3r-278/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3r-278/19 prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (C. Botnaru) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru) DECIZIE 11 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru examinând recursul depus de Stanislav Cebanciuc, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Stanislav Cebanciuc împotriva Primăriei orașului Florești cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Stanislav Cebanciuc, c o n s t a t ă: La data de 19 aprilie 2019 Stanislav Cebanciuc a depus acțiune împotriva Primăriei orașului Florești cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

La data de 18 iunie 2019 Stanislav Cebanciuc a depus cerere suplimentară prin care a solicitat încasarea de la Primăria or. Florești în beneficiul său a cheltuielilor de judecată în mărime de 1500 de lei, ulterior în cadrul ședinței de judecată din 12 iulie 2019 a mai depus o cerere suplimentară solicitând încasarea de la Primăria or. Florești în beneficiul său a cheltuielilor de judecată în mărime de încă 500 de lei, iar în total cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 2000 de lei. Prin hotărârea din 12 iulie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central a fost respinsă acțiunea depusă de Stanislav Cebanciuc. La data de 25 iulie 2019 Stanislav Cebanciuc a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia cu emiterea uni noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.54).

La aceiași dată, 25 iulie 2019 Vladislav Cebanciuc s-a adresat Judecătoriei Soroca, sediul Central cu o cerere prin care a solicitat expedierea hotărârii motivate pe adresa mun. Chișinău, str. Coșnița, 18 (f.d 52). La data de 07 august 2019, Judecătoria Soroca, sediul Central a expediat în adresa părților copia hotărârii motivate (f.d. 62). 2 Prin scrisoarea nr. 16801 din 23 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți întocmită în conformitate cu art. 232 și 233 Codul administrativ, i-a fost acordat apelantului termen de 10 zile din momentul recepționării acesteia pentru depunerea apelului motivat, iar în caz contrar apelul va fi declarat inadmisibil (f.d.69). La data de 11 octombrie 2019 Stanislav Cebanciuc a depus cerere prin care a solicitat expedierea copiei hotărârii motivate la adresa mun.

Chișinău, str. Coșnița, 18. Prin încheierea din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost declarat inadmisibil apelul depus de Stanislav Cebanciuc împotriva hotărârii din 12 iulie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul central, pe motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului pentru examinarea în modul stabilit de art. 232 alin. (2) Codul administrativ. La data de 13 noiembrie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Stanislav Cebanciuc a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate, cu restituirea cauzei instanței de apel pentru rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că încheierea instanței de apel este neîntemeiată și pasibilă anulării, deoarece instanța de apel nu a ținut cont de faptul că la 07 august 2019 Judecătoria Soroca, sediul Central a expediat în adresa lui Stanislav Cebanciuc doar copia scrisorii nefiind anexată și hotărârea motivată, or însăși hotărârea motivată pe cauza dată a fost publicată pe portalul instanțelor naționale de judecată la 22 octombrie 2019. Astfel, a invocat că încheierea instanței de apel din 22 octombrie 2019 afectează principiul echității procedurii civile și îi îngrădește dreptul la un proces echitabil.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Codul administrativ a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. În conformitate cu art. 242 Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea Curții de Apel Bălți a fost emisă la data de 22 octombrie 2019 și notificată recurentului la data de 31 octombrie 2019 (f.d.83). Astfel, recursul depus la data de 13 noiembrie 2019, prin intermediul oficiului poștal, este în termen. În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă o decizie de respingere a recursului.

Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de 3 contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 232 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată transmite neîntîrziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel.

Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată. În conformitate cu art. 235 din Codul administrativ, dacă cererea de apel nu corespunde cerințelor prevăzute la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1), judecătorul stabilește apelantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă apelantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de apel se consideră depusă la data inițială. În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului.

Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special cînd motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2). Conform art. 97 alin. (1)-(3) Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității publice. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

În conformitate cu art. 109 Codul administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. Astfel, din actele cauzei rezultă că prin hotărârea din 12 iulie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central a fost respinsă acțiunea depusă de Stanislav Cebanciuc. La data de 25 iulie 2019 Stanislav Cebanciuc a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe. Totodată, din actele cauzei rezultă că la 25 iulie 2019 Stanislav Cebanciuc s-a adresat Judecătoriei Soroca, sediul Central cu cerere prin care a solicitat expedierea hotărârii motivate pe adresa mun. Chișinău, str. Coșnița, 18 (f.d.

52). La data 07 august 2019 Judecătoria Soroca, sediul Central a expediat în adresa apelantului Stanislav Cebanciuc, mun. Chișinău, str. Coșnița 18, copia hotărârii motivate (f.d.62), care nu a fost recepționată de ultimul, fapt conformat prin scrisoarea întoarsă instanței de fond cu mențiunea „nereclamat” (f.d. 65-66). Sub acest aspect, instanța de apel a reținut că prin notificarea nr. 16801 din 23 septembrie 2019 a fost stabilit lui Stanislav Cebanciuc și reprezentantului acestuia termen de 10 zile din momentul recepționării acesteia pentru prezentarea cererii de apel motivate în Secția Evidență și Documentare Procesuală a Curții de Apel Bălți, în 4 corespundere cu cerințele prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1) Codul administrativ.

De asemenea, prin notificarea nominalizată a fost explicat apelantului Stanislav Cebanciuc și reprezentantului său, că în cazul în care nu vor lichida în termenul stabilit neajunsurile statuate în notificare, în temeiul art. 236 alin. (1), (2) lit. e), f) codul administrativ, apelul va fi declarat inadmisibil din oficiu. Totodată instanța de apel a mai reținut că notificarea nr. 16801 din 23 septembrie 2019 a fost expediată pe adresa apelantului/recurent indicată de acesta în toate cererile depuse în instanțele de judecată, precum și în adresa reprezentantului acestuia, avocatul Pînzari Alexandru, care nu au fost recepționare de aceștia (f.d. 75- 78). Mai mult, conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Reieșind din circumstanțele de fapt stabilite și conform normelor de drept menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că instanța de apel just a menționat că notificarea instanței de apel nr. 16801 din 23 septembrie 2010 a fost expediată prin aviz de recepție apelantului/recurent Stanislav Cebanciuc, pe adresa indicată în cererea de chemare în judecată, cererea de apel nemotivată, precum și în cererea de eliberare a hotărârii motivate, care a fost scrise de reclamant personal și care nu a fost recepționată de ultimul (f.d. 1, 54, 52, 75-76). De asemenea, instanța de recurs reține că, adresa pe care a fost expediată notificarea lui Stanislav Cebanciuc este aceiași adresa pe care Curtea de Apel Bălți i-a expediat încheierea contestată, care a fost recepționată de ultimul (f.d.

83). Prin urmare, instanța de apel corect a conchis că recurentul Stanislav Cebanciuc urma să asigure recepționarea corespondenței pe adresa indicată de ultimul și să exercite cu bună credință drepturile sale procedurale. În aceste circumstanțe, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a declarat inadmisibil apelul depus de Stanislav Cebanciuc, deoarece ultimul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel și nu a prezentat cererea de apel motivată. Instanța de recurs consideră necesar de a menționa și faptul că Stanislav Cebanciuc fiind conștient că a depus încă la 25 iulie 2019 cererea de apel nemotivată, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini cerințele legale, fapt, însă, ignorat de acesta.

Astfel, dat fiind că apelantul/recurent Stanislav Cebanciuc nu a lichidat în termen neajunsurile indicate în notificarea instanței de apel din 23 septembrie 2019, prin încheierea din 22 octombrie 2019, instanța de apel a declarat inadmisibilă cererea de apel. În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate în cererea de recurs, 5 indică direct la nerespectarea de către apelant/recurent a drepturilor sale procedurale și eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită de normele de drept procedural și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat.

Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea privind inadmisibilitatea apelului depus de Sergiu Cebanciuc împotriva hotărârii din 12 iulie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central este întemeiată și adoptată cu respectarea cadrului legal, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul depus de Stanislav Cebanciuc.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru