2ra-356/20 — anularea procesului-verbal de sechestru al automobilului si ridicarea sechestrului aplicat pe automobil

2ra-356/20 — anularea procesului-verbal de sechestru al automobilului si ridicarea sechestrului aplicat pe automobil (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-356/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: S. Vîșcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, O. Cojocaru, I. Țurcan)

DECIZIE

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Ludmila Ursu, reprezentată de către

avocatul Natalia Pahopol,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Victor

Morari împotriva Ludmilei Ursu și Loretei Cojarova, intervenient accesoriu

executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu cu privire la anularea procesului-verbal de

sechestru al automobilului și ridicarea sechestrului aplicat pe automobil,

împotriva deciziei din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de către Victor Morari, a fost casată hotărârea din 28

mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre cu

privire la admiterea acțiunii,

constată:

La data de 19 februarie 2019 Victor Morari a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ludmilei Ursu și Loretei Cojarova, intervenient accesoriu

executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu cu privire la anularea procesului-verbal de

sechestru al automobilului și ridicarea sechestrului aplicat pe automobil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 18 ianuarie 2019 a

dobândit în proprietate automobilul de model xxxx, în rezultatul participării la

licitația organizată de Tribunalul cu sediul în Florența, contra sumei de 4202,92 de

euro.

A susținut că, la data de 07 februarie 2019 a ridicat actele și automobilul de la

Tribunalul Florența, iar la data de 08 februarie 2019 automobilul a fost expediat pe

platformă în Republica Moldova.

A menționat că, la data de 11 februarie 2019 mijlocul de transport a fost reținut

de către Poliția de Frontieră, punctul de trecere a frontierei de stat Leușeni.

A afirmat că, la data de 14 februarie 2019 pe automobilul de model xxxx, care-

i aparține cu drept de proprietate, a fost aplicat sechestru de către executorul

judecătoresc Ruslan Ciobanu, în scopul executării documentului executoriu nr. 1-

1641/15 din 09 iunie 2015, emis de Judecătoria Botanica, mun. Chișinău.

A notat că, deținând actele care certifică că este dobânditor de bună-credință

și obținând bunul pe cale legală, nu a avut și nici nu a fost obligat să cunoască

despre situația bunului în Republica Moldova.

1

A relevat că, conform procedurii de participare la licitație, nu există niciun

remediu pentru a lua cunoștință de motivele confiscării automobilului, numărul de

înmatriculare sau alte detalii.

A considerat că, procesul-verbal privind aplicarea sechestrului din 14

februarie 2019 este ilegal și neîntemeiat, deoarece executorul judecătoresc Ruslan

Ciobanu a luat cunoștință de actele care certifică că debitorul Loreta Cojarova nu

mai este de jure proprietarul bunului, acesta aparținând din 07 februarie 2019 lui

Victor Morari.

A specificat că, executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu a sechestrat bunurile

debitorului conform tabelei, indicând automobilul de model xxxx, care-i aparține

cu drept de proprietate și nu debitorului din cadrul procedurii de executare.

A invocat că, acțiunea efectuată de către executorul judecătoresc are un

caracter arbitrar, or, o asemenea abordare este interzisă atât de legislația națională,

cât și de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

A solicitat anularea procesului-verbal de sechestru al automobilului de model

xxxx, întocmit de către executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu la data de 14

februarie 2019 și ridicarea sechestrului aplicat pe mijlocul de transport de model

xxxx.

La data de 02 mai 2019 Victor Morari a depus o cerere suplimentară, invocând

că dreptul de proprietate asupra unui bun mobil se dobândește de la momentul

predării bunului mobil.

A relatat că, odată ce prin lege nu este condiționată dobândirea dreptului de

proprietate asupra unui automobil de înregistrarea dreptului, se prezumă că

persoana este proprietar al automobilului din momentul predării acestuia.

Prin hotărârea din 28 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea

depusă de către Victor Morari a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de către Victor Morari, a fost casată hotărârea primei instanțe primei

instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care a fost anulat procesul-verbal de

sechestru al automobilului de model xxxx, întocmit de către executorul

judecătoresc Ruslan Ciobanu la data de 14 februarie 2019 și a fost ridicat sechestrul

aplicat pe automobilul de model xxxx.

La data de 24 decembrie 2019 Ludmila Ursu, reprezentată de avocatul Natalia

Pahopol, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată

și a interpretat eronat legea.

A menționat că, instanța de apel în mod eronat a aplicat prevederile legale

vizând momentul dobândirii dreptului de proprietate, a ignorat faptul că în speță

este discutabil momentul dobândirii dreptului de proprietate asupra unui automobil,

a ignorat faptul că automobilele au regim special cu privire la înregistrare și

evidență, aplicând normele generale privind obținerea dreptului de proprietate.

A susținut că, instanța de apel a ignorat prevederile art. 315 alin. (1), 320

alin.(2) și 321 alin. (1) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019).

A afirmat că, instanța de apel în mod eronat a statuat că, Victor Morari este

proprietar de bună-credință. Or, din informațiile înscrise în Registrul de stat al

transporturilor rezultă că, acesta nu a fost și nu este proprietar al automobilului în

2

litigiu, iar dreptul de proprietate asupra automobilelor intervine doar din momentul

înregistrării acestuia în Registrul de stat al transporturilor.

A considerat că, instanța de apel nu a luat în considerare argumentele invocate

de către recurentă în referința la apelul declarat de către Victor Morari și în mod

unilateral s-a expus exclusiv asupra aspectelor relevate de către intimat.

A invocat că, instanța de apel nu a luat în considerare faptul că, la momentul

înstrăinării automobilului în litigiu de către Tribunalul din Florența, acesta era

sechestrat.

A relevat că, aplicarea sechestrului, în temeiul titlului executoriu nr. 2-

1641/2015, a avut loc până la încheierea contractului, în baza căruia Victor Morari

pretinde că, a obținut dreptul de proprietate.

A invocat că, procesul-verbal de sechestru asupra automobilului, întocmit de

către executorul judecătoresc reprezintă o modalitate legală de executare a

documentului executoriu înaintat spre executare anterior desfășurării licitației în

cadrul căreia Victor Morari a cumpărat automobilul.

A relatat că, intimatul nu a dovedit instanței de judecată că este cumpărător de

bună-credință, deoarece nu a prezentat actul juridic, anume, contractual de vînzare-

cumpărare, încheiat cu respectarea legii naționale (art. 1609 din Codul civil).

A mai menționat că, automobilul din litigiu la momentul actual este înregistrat

la Direcția Principală de Înregistrare a Transportului și Calificare a Conducătorilor

Auto a Ministerului Dezvoltării Informaționale după Loreta Cojarova, care este

debitor în procedura de executare.

A declarat că, la caz, automobilul în cauză este just și corect sechestrat de

către executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu în cadrul executării silite a hotărârii

din 09 iunie 2005 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, unde Ludmila Ursu este

creditor.

Prin referința depusă la data de 04 februarie 2020 intimatul Victor Morari a

solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei contestate.

Prin referința depusă la data de 07 februarie 2020 executorul judecătoresc

Ruslan Ciobanu a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 26 iunie 2020 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța de recurs, după ce

judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel

și să mențină hotărârea primei instanțe.

Din materialele dosarului rezultă că, prin hotărârea din 09 iunie 2015 a

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău au fost încasate de la Loreta Cojarova în

beneficiul Ludmilei Ursu datoria în sumă de 443210 lei și dobânda de întârziere în

sumă de 148750 de lei, iar în total suma de 591960 de lei, precum și taxa de stat în

sumă de 17758,80 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 de lei.

3

În temeiul hotărârii judecătorești enunțate, care a rămas irevocabilă la data de

10 iulie 2015, Judecătoria Botanica, mun. Chișinău a eliberat creditorului Ludmila

Ursu documentul executoriu nr. 2-1641/15, care ulterior a fost prezentat spre

executare executorului judecătoresc Ruslan Ciobanu (f. d. 92).

Astfel, prin încheierea executorului judecătoresc Ruslan Ciobanu nr. 060-

1282/15 din 15 iulie 2015 a fost primit spre executare documentul executoriu nr.2-

1641/15 din 09 iunie 2015, emis de Judecătoria Botanica, mun. Chișinău privind

încasarea de la debitorul Loreta Cojarova în beneficiul creditorului Ludmila Ursu

a sumei de 614718,80 de lei, a fost intentată procedura de executare, a fost propus

debitorului Loreta Cojareva să execute documentul executoriu în termen de 5 zile,

în caz contrar, documentul executoriu va fi executat prin aplicarea măsurilor de

executare silită și a fost înștiințat debitorul și creditorul că, sunt obligați să se

prezinte în fața executorului judecătoresc Ruslan Ciobanu la data de 28 iulie 2015,

ora 10.00 pentru a li se comunia drepturile și obligațiile lor, inclusiv posibilitatea

de conciliere sau, după caz, de determinare a modalității de executare și/sau a

consecutivității de urmărire a bunurilor debitorului (f. d. 93).

Prin încheierea executorului judecătoresc Ruslan Ciobanu nr. 060-1285/15

din 15 iulie 2015 privind asigurarea executării a fost obligată Direcția înregistrare

a transportului și calificare a conducătorilor auto a Ministerului Tehnologiei

Informației și Comunicațiilor să furnizeze informația de ce mijloace de transport

dispune debitorul Loreta Cojarova, drepturile reale și alte sarcini care grevează

bunurile interpelate, a fost interzis Direcției înregistrare a transportului și calificare

a conducătorilor auto a Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor

efectuarea oricăror tranzacții privind mijloacele de transport ce-i aparțin cu drept

de proprietate debitorului, sau care îi vor aparține pe viitor, până la încasarea

datoriilor, despre care fapt urma să fie informată suplimentar, a fost interzis ÎS

„Cadastru” reînregistrarea dreptului de proprietate a bunurilor imobile cu

nr.cadastral xxxx, ce-i aparține cu drept de proprietate debitorului Loreta Cojarova,

până la achitarea datoriilor, a fost interzis Direcției de documentare a populației a

Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor eliberarea sau prelungirea

termenului valabilitate a pașaportului cetățeanului Republicii Moldova, pentru

plecarea peste hotare a debitorului Loreta Cojarova, a fost obligată Camera

Înregistrării de Stat să furnizeze informația dacă debitorul Loreta Cojarova este

fondator, administrator, asociat la orice tip de societate comercială cu indicarea

adresei lor juridice și a fost interzis Camerei Înregistrării de Stat orice înregistrare

în registrul de stat în ceea ce privește reorganizarea, radierea, modificarea

statutului, etc. societății comerciale unde debitorul figurează în calitate de fondator,

asociat și a fost interzisă înregistrarea cărorva societăți comerciale cu participarea

ca fondator a debitorului (f. d. 94).

Conform răspunsului Direcției identificare și înmatriculare a mijloacelor de

transport nr. 03/36031 ej din 20 iulie 2015, executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu

a fost informat că, după debitorul Loreta Cojarova sunt înregistrate cu drept de

proprietate două unități de transport - xxxx (f. d. 95).

De asemenea, s-a constatat că, prin încheierea executorului judecătoresc

Ruslan Ciobanu nr. 060-1282/15 din 01 septembrie 2015 a fost pusă în sarcina

Inspectoratului Național de Patrulare și Poliției de Frontieră declararea în căutare

și reținerea mijloacelor de transport de model xxxx, care aparțin debitorului Loreta

Cojarova, cu orientarea lor la parcarea forțată a Inspectoratului Național de

4

Patrulare sau a Poliției de Frontieră, cu ridicarea pașaportului tehnic și a cheilor și

înștiințarea ulterioară a executorului judecătoresc Ruslan Ciobanu (f. d. 96).

Din materialele dosarului rezultă că, în perioada 18 ianuarie - 25 ianuarie 2019

de către Tribunalul or. Florența, Republica Italia s-a desfășurat vânzarea la licitație

a mărfurilor confiscate și abandonate, iar la data de 25 ianuarie 2019 Victor Morari,

prin poșta electronică, a fost informat despre faptul că, a fost desemnat cîștigător al

automobilului de model xxxx, șasiu nr. SJNFBAJ10U1218730, fără documente, cu

cheie, sticlă anterioară stricată, adjudecat la suma de 2350 de Euro (f. d. 30, 31).

La data de 11 februarie 2019 automobilul de model xxxx, a fost reținut de

către Poliția de Frontieră a Republicii Moldova, la punctul de trecere a frontierei

de stat Leușeni - Albita, în baza sarcinii de conservare aplicată în baza de date de

către executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu (f. d. 28, 29).

La data de 14 februarie 2019 executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu a

întocmit un proces-verbal de sechestru, conform căruia a fost aplicat sechestru

asupra automobilului de model xxxx, șasiu nr. SJNFFBAJ10U1218730 (f. d. 62,

63).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Victor Morari a solicitat

anularea procesului-verbal de sechestru al automobilului de model xxxx, întocmit

de către executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu la data de 14 februarie 2019 și

ridicarea sechestrului aplicat pe mijlocul de transport de model xxxx.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei acțiunii.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Victor Morari, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casând hotărârea primei

instanțe și a pronunțând o nouă hotărâre, prin care a anulat procesul-verbal de

sechestru al automobilului de model xxxx, întocmit de către executorul

judecătoresc Ruslan Ciobanu la data de 14 februarie 2019 și a ridicat sechestrul

aplicat pe automobilul de model xxxx, reținând că, Victor Morari a demonstrat cu

probe verosimile dobândirea cu bună-credință a dreptului de proprietate asupra

mijlocului de transport în litigiu și, respectiv, încălcarea dreptului său de proprietate

prin aplicarea sechestrului de către executorul judecătoresc.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația

în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că, soluția dată de către

instanța de apel este greșită.

Conform art. 162 alin. (1) din Codul de executare, actul de executare întocmit

de executorul judecătoresc poate fi contestat de participanții la procesul de

executare în termen de 15 zile la data săvârșirii lui ori a refuzului de a săvârși

anumite acte, dacă legea nu prevede altfel. Terții care nu au participat la procesul

de executare pot contesta actele de executare, întocmite de executorul judecătoresc,

în termen de 15 zile de la data la care au aflat ori trebuie să afle despre aceste acte.

Conform art. 43 din Codul de executare, părți în procedura de executare sunt

creditorul și debitorul. Creditor este persoana fizică sau juridică în al cărei interes

a fost emis documentul executoriu. În cazul în care sumele se încasează în

beneficiul statului, calitatea de creditor o exercită Ministerul Finanțelor prin

intermediul Serviciului Fiscal de Stat. Debitor este persoana fizică sau juridică

obligată, prin documentul executoriu, să efectueze anumite acțiuni ori să se abțină

de la efectuarea lor.

5

Art. 115 alin. (1) din Codul de executare prevede că, sechestrarea bunurilor

constă în întocmirea unui proces-verbal în condițiile art. 118 din prezentul cod.

Sechestrarea bunurilor se efectuează în limitele valorii revendicărilor ce se conțin

în documentul executoriu și ale cheltuielilor de executare. Sechestrarea bunurilor

debitorului persoană juridică se efectuează în prezența administratorului, a

reprezentantului acestuia sau a unei persoane cu funcție de răspundere a

debitorului, iar în cazul gospodăriei țărănești (de fermier) sau al întreprinderii

individuale, în prezența debitorului ori a unui alt membru al gospodăriei sau, după

caz, a unui membru de familie al fondatorului întreprinderii. Sechestrarea bunurilor

debitorului persoană fizică se efectuează în prezența lui ori a reprezentantului său,

ori a unui membru al lui de familie adult. Dacă debitorul sau persoanele indicate la

alin.(2) nu participă la sechestrarea bunurilor, cercetarea încăperilor și a altor locuri

în care se află bunurile, precum și sechestrarea acestor bunuri, se efectuează în

prezența a doi martori asistenți.

Conform art. 118 din Codul de executare, despre sechestrarea și/sau ridicarea

bunurilor se întocmește un proces-verbal în 3 exemplare, după modelul prevăzut la

art. 75 din prezentul cod. În procesul-verbal se enumera obiectele și documentele

sechestrate, indicându-se numărul, măsura, greutatea lor, genul, elementele de

individualizare, gradul de uzură și, pe cît este posibil, valoarea lor. În cazul

valorilor mobiliare, se indică numărul, emitentul, prețul nominal și alte date

cunoscute la momentul sechestrării lor. Procesul-verbal de sechestrare și/sau de

ridicare a bunurilor se aduce la cunoștință tuturor persoanelor care participă la

efectuarea acestor acte procesuale, fapt confirmat prin semnătura fiecăreia. Refuzul

de a semna procesul-verbal se consemnează în acesta. Dacă, în timpul aplicării

sechestrului, debitorul sau alte persoane au încălcat ordinea publică ori au încercat

să distrugă sau să ascundă bunurile, executorul judecătoresc va consemna în

procesul-verbal aceste acțiuni, indicând, totodată, și măsurile pe care le-a

întreprins. Procesul-verbal de sechestrare și/sau de ridicare a bunurilor poate fi

contestat în instanță de judecată în termen de 7 zile de la data întocmirii sau

comunicării lui, după caz.

Din sensul normelor legale citate rezultă că, procesul-verbal de sechestru

poate fi contestat în instanță doar de către părțile procedurii de executare.

Actele cauzei denotă faptul că, procesul-verbal de sechestru din 14 februarie

2019, întocmit de către executorul judecătoresc Ruslan Ciobanu a fost contestat în

instanță de către Victor Morari.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, prima instanță temeinic și legal a respins

pretenția înaintată de către Victor Morari cu privire la anularea procesului-verbal

de sechestru al automobilului de model xxxx, întocmit de către executorul

judecătoresc Ruslan Ciobanu la data de 14 februarie 2019 ca neîntemeiată. Or,

Victor Morari nu deține nici o calitate în cadrul procedurii de executare și nu deține

dreptul de a contesta actele/acțiunile executorului judecătoresc Ruslan Ciobanu

întreprinse în cadrul procedurii de executare a documentului executoriu nr. 2-

1641/2015, emis de Judecătoria Botanica mun. Chișinău la data de 09 iunie 2015.

Conform art. 315 alin. (1) din Codul civil, proprietarul are drept de posesiune,

de folosință și de dispoziție asupra bunului.

Conform art. 320 alin. (2) din Codul civil, dreptul de proprietate se poate

dobândi, în condițiile legii, prin ocupațiune, act juridic, succesiune, accesiune,

uzucapiune, precum și prin hotărâre judecătorească atunci cînd aceasta este

6

translativă de proprietate, iar conform art. 321 alin. (1) din Codul civil, dreptul de

proprietate este transmis dobânditorului în momentul predării bunului dacă legea

sau contractul nu prevede altfel.

Reieșind din prevederile legale enunțate, dreptul de proprietate se poate

dobândi doar în condițiile legii.

Conform pct. 2 din Regulamentul cu privire la Registrul de stat al

transporturilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 1047 din 08 noiembrie

1999, Registrul transporturilor este un sistem informațional automatizat unic, care

cuprinde informația tehnică, economică și juridică despre mijloacele de transport

auto și moto, tractoarele, mașinile și mecanismele specializate pentru construirea

drumurilor, pentru ameliorări, mașini agricole și mecanisme, remorci pentru ele,

navele flotei de capacitate mică în continuare - vehiculele), agregatele staționare și

mobile având motoare cu ardere internă și agregate numerotate (în continuare -

agregatele), precum și despre posesorii acestora.

Totodată, pct. 7 din Regulamentul menționat stipulează că, Registrul

transporturilor are scop acumularea si actualizarea informației despre fiecare

vehicul (agregat), despre dreptul de proprietate și alte drepturi patrimoniale asupra

acestora, despre titularii de drepturi, despre titlurile de proprietate, despre tranzacții

cu vehicule și alte temeiuri pentru generarea, modificarea, suspendarea și încetarea

drepturilor, iar pct. 20 din Regulament stipulează că, conturul „C” ține evidența

proprietarilor de vehicule (agregatelor) și a altor titulari de drepturi, precum și a

circumstanțelor de apariție și încetare a drepturilor respective.

Pct. 8 din Regulament prevede că, Registrul transporturilor are ca sarcini

principale asigurarea protecției și recunoașterii publice (opozabilitatea fată de terți)

a drepturilor de proprietate, de posesie și de folosință asupra vehiculelor, iar pct. 10

din Regulament prevede că, Registrul transporturilor reprezintă un sistem complex

de evidență și cuprinde următoarele contururi: „A” – „Evidența vehiculelor”; „B” –

„Evidența agregatelor cu numere de fabricare”; „C” – „Evidența titularilor de

drepturi”; „D” – „Evidența admiterii la exploatare a vehiculelor”; „E” – „Evidența

restricțiilor la împuterniciri”; „F” – „Evidența executării legislației cu privire la

asigurări”; „G” – „Evidența executării legislației fiscale”; „H” – „Evidența

accidentelor rutiere”; „I” – „Evidența eliberării de licențe către transportatorii auto”.

Conform pct. 20 din Regulament, conturul „C” ține evidența proprietarilor de

vehicule (agregatelor) și a altor titulari de drepturi, precum și a circumstanțelor de

apariție și încetare a drepturilor respective.

Din prevederile legale enunțate rezultă că, dreptul de proprietate asupra unei

unități de transport urmează a fi înregistrat în mod obligatoriu în Registrul de stat al

transporturilor pentru a produce efecte juridice și pentru a fi opozabil terților.

Din adeverința eliberată de către Agenția Servicii Publice la data de 04 aprilie

2019 rezultă că, conform Registrului de stat al transporturilor, la data de 22 martie

2011 mijlocul de transport enunțat a fost înmatriculat după Loreta Cojarova

(f.d.79).

Mai mult ca atât, din înscrisurile anexate la materialele cauzei se atestă faptul

că, la momentul desfășurării licitației de către autoritățile Republicii Italia (18 - 25

ianuarie 2019), bunul nominalizat se afla în circuitul civil al Republicii Moldova și

era afectat de un viciu esențial, prin aplicarea interdicției de înstrăinare, fiind

anunțat în căutare și urmărit în baza procedurii de executare încă din anul 2015.

În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, prima instanță

7

temeinic și legal a respins pretenția înaintată de către Victor Morari cu privire la

ridicarea sechestrului aplicat pe mijlocul de transport de model xxxx.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrative lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a menține hotărârea primei

instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Ludmila Ursu, reprezentată de către

avocatul Natalia Pahopol.

Se casează decizia din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și se menține

hotărârea din 28 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de către Victor Morari împotriva Ludmilei

Ursu și Loretei Cojarova, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Ruslan

Ciobanu cu privire la anularea procesului-verbal de sechestru al automobilului și

ridicarea sechestrului aplicat pe automobil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

8