3ra-698/20 — contestarea actului administrativ

3ra-698/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosar nr. 3ra-698/2020

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud: (Gr. Cazacu)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău, jud: (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

15 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Consiliul mun. Chișinău

și Societatea cu Răspundere Limitată „Zen Group”,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată

depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

municipal Chișinău, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată

„Zen Group” privind anularea deciziei,

împotriva deciziei din 28 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Consiliul mun. Chișinău împotriva hotărârii din

23 mai 2019 a Judcătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 20 februarie 2019, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău,

intervenient accesoriu SRL „Zen Group”, privind anularea deciziei.

În motivarea acțiunii, reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat a menționat că prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.9/20-7 din

16 ianuarie 2019 ”Cu privire la modificarea hotarelor lotului de pământ cu numărul

cadastral 0100xxxxxx85 de pe bd. xxxxxxxxxxxx, nr. x proprietate privată a

SRL „Zen Group”, s-a decis înstrăinarea lotului de teren cu suprafața de 0,0515 ha

de pe bd. Dimitre Cantemir, nr. 6.

Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a relatat că

prin notificarea nr.1304/OT4-90 din 29 ianuarie 2019, Oficiul Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului municipal Chișinău abrogarea, în

termen de 30 de zile, a actului administrativ considerat ilegal. La data de

1

06 februarie 2019 în adresa Oficiului a parvenit demersul secretarului interimar al

Consiliului municipal Chișinău nr. 07-119/474, prin care notificarea înaintată a fost

respinsă ca nefondată.

Reclamantul a specificat că organizarea licitației publice presupune liberul

acces și egalitatea tuturor doritorilor de a obține dreptul la arendarea bunurilor

proprietate publică a unității administrativ-teritoriale.

Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a solicitat

admiterea acțiunii, anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 9/20-7 din

16 ianuarie 2019.

Prin hotărârea din 23 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient

accesoriu SRL „Zen Group”, privind anularea deciziei, s-a anulat decizia

Consiliului municipal Chișinău nr. 9/20-7 din 16 ianuarie 2019 cu privire la

modificarea hotarelor lotului de pământ cu număr cadastral xxxxxxxxxx din mun.

Chișinău, bd. xxxxxxxxxx, nr. 6x.

Prin decizia din 28 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Consiliul mun. Chișinău împotriva hotărârii din 23 mai 2019 a

Judcătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ la

cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu SRL „Zen

Group” privind anularea deciziei.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prin Avizul

Consiliului mun. Chișinău din 19 decembrie 2018 s-a acceptat proiectul de decizie

al Consiliului municipal Chișinău ”Cu privire la modificarea hotarelor lotului de

pămînt cu nr. cadastral xxxxxxxx de pe bd. xxxxxxxxxxxxxxxx, proprietate privată

a SRL ”Zen Group”. Prin decizia Consiliul mun. Chișinău nr. 9/20-7 din 16

ianuarie 2019 ”Cu privire la modificarea hotarelor lotului de pământ cu numărul

cadastral xxxxxxxx de pe bd. Xxxxxxxx, nr. 6, proprietate privată a SRL „Zen

Group” s-au modificat hotarele de pâmânt din bd. xxxxxxxxxxx, nr. 6, cu nr.

cadastral xxxxxxxx, proprietate privată a SRL „Zen Group” cu expunerea în

redacția planului-anexă la prezenta decizie, cu condiția achitării sumei de 730000

lei, reieșind din raportul de evaluare sus-menționat, pentru diferența de suprafață

de (0,0515 ha). Prin notificarea nr. 1304/OT4-90 din 29 ianuarie 2019 Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului municipal Chișinău

abrogarea, în termen de 30 de zile, a deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 9/20-7

din 16 ianuarie 2019. Consiliul mun. Chișinău a emis răspunsul nr. 07-119/474 din

06 februarie 2019, din care rezultă că decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 9/20-7

din 16 ianuarie 2019 a fost emisă în conformitate cu normele legale, s-a ținut cont

de regimul arhitectural-urbanistic existent, inclusiv de documentația de urbanism

elaborată, căile de acces, sistemul tehnico-edilitar și normativele în vigoare,

retragerile necesare de la obiectivele vecine, precum și de faptul că nu există alți

deținători de terenuri adiacente legitim interesați.

Conform art. 64 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, controlului obligatoriu sunt supuse

următoarele acte ale autorităților administrației publice locale: deciziile consiliilor

locale de nivelurile întîi și al doilea.

