2ra-942/20 — încasarea cheltuieilor de asistentă juridică
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea cheltuieilor de asistentă juridică
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-942/20 — încasarea cheltuieilor de asistentă juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-942/2020
Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud.I.Cotea)
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud.V.Movilă, Ev.Dvurecenschii, T.Berdilă)
Î N C H E I E R E
08 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Fialcovscaia Magdalina,
reprezentată de avocatul Digore Corina și de către Tatarlî Eugenia, reprezentată
de avocatul Coptu Sergiu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Schivu
(Fialcovscaia) Magdalina împotriva Eugeniei Tatarlî cu privire la încasarea
cheltuielilor de asistență juridică și a cheltuielilor de transport,
împotriva deciziei din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Cahul,
c o n s t a t ă:
La 07 august 2017, Schivu Magdalina a depus cerere de chemare în judecată,
împotriva Eugeniei Tatarlî solicitând încasarea din contul pârâtei a sumei de 2500
lei; încasarea tuturor cheltuielilor de judecată, suportate în legătură cu examinarea
cauzei civile.
În motivarea acțiunii s-a invocat că, prin încheierea Judecătoriei Orhei din 13
noiembrie 2014, a fost admisă cererea de revizuire a hotărârii Judecătoriei Orhei din
30 aprilie 2013, pronunțată în cauza civilă la cererea Eugeniei Tatarlî împotriva
Inspectoratului Fiscal de Stat Orhei cu privire la prelungirea termenului de acceptare
a succesiunii, depusă de avocatul Veaceslav Popov, și a fost anulată hotărârea
respectivă cu dispunerea rejudecării cauzei în fond. Astfel, ea a avut câștig de cauză.
A menționat că în procesul examinării cererii de revizuire, ea a fost reprezentată
de către avocatul Veaceslav Popov, în baza contractului de asistență juridică nr.
12/09/2014 din 12 septembrie 2014. Achitarea costurilor asistenței juridice prestate
conform contractului nominalizat, a avut loc la data de 01 aprilie 2015, prin
transferul pe contul bancar al avocatului, a sumei de 2500 de lei.
A relatat reclamanta că a avut câștig de cauză în procedura de revizuire a
hotărârii Judecătoriei Orhei din 30 aprilie 2013, prin urmare a solicitat încasarea de
la Eugenia Tatarlî a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2500 de lei.
La data de 10 august 2017, avocatul Corina Digore, în interesele Magdalinei
Schivu (Fialcovscaia) a mai depus o cerere de chemare în judecată, solicitând
1
încasare din contul pârâtei Tatarlî Eugenia în beneficiul reclamantei Schivu
(Fialcovscaia) Magdalina, a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 69 341,
50 de lei și a cheltuielilor de transport în mărime de 3 092, 48 de lei.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a invocat că, la data de 25 martie
2013, pârâta Tatarlî Eugenia, a depus la Judecătoria Orhei, o acțiune în procedură
specială, privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, care a fost
admisă prin hotărârea Judecătoriei Orhei, din 30 aprilie 2013, fiind prelungit
termenul de acceptare a succesiunii după decesul mamei sale, Vârlan Ana, cu 6 luni.
La data de 16 septembrie 2014, reclamanta Schivu (Fialcovscaia) Magdalina, a
înaintat la Judecătoria Orhei, cerere de revizuire a hotărârii Judecătoriei Orhei din
30 aprilie 2013, invocând ca temei pentru depunerea cererii de revizuire art. 449 lit.
c), CPC, menționând că instanța de judecată a emis hotărârea cu privire la drepturile
persoanelor care nu au fost implicate în proces.
Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 11 noiembrie 2014, hotărârea
Judecătoriei Orhei din 30 aprilie 2013 a fost casată cu dispunerea rejudecării cauzei
în fond. Ulterior, în cauza civilă privind prelungirea termenul de acceptare a
succesiunii, în calitate de intervenienți accesorii au fost atrași Schivu Luca și Schivu
(Fialcovscaia) Magdalina.
În cadrul examinării cauzei civile privind prelungirea termenului de acceptare
a succesiunii, reclamanta Schivu (Fialcovscaia) Magdalina, a fost reprezentată de
către avocatul Eduard Digore în baza contractului de asistență juridică nr. 163 din
11 iunie 2015 și de către avocatul Corina Digore, în baza Delegației de substituire
avocațială nr. 31 din 30 iunie 2015. Potrivit bonului de plată seria EO nr. 520474 din
25 iunie 2015, reclamanta a achitat onorariul avocatului în sumă de 15 847 lei, 50
bani.
Ulterior, la data de 29 mai 2013, pârâta Tatarlî Eugenia a depus la Judecătoria
Orhei, acțiunea în contencios administrativ împotriva Primăriei satului Isacova,
raionul Orhei, privind anularea deciziei Consiliului satului Isacova, raionul Orhei,
din 27 martie 2012 privind atribuirea lui Schivu Luca, terenului aferent casei de
locuit ce aparținea lui Vârlan Ana, precum și anularea titlului de autentificare
dreptului deținătorului de teren și a extrasului din registrul de evidență a
gospodăriilor, în temeiul cărora lui Schivu Luca, i-a fost înregistrat dreptul de
proprietate asupra casei de locuit.
Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 19 iulie 2013, acțiunea pârâtei Tatarlî
Eugenia a fost admisă integral.
Ulterior, nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Orhei din 19 iulie 2013,
reprezentantul Primăriei satului Isacova, raionul Orhei a declarat apel împotriva
acestei hotărâri și prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2014, apelul
declarat a fost admis cu restituirea cauzei la rejudecare din motivul că, cauza a fost
examinată în lipsa lui Schivu (Fialcovscaia) Magdalina, care prin respectiva hotărâre
a fost lipsită de dreptul de proprietate asupra imobilelor.
La data de 09 februarie 2015, Schivu Luca la fel a depus la Judecătoria Orhei,
cerere de chemare în judecată în contenciosul administrativ, împotriva Primăriei
satului Isacova, raionul Orhei și intervenientului accesoriu Schivu (Fialcovscaia)
Magdalina, solicitând anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de
teren, extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor și deciziei Consiliului
sătesc Isacova.
2
În cadrul examinării acțiunilor de contencios administrativ înaintate de către
Schivu Luca și pârâta în cauză, Tatarlî Eugenia, reclamanta Schivu (Fialcovscaia)
Magdalina, a fost reprezentată de către avocatul Eduard Digore, în baza contractului
de asistență juridică nr. 164 din 11 iunie 2015 și de către avocatul Corina Digore, în
baza Delegației de substituire avocațială nr. 32 din 30 iunie 2015.
Conform bonului de plată seria EO nr. 520475 din 04 august 2015, reclamanta
a achitat onorariul avocatului în mărime de 20 056 de lei, dintre care 14 392 de lei,
au constituit onorariul pentru acțiunea înaintată de către Tatarlî Eugenia.
Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 06 aprilie 2016, acțiunile în contenciosul
administrativ înaintate de Tatarlî Eugenia și Schivu Luca, au fost respinse.
Nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Orhei din 06 aprilie 2016, Tatarlî
Eugenia a declarat apel împotriva acesteia și prin decizia Curții de Apel Chișinău
din 08 decembrie 2016, apelul declarat a fost respins.
În total în cadrul examinării acțiunilor de contencios administrativ înaintate de
către Tatarlî Eugenia și Schivu Luca, în prima instanță, au avut loc 21 de ședințe și
pentru deplasarea avocaților din municipiul Chișinău la Orhei, au fost suportate
cheltuieli în mărime de 4 092, 48 de lei.
Astfel, consideră că de la pârâta Tatarlî Eugenia, în contul reclamantei Schivu
(Fialcovscaia) Magdalina, urmează să fie încasate cheltuielile de transport în mărime
de 4 092, 48 de lei.
În cadrul examinării cauzei în procedura de apel, au avut loc patru ședințe de
judecată. În cadrul examinării cauzei în ordine de apel Schivu (Fialcovscaia)
Magdalina, a fost reprezentată de către avocatul Eduard Digore, în baza contractului
de asistență juridică nr. 262 din 12 septembrie 2016 și de către avocatul Corina
Digore, în baza Delegației de substituire avocațială nr. 91 din 17 noiembrie 2016.
Conform bonului de plată seria PL nr. 0520051 din 12 septembrie 2016, reclamanta
a achitat onorariul avocatului în sumă de 22 283 de lei.
Ulterior, la data de 07 februarie 2017, Tatarlî Eugenia și Schivu Luca, au
declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău, din 08 decembrie 2016,
iar prin Încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție, din 22 martie 2017, recursurile declarate au fost considerate
inadmisibile.
În cadrul examinării cauzei civile în ordine de recurs, reclamanta Schivu
(Fialcovscaia) Magdalina, a fost reprezentată de către avocatul Corina Digore, în
baza contractului de asistență juridică nr. 033 din 23 februarie 2017. Conform
bonului de plată seria XL nr. 055962 din 02 martie 2017, reclamanta a achitat
onorariul avocatului în sumă de 16 819 lei.
A declarat că, a fost încheiat un contract de asistență juridică pentru toate trei
dosare conexate și a fost eliberat un singur bon fiscal, pentru reprezentarea
reclamantei în cadrul examinării recursului declarat de către pârâta Tatarlî Eugenia,
s-a încasat suma de 10 512 lei. În total, Schivu (Fialcovscaia) Magdalina, a achitat
pentru asistența juridică prestată de avocații Eduard Digore și Corina Digore, suma
de 69 341,50 de lei, prestată pe toată durata examinării cauzei civile în prima
instanță, instanța de apel și instanța de recurs.
A indicat că cauza civilă menționată este compusă din trei cauze civile care au
fost conexate într-o singură procedură și este de o complexitate înaltă, incluzând
3
elemente a mai multor instituții de drept, cum ar fi – notariat, procedura specială,
succesiune, contencios administrativ, nulitatea actelor juridice și altele.
Totodată, la baza reglementării raporturilor juridice dintre reclamantă și
avocați în ceea ce ține de stabilirea onorariului avocatului a stat Recomandarea
privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de
judecată a cheltuielilor de asistență juridică, aprobată prin Decizia nr. 2 din 30 martie
2012, a Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova.
Prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 14 august 2017,
acțiunile înaintate de către reclamanta Schivu (Fialcovscaia) Magdalina împotriva
Eugenie Tatarlî, au fost conexate într-o singură cauză cu atribuirea numărului de
evidență unic.
Prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 29 octombrie 2017, a fost
încetată procedura de mediere judiciară în prezenta cauza civilă, din motivul că
reclamanta a refuzat soluționarea litigiului pe cale amiabilă.
La data de 03 martie 2018, avocatul stagiar Irina Șeghera, în interesele
reclamantei Schivu (Fialcovscaia) Magdalina a depus o cerere de concretizare a
pretențiilor în acțiune, micșorând suma privind încasarea cheltuielilor pentru
asistență juridică de la 69 341 lei, 50 bani, până la 63 034 lei, 50 bani.
Prin hotărărea din 13 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central
acțiunea a fost admisă. S-a încasat de la Tatarlî Eugenia, în beneficiul Schivu
(Fialcovscaia) Magdalina suma cheltuielilor de judecată suportate, în mărime de 63
034, 50 de lei și cheltuieli de transport în mărime de 3 092,48 de lei.
Prin decizia din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul
declarat de către Tatarlî Eugenia și reprezentantul său, avocatul Sergiu Coptu. S-a
casat integral hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 13 noiembrie 2018 și
s-a emis o nouă hotărâre, după cum urmează. S-a admis parțial acțiunea lui Schivu
(Fialcovscaia) Magdalina împotriva lui Tatarlî Eugenia cu privire la încasarea
cheltuielilor de asistență juridică și transport, și s-a încasat de la Tatarlî Eugenia în
beneficiul lui Schivu (Fialcovscaia) Magdalina suma de 8000 de lei, cu titlu de
cheltuieli de asistență juridică. În rest, pretențiile Magdalinei Schivu (Fialcovscaia)
s-au respins ca neîntemeiate.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că cuantumul cheltuielilor
pentru asistență juridică în mărime de 63 034, 50de lei, solicitat spre încasare de
către intimata Schivu (Fialcovscaia) Magdalina, de la apelanta Tatarlî Eugenia, este
unul nejustificat din punct de vedere a legislației în vigoare interne și practicii
judiciare naționale de profil, precum și reglementărilor practicii judiciare instanței
de contencios european.
În ceea ce ține de suma de 2500 de lei, instanța de apel a constatat că, această
sumă urmează să fie încasată cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Or, în urma
admiterii cererii de revizuire a hotărârii Judecătoriei Orhei din 30 aprilie 2013 și
rejudecării cauzei, intimata Schivu (Fialcovscaia) Magdalina, a obținut posibilitatea
să intervină în proces, și ulterior de a obține câștig de cauză, cauza civilă nr. PIGD
38-3-927-18032014, fapt confirmat prin materialele cauzei civile respective.
Colegiul judiciar constată că, potrivit materialelor cauzei civile nr. PIGD 38-3-927-
18032014, admiterea cererii de revizuire a hotărârii Judecătoriei Orhei, din 30 aprilie
2013, a generat completarea de către apelanta Tatarlî Eugenia, a acțiunii privind
prelungirea termenului acceptării succesiunii, cu introducerea în proces în calitate
4
de pârâtă a intimatei Schivu (Fialcovscaia) Magdalina. Respectiv, în urma admiterii
cererii de revizuire, a fost rejudecată respectiva cauza civilă, în care ulterior intimata
a obținut câștig de cauză.
Din aceste considerente, instanța de apel a menționat că, suma de 2500 de lei,
cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, urmează să fie încasată din conul
apelantei Tatarlî Eugenia.
Instanța de apel a concluzionat că, în total suma de 8000 de lei, cu titlu de
cheltuieli de judecată privind asistența juridică, va fi una reală și rezonabilă, și
urmează să fie încasată de la apelanta Tatarlî Eugenia, în beneficiul intimatei Schivu
(Fialcovscaia) Magdalina.
În ceea ce ține de încasarea de la apelanta Tatarlî Eugenia, în beneficiul
intimatei Schivu (Fialcovscaia) Magdalina, a cheltuielilor de transport în sumă de
3092, 48 de lei, instanța de apel a relatat că, această pretenție urmează să fie respinsă,
iar prima instanță neîntemeiat a încasat suma cheltuielilor de transport. Conform
materialelor cauzei civile deferite judecății, întru justificarea pretenției privind
încasarea cheltuielilor de transport, reprezentantul intimatei Schivu (Fialcovscaia)
Magdalina, avocatul Corina Digore a anexat contractul de cont de combustibil,
încheiat între Întreprinderea cu Capital Străin ,,Bemol Retail” Societate cu
Răspundere Limitată și Biroul Individual de Avocați ,,Digore Eduard” nr. 666F din
29 aprilie 2010 (f.d.d 42-47 vol. I).
Însă, instanța de apel a indicat că, din înscrisurile respective nu rezultă
suportarea de către avocații Eduard Digore și Corina Digore, a cheltuielilor de
transport pentru deplasările la ședințele de judecată în cauza civilă nr. PIGD 38-3-
927-18032014 și respectiv nu demonstrează suportarea acestor cheltuieli de către
intimata Schivu (Fialcovscaia) Magdalina.
Instanța de apel a relatat că, la materialele cauzei civile nu au fost anexate probe
referitor la faptul dacă avocații Eduard Digore și Corina Digore, s-au deplasat cu
automobilul la ședințele de judecată la Judecătoria Orhei, dacă da, de ce model, care
este consumul combustibilului, și în acest sens urmează să fie reținute ca întemeiate
argumentele reprezentantului apelantei, Tatarlî Eugenia, avocatului Sergiu Coptu.
Or, contractul de cont de combustibil anexat, demonstrează doar existența unor
relații contractuale dintre Întreprinderea cu Capital Străin ,,Bemol Retail” Societate
cu Răspundere Limitată și Biroul Individual de Avocați ,,Digore Eduard”, și în nici
un mod nu demonstrează suportarea cheltuielilor de transport de către intimata
Schivu (Fialcovscaia) Magdalina, în cadrul judecării cauzei civile nr. PIGD 38-3-
927-18032014. Totodată, factura fiscală anexată la fel nu demonstrează că, intimata
Schivu (Fialcovscaia) Magdalona, a suportat careva cheltuieli de transport. Mai mult
ca atât, în factura fiscală anexată nu este indicat pentru care perioadă a fost achitată
cantitatea combustibilului procurat, precum și nu este demonstrat că, combustibilul
achitat a fost cheltuit anume pentru deplasările la ședințele de judecată la Judecătoria
Orhei, de examinare a cauzei civile nr. PIGD 38-3-927-18032014.
Instanța de apel a reținut că, potrivit Recomandării privind cuantumul
onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor
de asistență juridică, aprobată prin Decizia Consiliului Avocaților din Republica
Moldova nr. 2 din 30 martie 2012, în cazul în care acordarea asistenței juridice
calificate implică deplasarea avocatului în altă localitate, acestuia i se compensează
cheltuielile confirmate de deplasare. Respectiv, cheltuielile de deplasare urmează să
5
fie confirmate, ceea ce în cauza din speță nu s-a respectat. Or, potrivit contractelor
de asistență juridică, încheiate între intimata Schivu (Fialcovscaia) Magdalina și
avocatul Eduard Digore, nu rezultă că părțile contractului au prevăzut în contract
clauza privind compensarea cheltuielilor de deplasare a avocatului la Judecătoria
Orhei, pentru a participa la ședințele de judecată de examinare a cauzei civile nr.
