prezentarea cererii de

apel motivate în Secția Evidență și Documentare Procesuală a Curții de Apel Bălți, în

4

corespundere cu cerințele prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1)

Codul administrativ.

De asemenea, prin notificarea nominalizată a fost explicat apelantului Stanislav

Cebanciuc și reprezentantului său, că în cazul în care nu vor lichida în termenul

stabilit neajunsurile statuate în notificare, în temeiul art. 236 alin. (1), (2) lit. e), f)

codul administrativ, apelul va fi declarat inadmisibil din oficiu.

Totodată instanța de apel a mai reținut că notificarea nr. 16801 din 23

septembrie 2019 a fost expediată pe adresa apelantului/recurent indicată de acesta în

toate cererile depuse în instanțele de judecată, precum și în adresa reprezentantului

acestuia, avocatul Pînzari Alexandru, care nu au fost recepționare de aceștia (f.d. 75-

78).

Mai mult, conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Reieșind din circumstanțele de fapt stabilite și conform normelor de drept

menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că instanța de apel just a menționat că notificarea instanței de

apel nr. 16801 din 23 septembrie 2010 a fost expediată prin aviz de recepție

apelantului/recurent Stanislav Cebanciuc, pe adresa indicată în cererea de chemare în

judecată, cererea de apel nemotivată, precum și în cererea de eliberare a hotărârii

motivate, care a fost scrise de reclamant personal și care nu a fost recepționată de

ultimul (f.d. 1, 54, 52, 75-76). De asemenea, instanța de recurs reține că, adresa pe

care a fost expediată notificarea lui Stanislav Cebanciuc este aceiași adresa pe care

Curtea de Apel Bălți i-a expediat încheierea contestată, care a fost recepționată de

ultimul (f.d. 83).

Prin urmare, instanța de apel corect a conchis că recurentul Stanislav Cebanciuc

urma să asigure recepționarea corespondenței pe adresa indicată de ultimul și să

exercite cu bună credință drepturile sale procedurale.

În aceste circumstanțe, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a declarat

inadmisibil apelul depus de Stanislav Cebanciuc, deoarece ultimul nu a îndeplinit în

termen indicațiile instanței de apel și nu a prezentat cererea de apel motivată.

Instanța de recurs consideră necesar de a menționa și faptul că Stanislav

Cebanciuc fiind conștient că a depus încă la 25 iulie 2019 cererea de apel nemotivată,

avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și

jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie

2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini cerințele

legale, fapt, însă, ignorat de acesta.

Astfel, dat fiind că apelantul/recurent Stanislav Cebanciuc nu a lichidat în

termen neajunsurile indicate în notificarea instanței de apel din 23 septembrie 2019,

prin încheierea din 22 octombrie 2019, instanța de apel a declarat inadmisibilă

cererea de apel.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate în cererea de recurs,

5

indică direct la nerespectarea de către apelant/recurent a drepturilor sale

procedurale și eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită

de normele de drept procedural și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în

vederea casării actului judecătoresc contestat.

Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea

privind inadmisibilitatea apelului depus de Sergiu Cebanciuc împotriva hotărârii din

12 iulie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central este întemeiată și adoptată cu

respectarea cadrului legal, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Stanislav Cebanciuc.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru