2ra-305/20 — repararea prejudiciului material, moral si compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-305/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. M. Murguleț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Danilov, I. Secrieru, Iu. Cotruță)

Î N C H E I E R E

25 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Pavel Burduniuc,

reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Pavel Burduniuc

împotriva Vioricăi Ursu cu privire la repararea prejudiciului material, moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admisă cererea de apel depusă de reprezentantul lui Viorica Ursu, avocatul Igor

Cecan, s-a casat hotărîrea din 25 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani și s-a emis o nouă hotărîre de admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 26 iunie 2018, Pavel Burduniuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Vioricăi Ursu cu privire la repararea prejudiciului material, moral și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 21 iulie 2014 Viorica Ursu

având scopul violării domiciliului său, prezentându-se în calitate de președinte al

Asociației de Coproprietari în Condominiu nr.55/286, sub pretextul exercitării

atribuțiilor de serviciu de gestionare a fondului locativ, obiectând față de conectarea la

energia electrică de la vecinii din ap. xxxxx prin intermediul prelungitorului, a pătruns

intenționat și a rămas ilegal, fără consimțământul reclamantului în apartamentul nr.

xxxxx, iar la solicitarea sa a refuzat să-l părăsească.

A menționat că, prin decizia din 24 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

menținută prin decizia din 20 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție, Viorica Ursu a

fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (3) lit. a)

din Codul penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de trei ani închisoare, cu

suspendarea executării pedepsei pe un termen de un an.

1

A explicat că, vinovăția pârâtei a fost stabilită prin hotărârile judecătorești

irevocabile, din care considerente solicită repararea prejudiciului material și moral

cauzat prin infracțiune.

Reclamantul a afirmat că, în urma conflictului apărut prin violarea domiciliului de

către Viorica Ursu, a fost nevoit să suporte cheltuieli pentru servicii medicale în sumă

de 763, 13 lei, or el suferă de xxxxx, fapt stabilit prin epicriza de examinare medicală

emisă de spitalul „Medpark”.

În opinia lui Pavel Burduniuc, drept urmare a stresului cauzat prin infracțiune,

Viorica Ursu trebuie să îi compenseze și prejudiciul moral pe care îl estimează la suma

de 100 000 de lei.

Reclamantul a solicitat repararea din contul pârâtei a prejudiciului material în sumă

de 763, 13 lei, repararea prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei și compensarea

cheltuielilor de judecată în sumă de 5 000 de lei.

Prin hotărîrea din 25 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a fost

admisă parțial acțiunea depusă de către Pavel Burduniuc. S-a reparat din contul

Vioricăi Ursu în beneficiul lui Pavel Burduniuc prejudiciul material cauzat prin

infracțiune în sumă de 763, 13 lei. S-a reparat din contul Vioricăi Ursu în beneficiul

lui Pavel Burduniuc prejudiciul moral cauzat prin infracțiune, în sumă de 20 000 de lei.

S-a încasat din contul Vioricăi Ursu în beneficiul lui Pavel Burduniuc cheltuielile de

judecată formate din cheltuieli de asistență juridică în sumă de 3 000 de lei. S-a încasat

din contul Vioricăi Ursu în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 270 de lei. S-a

respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Pavel Burduniuc în partea reparării

prejudiciului moral în sumă de 80 000 de lei și în partea încasării cheltuielilor de

judecată în sumă de 2 000 de lei.

Prin decizia din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea

de apel depusă de reprezentantul Vioricăi Ursu, avocatul Igor Cecan, s-a casat

hotărîrea din 25 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o

nouă hotărîre după cum urmează: s-a admis parțial cererea lui Pavel Burduniuc. S-a

încasat de la Viorica Ursu în beneficiul lui Pavel Burduniuc prejudiciul moral în

valoare de 3 000 de lei, cheltuielile pentru asistența juridică proporțional pretențiilor

admise în valoare de 1 500 de lei. În rest pretențiile s-au respins. S-a încasat de la

Viorica Ursu la buget taxa de stat în sumă de 1 00 de lei.

Pentru a decide astfel instanța de apel referitor la prejudiciului material a menționat

că la materialele dosarului nu este nici o constatare a unui specialist sau medic care ar

indica asupra faptului că diagnosticul stabilit lui Pavel Burduniuc la 22 iulie 2014 ar fi

consecința celor întâmplate la 21 iulie 2014 sau a stresului suportat în legătură cu acel

incident.

Or, potrivit epicrizei de examinare medicală, se atestă că Pavel Burduniuc „se

consideră bolnav de xxxxx de mai mulți ani. În anul 2012 a fost internat în Institutul de

cardiologie. Din spusele pacientului posibil depistat xxxxx. A fost consultat de

cardiochirurg, recomandată intervenție chirurgicală. Tratament nu a administrat.

Fibrilația atrială paroxistică de 3 ani. Durerile xxxxx au apărut la data de 22 iulie 2014,

când se afla în stradă, după un stres psiho-emoțional pronunțat și au durat 45 de

minute. A fost solicitată Asistența Medicală de Urgență și transportat la Institutul de

Cardiologie, de aici redirecționat la Spitalul Internațional Medpark.”

2

Instanța ierarhic inferioară a constatat că instanța de fond cu aplicarea corectă a

legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, justificat a ajuns la concluzia

temeiniciei pretenției cu privire la încasarea prejudiciului moral, însă incorect a

determinat mărimea compensației pentru prejudiciul moral cauzat, or la caz, suma de

20 000 lei este exagerată în opinia instanței.

În opinia instanței de apel, ținînd cont de principiile compensării echitabile și

rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, starea de stres cauzate lui

Pavel Burduniuc, în urma infracțiunii de violare de domiciliu săvârșite de Viorica

Ursu, prejudiciul moral în sumă de 3 000 de lei, poate fi considerat ca o compensare ce

ar aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate, în speță –Pavel Burduniuc.

La data de 3 ianuarie 2020, Pavel Burduniuc, reprezentat de avocatul Eugeniu

Musteață a declarat recurs împotriva deciziei din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii

instanței de fond cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea cererii de recurs a invocat că, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

A menționat că instanța de apel la adoptarea soluției a interpretat arbitrar epicriza

de examinare medicală eliberată de „Medpark”. Or, se atestă cu certitudine că

reclamantul/recurentul nu a optat pentru Spitalul Internațional „Medpark”, ci a apelat

la asistența medicală de urgență, astfel fiind redicționat nu la solicitarea sa, cum a fost

interpretat de instanța de judecată.

A precizat că nu a negat faptul că avea patologii cardiace, ci a invocat doar că

starea sănătății se înrăutățea brusc după anumite stări de stres, așa cum s-a întîmplat la

data de 21 iulie 2014, ținînd cont că prin fapta infracțională comisă de Viorica Ursu a

fost supus stresului și a fost nevoit să facă investigația primară pentru a stabili motivul

înrăutățirii sănătății. Respectiv, nu a solicitat ca Viorica Ursu să-i achite costul

tratamentului pentru o anumită boală, ci a solicitat să fie despăgubit printre altele

pentru prejudiciul material cauzat în urma înrăutățirii stării sănătății pentru care a fost

nevoit să suporte cheltuieli de diagnosticare.

A explicat că ce ține de prejudiciului moral, instanța de apel s-a limitat doar a

indica că suma de 20 000 de lei este una excesivă, fără a se expune însă asupra

probelor, pertinenței, admisibilității, veridicității acestora, iar în asamblu legătura lor

reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei.

Recurentul a precizat că este veteran de război, participant la luptele pentru

apărarea Independenței și Integrității teritoriale ale Republicii Moldova și are nevoie

de liniște și un mod sănătos de viață, fapt confirmat și prin epicriza de examinare

medicală, eliberată de „Medpark”.

La 20 ianuarie 2020, în adresa intimatei Viorica Ursu a fost expediată copia cererii

de recurs depusă de către Pavel Burduniuc, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață,

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.129), plicul fiind returnat cu

mențiunea adresa incompletă.

3

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimata să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 3 ianuarie 2020 împotriva deciziei din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Pavel Burduniuc, reprezentat de

avocatul Eugeniu Musteață, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Pavel Burduniuc,

reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

4

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța

de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor

și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de

către Pavel Burduniuc, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Pavel Burduniuc, reprezentat de

avocatul Eugeniu Musteață.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

5