PIGD 38-3-927-18032014.
În acest sens, instanța de apel a menționat că, prima instanță s-a limitat doar la
enumerarea probelor prezentate, fără a motiva din care considerente a ajuns la
necesitatea admiterii integrale a acțiunii intimatei Schivu (Fialcovscaia) Magdalina.
La 02 martie 2020, prin intermediul oficiului poștal Fialcovscaia Magdalina,
reprezentată de avocatul Digore Corina a declarat recurs împotriva deciziei instanței
de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea
hotărârii primei instanțe.
Ca temei de drept a invocat prevederile art. 432, alin.(2) lit.c), alin.(4) din Codul
de procedură civilă care statuează că soluția instanței de apel în sensul adoptat
rezultată din interpretarea eronată a legii, săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate
la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească
a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
S-a relatat în recurs că instanța de apel nu a luat în considerare următoarele
circumstanțele: rezultatul obținut de avocat, restricțiile de timp impuse de client și
de circumstanțele cauzei, natura și durata relației dintre avocat și client, experiența,
reputația și abilitatea avocatului.
Mai mult ca atît, s-a relatat în recurs că procesul civil a durat 3 ani, prin urmare,
instanța de apel eronat a apreciat munca avocatului ce vine în contradicție cu
Recomandarea privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către
instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică aprobat prin Decizia
Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova nr.2 din 30.03.2012.
La 19 martie 2020 și la 23 martie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Tatarlî
Eugenia, reprezentată de avocatul Coptu Sergiu a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței
de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere
integrală a acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat că atît instanța de apel cât și instanța de fond
nu au acordat o deplină eficiență Recomandarii nr.23 a Plenului Curții Supreme de
Justiție cu privire la unele aspecte ale încasării cheltuielilor de asistență juridică cât
și practica constată în acest sens a CEDO care relevă că, cheltuielile pentru asistență
juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime. Însă,
aceste condiții nu au fost întrunite în litigiul dat.
Mai mult ca atît, consideră recurenta că i-au fost încălcate prevederile art.6
CEDO referitor la toate garanțiile unui proces echitabil, începțnd cu lipsa exercitării
eficiente a dreptului la apărare și cu pronunțarea unei hotărâri total nemotivate.
A relatat că instanța de recurs urmează să aplice prevederile Hotărârii Plenului
Curții Supreme de Justiție nr.5 din 11 noiembrie 2013 cu privire la procedura de
judecare a cauzelor civile în ordine de recurs.
6
Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen
de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează
că Curtea de Apel Cahul a pronunțat dispozitivul deciziei la 21 ianuarie 2020 și a
expediat decizia participanților la proces la 03 februarie 2020 (f.d.89), astfel, cererile
de recurs declarate la 02 martie 2020 de către Magdalina Filacovscaia, reprezentată
de avocatul Corina Digore, respectiv la 19 martie 2020 și respectiv la 23 martie 2020
de către Eugenia Tatarlî, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, sunt depuse în
termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin. (2).
Prin notificarea din 29 mai 2020, Curtea Supremă de Justiție în conformitate cu
art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-a înștiințat despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia.
La 03 iunie 2020 Tatarlî Eugenia a recepționat copia recursului depus de
Magdalina Fialcovscaia (f.d.152). La 08 iulie 2020, Eugenia Tatarlî, reprezentată de
avocatul Sergiu Coptu, a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului
declarat de Magdalina Fialcovscaia.
Examinând temeiurile recursurilor completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu
privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții
de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul
de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind
7
din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina
recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării
acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea
recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură
civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de
apel.
În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii
a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
în cererile de recurs declarate de Fialcovscaia Magdalina, reprezentată de avocatul
Digore Corina și de către Tatarlî Eugenia, reprezentată de avocatul Coptu Sergiu.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursurilor ca fiind admisibile.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursurile declarate de Fialcovscaia Magdalina, reprezentată de avocatul
Digore Corina, și de către Tatarlî Eugenia, reprezentată de avocatul Coptu Sergiu se
consideră inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul semnătura Svetlana Filincova
Judecătorii semnătura Galina Stratulat
semnătura Iurie Bejenaru
Copia corespunde originalului: Iurie Bejenaru
8