2

Conform art. 68 al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea

administrației publice locale este ilegal, Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat

notifică autorității locale emitente ilegalitatea actului controlat, cerînd modificarea

sau abrogarea lui totală sau parțială. În cazul exercitării controlului obligatoriu al

legalității, sesizarea Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat trebuie făcută într-un

termen de 30 de zile de la data primirii copiei de pe act. În termen de 30 de zile de

la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă trebuie să modifice sau să

abroge actul contestat. În cazul în care, în termenul stabilit la alin. (3), autoritatea

locală emitentă și-a menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, Oficiul

Teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ în

termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a modifica sau de a

abroga actul contestat sau în cazul tăcerii autorității locale emitente în termen de 60

de zile de la data notificării cererii de modificare sau de abrogare a actului în

cauză.

Instanța de apel a relatat că prima instanță corect a reținut normele de drept

material și anume prevederile art. 5 din Legea nr. 121 din 04 mai 2007 privind

administrarea și deetatizarea proprietății publice, care prevede că autorități ale

administrației publice cu atribuții în domeniul administrării și deetatizării

proprietății publice sunt: Guvernul, prin intermediul organelor centrale de

specialitate și al altor autorități administrative – în privința proprietății de stat;

autoritățile administrației publice ale unităților administrativ teritoriale de nivelul

al doilea și de nivelul întâi, inclusiv ale unității teritoriale autonome Găgăuzia – în

privința proprietății unităților administrativ-teritoriale, inclusiv a unității teritoriale

autonome Găgăuzia.

Conform art. 8 alin. (1) lit. g1) din Legea nominalizată este stipulat că în

domeniul administrării bunurilor proprietate publică, de competența autorităților

administrației publice centrale sunt administrarea terenurilor proprietate publică a

statului aferente bunurilor imobile proprietate de stat din gestiune, inclusiv darea

lor în locațiune/arendă.

În conformitate cu prevederile art. 77 alin. (3-5) din Legea nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, bunurile domeniului privat

al unității administrativ-teritoriale pot fi înstrăinate, date în administrare, în arendă,

în comodat ori în locațiune, în condițiile legii. Înstrăinarea, concesionarea, darea în

arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale se

fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor

stabilite expres prin lege.

Conform art. art. 4 alin. (9) al Legii nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997 privind

prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului a stabilit că,

vânzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică utilizate în procesul tehnologic

aferente obiectivelor privatizate sau supuse privatizării, aferente obiectivelor

private, precum și celor aferente construcțiilor nefinalizate, se efectuează la prețul

normativ al pămîntului. Terenul care, după parametri și amplasare, nu poate fi

format ca bun imobil de sine stătător se vinde prin concurs sau la licitație

deținătorilor de terenuri adiacente. În cazul în care există un singur deținător de

teren adiacent, vânzarea-cumpărarea terenului care nu poate fi format ca bun

imobil de sine stătător se efectuează la prețul normativ al pământului. Această

3

prevedere se aplică și relațiilor de arendă a unor astfel de terenuri. Celelalte

terenuri se vând prin concurs sau la licitație, cu excepțiile prevăzute de lege.

Instanța de apel a notat că prima instanță just a stabilit că Consiliul municipal

Chișinău la adoptarea deciziei nr. 9/20-7 din 16 ianuarie 2019 Cu privire la

modificarea hotarelor lotului de pămînt nr. cadastral xxxxxxxx de pe bd.

xxxxxxxx, nr. 6x, proprietate privată a SRL ”Zen Group” nu a ținut cont de

prevederile legale, care guvernează procedura de dare în arendă ori în locațiune a

bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale și, drept urmare, nu a

desfășurat o licitație, motiv care servește drept temei de nulitate a actului

administrativ. Astfel, este cert faptul că decizia Consiliului municipal Chișinău nr.

9/20-7 din 16 ianuarie 2019 „Cu privire la modificarea hotarelor lotului de pământ

nr. cadastral xxxxxxxx de pe bd. xxxxxxxx, nr. 6x, proprietate privată a SRL ”Zen

Group” este ilegală, adoptată cu încălcarea legii.

La 28 mai 2020, Consiliul mun. Chișinău, a depus recurs împotriva deciziei

din 28 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărârii de respingere a acțiunii depuse de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat.

În motivarea cererii de recurs, recurentul Consiliul mun. Chișinău a indicat

că nu este de acord cu decizia instanței de apel, o consideră vădit ilegală și

neîntemeiată, deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată.

Recurentul a menționat că legislatorul a stabilit și o excepție de la

prevederile art. 77 alin. (3) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, privind înstrăinarea directă a bunurilor proprietate

publică, fară organizarea licitațiilor sau concursurilor funciare și anume la art. 4

alin. (9) din Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de

vânzare - cumpărare a pământului în care este stipulat că vânzarea-cumpărarea

terenurilor proprietate publică utilizate în procesul tehnologic, aferente obiectivelor

privatizate sau supuse privatizării, aferente obiectivelor private, precum și celor

aferente construcțiilor nefinalizate, se efectuează la prețul normativ al pământului.

Terenul care, după parametri și amplasare, nu poate fi format ca bun imobil de sine

stătător se vinde prin concurs sau la licitație deținătorilor de terenuri adiacente. În

cazul în care există un singur deținător de teren adiacent, vânzarea-cumpărarea

terenului care nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător se efectuează la

prețul normativ al pământului.

Recurentul a invocat că în conformitate cu prevederile art. 9, alin. (1) din

Legea nr. 121 din 04 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății

publice împuternicirile de proprietar al patrimoniului unității administrativ-

teritoriale sunt exercitate de consiliul local în numele unității administrativ-

teritoriale. Conform prevederilor articolul 9 din Codul funciar de competența

consiliilor raionale și municipale ține repartizarea și retragerea terenurilor, în

modul stabilit de lege. Iar, în corespundere cu art. 77, alin. (3) din Legea nr. 436

din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală pentru încheierea

actelor juridice de dispoziție privind bunurile proprietate publică a unității

administrativ-teritoriale cu persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat

este necesară întocmirea raportului de evaluare, de către evaluator, cu cel mult 2

4

ani pînă la data desfășurării licitației, cu excepția cazurilor stabilite expres prin

lege.

Recurentul a relatat că terenul cu numărul cadastral 0100207307 este

proprietate municipală domeniul privat, care reprezintă un teren aferent terenului

cu numărul cadastral xxxxxxxx, care este proprietate privată a SRL ”Zen Group”.

Conform planului urbanistic de detaliu nr. 04/2018-SF terenul cu numărul cadastral

xxxxxxxxxxx7 este solicitat pentru privatizare de către SRL ”Zen Group” din

următoarele motive: Parametri dimensionali sunt prea mici pentru posibilitatea

amplasării unei construcții capitale conform zonificării, aprobate prin

Regulamentul local de urbanism al orașului Chișinău. Amplasamentul lotului

dictează că terenul poate fi atribuit doar celor două parcele învecinate și anume: nr.

Cadastral xxxxxxxx proprietate a SRL ”Zen Group” și nr. cadastral xxxxxxxxxx6

proprietate publică municipal. În prezent terenul este utilizat irațional nu este

amenajat cu spații verzi, nu sunt organizate accese pietonale. Terenul nu reprezintă

necesitate pentru locuințele colective din apropiere. Reieșind din cele expuse și

amplasamentul lotului, se menționează că terenul cu numărul cadastral

0xxxxxxxx07 poate fi utilizat doar pentru amenajarea peisagistică, organizare

acceselor auto pietonale, întreținerea teritoriului.

La 12 iunie 2020 SRL “Zen Group” a depus recurs împotriva deciziei din

28 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărârii de respingere a acțiunii depuse de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat.

În motivarea cererii de recurs, recurenta SRL “Zen Group” a indicat că nu

este de acord cu decizia instanței de apel, o consideră vădit ilegală și neîntemeiată,

deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să

fie aplicată. Suplimentar a indicat că legislatorul a reglementat condiții esențiale în

ce privește înaintarea unei acțiuni instanței de contencios administrativ și anume să

existe lezarea pretinsului drept și acțiunea înaintată să fie probată.

La 04 iunie 2020 și 15 iunie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Consiliului mun.

Chișinău și SRL “Zen Group” copia recursurilor declarate de Consiliul mun.

Chișinău și SRL “Zen Group” împotriva deciziei din 28 februarie 2020 a Curții de

Apel Chișinău (f.d. 95, vol. I).

Intimații Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Consiliul mun.

Chișinău și SRL “Zen Group” nu și-au valorificat dreptul de a depune referințe la

recursul declarat de Consiliul mun. Chișinău și SRL “Zen Group” împotriva

deciziei din 28 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă

se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la

28 februarie 2020, în lipsa recurenților Consiliul mun. Chișinău și SRL “Zen

Group”. Totodată, decizia recurată a fost notificată recurenților Consiliului mun.

5

Chișinău și SRL “Zen Group”, la data de 14 mai 2020, fapt ce se confirmă prin

dovada de expedire a actului judecătoresc, fiind recepționat de Consiliul mun.

Chișinău la data de 21 mai 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat

la materialele cauzei(f.d. 85-88, vol. I) ). La materialele cauzei lipsește dovada

recepționării deciziei recurate de SRL “Zen Group”. Recurenții Consiliul mun.

Chișinău și SRL “Zen Group” s-au conformat prevederilor art. 245, alin. (1) din

Codul administrativ și au depus recursuri la 28 mai 2020 și 12 iunie 2020 în

termen. (f.d. 89-93, 97-100 vol. I).

Examinând temeiurile recursurilor depuse de Consiliul mun. Chișinău și SRL

“Zen Group” în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră drept

inadmisibile, din următoarele motive.

Cu referire la recursul depus de Consiliul mun. Chișinău, prin intermediul

reprezentantului Tudor Tofan completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține prevederile art. 246, alin. (l) din Codul

administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea

cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o

încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursurile se

declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special,

nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

6

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Cu referire la recursul depus de SRL “Zen Group”, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține prevederile art. 246

alin. (1) și (2) din Cod administrativ, conform cărora Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în

special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b)

recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană

neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.

245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu

corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234

alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea

Supremă de Justiție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul

normei art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, a indicat că temeiurile de

inadmisibilitate stipulate nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv în alte cazuri

prevăzute de lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care necesită a fi verificate

atât la etapa examinării admisibilității cererii de recurs cât și la etapa examinării

nemijlocită a cererii de recurs.

În această ordine de idei, Colegiul reține prin prisma art. 203 Cod

administrativ, că se consideră participanți la proces: părțile, persoanele atrase în

proces de instanța de judecată și alți subiecți investiți de lege cu drept de sesizare.

Totodată, conform art. 204 din același cod, părți în procedura de contencios

administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice în sensul

7

art.7. Așadar, cu trimitere la cele enunțate supra, completul specializat în cauze de

contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că SRL “Zen Group” nu este în

drept să depună recurs împotriva deciziei din 28 februarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, deoarece SRL “Zen Group” nu a folosit calea de atac apelul împotriva

hotărârii primei instanțe și prin lege nu este în drept să atace cu recurs decizia

instanței de apel.

În conformitate cu art. 231 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile judecătoriilor

adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel.

Astfel, hotărârea din 23 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

putea fi atacată de către părți cu apel, însă din actele cauzei rezultă că de acest

drept s-a folosit doar Consiliul mun. Chișinău, pe când SRL “Zen Group” nu a

atacat cu apel hotărârea enunțată.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 429 alin. (5) Cod de procedură civilă, nu pot fi atacate

cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art. 430 nu au folosit

calea apelului prevăzută de lege. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu

recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația, în partea care se

referă la înrăutățirea situației. O hotărâre susceptibilă de apel și de recurs poate fi

atacată, în cadrul termenului de apel, direct cu recurs dacă părțile consimt expres în

fața primei instanțe prin înscris autentic sau prin declarație verbală consemnată

expres în procesul-verbal.

Art. 433 c) Cod de procedură civilă indică expres că, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în

drept să-l declare.

În acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru încălcarea sau aplicarea

eronată a normelor de drept material. Astfel, din materialele cauzei rezultă că SRL

“Zen Group” nu a folosit calea de atac apelul împotriva hotărârii primei instanțe și

prin lege nu este în drept să atace cu recurs decizia instanței de apel.

În acest context, Colegiul conchide că SRL “Zen Group”, contrar prevederilor

art. 429 alin. (5) Cod de procedură civilă, a declarat recurs fără a folosi calea de

apel, ceea ce este inadmisibil din moment ce legea prevede această cale de atac.

Având în vedere circumstanțele care preced, completul de judecată decide în

mod unanim că recursul depus de SRL “Zen Group” nu poate fi acceptat spre

examinare în fond, urmând a fi considerat inadmisibil.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererile de recurs depuse de către Consiliul mun. Chișinău și

SRL “Zen Group” sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 193, 195, art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. a) din Codul

administrativ, art. 429 alin. (5), art. 433 lit. c), art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

8

d i s p u n e:

Recursurile depuse de Consiliul mun. Chișinău și Societatea cu Răspundere

Limitată „Zen Group” se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

9