2ra-991/20 — cu privire la incasarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltare profesionala, incasarea platilor salariale restante, repararea prejudiciului material si prejudiciului moral

2ra-991/20 — cu privire la incasarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltare profesionala, incasarea platilor salariale restante, repararea prejudiciului material si prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-991/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. V. Holban)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Buhnaci, I. Dutca)

ÎNCHEIERE

8 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Inspectoratul General al Poliției

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Inspectoratului General al

Poliției împotriva lui Gheorghe Popa cu privire la încasarea cheltuielilor suportate

pentru dezvoltare profesională și la

cererea reconvențională a lui Gheorghe Popa împotriva Inspectoratului

General al Poliției cu privire la încasarea plăților salariale restante, repararea

prejudiciului material și prejudiciului moral

împotriva deciziei din 11 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Gheorghe Popa, admis apelul declarat de Inspectoratul

General al Poliției, casată parțial hotărârea din 11 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru și emisă în această parte o nouă hotărâre

constată:

La 23 februarie 2018, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Popa cu privire la încasarea cheltuielilor

suportate pentru dezvoltare profesională.

În motivarea acțiunii a invocat că prin ordinul Inspectoratului General al

Poliției nr. 838 ef. din 1 decembrie 2015, Ghoerghe Popa a fost numit în funcția de

ofițer de sector interimar al Sectorului de poliție nr. 5 (str. Vîrnav 1) al

Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de poliție a municipiului Chișinău a

Inspectoratului General al Poliției.

La 2 decembrie 2015, în temeiul dispoziției Inspectoratului General al Poliției

nr. 34/3-428, Gheorghe Popa a fost delegat la cursurile de formare profesională

inițială în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare ” al Ministerului Afacerilor Interne,

pentru perioada 7 decembrie 2015 – 11 martie 2016.

Prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 464 ef. din 19 octombrie

2017, în conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. a) din Legea privind funcționarul public

1

cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie

2016, a fost încetat serviciul și contractul individual de muncă cu pârâtul, la cererea

personală.

Având în vedere prevederile art. 17 alin. (1), (5) din Legea cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului, pct. 1, 3, 6 subpct.1) din Anexa nr. 6

„Modul de întocmire a angajamentului scris al funcționarului public privind

activitate în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională” la

Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a

prevederilor Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, a relevat

reclamantul că la 1 decembrie 2015, pârâtul a semnat angajamentul nr. 1058 al

funcționarului public (inclusiv cu statut special) privind activitatea în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea formelor de dezvoltare profesională,

conform căruia s-a obligat după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională în

cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne cu o durată de

90 zile, să activeze în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe o perioadă de 2 ani.

Astfel, conform angajamentului, pârâtul s-a obligat să restituie integral

Ministerului Afacerilor Interne cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa

profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în

condițiile legislației în vigoare, în cazul în care nu va activa în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, după absolvirea cursurilor menționate, întreaga perioadă

specificată în angajament.

Deoarece Gheorghe Popa nu a activat în Ministerul Afacerilor Interne întreaga

perioadă specificată în angajament după absolvirea cursurilor de dezvoltare

profesională, pentru a încerca soluționarea litigiului apărut pe cale extrajudiciară, la

27 noiembrie 2017, acesta a fost somat referitor la restituirea benevolă și imediată a

cheltuielilor suportate de către Inspectoratul General al Poliției pentru dezvoltarea

profesională în sumă de 14 563 de lei, sumă achitată lui Gheorghe Popa cu titlul de

salariu din contul Inspectoratului General al Poliției, însă a refuzat achitarea fără a

prezenta motivele.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 512-514, 572 Cod civil,

Legii cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului și Anexei nr. 6 „Modul

de întocmire a angajamentului scris al funcționarului public privind activitate în

serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională” din Hotărârea

Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, art. 39, 166, 167, 206 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul lui Gheorghe Popa în

beneficiul Inspectoratului General al Poliției a sumei de 14 563 de lei, care este

constituită din cheltuielile suportate pentru dezvoltare profesională.

La 11 februarie 2019, Gheorghe Popa a depus cerere reconvențională

împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la încasarea plăților salariale

restante, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că la 1 decembrie 2015, prin

ordinul nr. 838 ef. a fost angajat în cadrul Inspectoratului de Poliție Centru al DP

mun. Chișinău, în funcția de ofițer de sector interimar al sectorului de poliție nr. 5.

Prin dispoziția nr. 34/3-428 din 2 decembrie 2015 cu privire la delegare la

cursurile de formare profesională inițială, a fost delegat la cursuri de formare

2

profesională inițială în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI pentru perioada

de 7 decembrie 2015 – 11 martie 2016.

A comunicat că în decursul acestor 3 luni, a fost detașat pentru perioada

9 ianuarie 2016 – 31 ianuarie 2016, pentru desfășurarea stagiului de practică în

cadrul IP Centru al DP mun. Chișinău.

La 7 decembrie 2015, a semnat contractul individual de muncă nr. 10818,

angajator fiind Ministerul Afacerilor Interne, fiind angajat în calitate de ofițer de

sector al Sectorului de poliție nr. 5 (str. Vîrnav 1), ulterior, în baza raportului depus

la 12 ianuarie 2016, a fost transferat în calitate de Ofițer de Urmărire al SUP a IP

Centru a DP mun. Chișinău.

La 19 octombrie 2017, prin ordinul nr. 464 ef. al șefului adjunct al IGP,

raportul de muncă a fost încetat, pe motiv de demisie.

Astfel, a subliniat că a activat în cadrul Inspectoratului de Poliție Centru al DP

mun. Chișinău al Inspectoratului General de Poliție o perioadă de 1 an și 11 luni.

A precizat că potrivit pct. 8 din contractul individual de muncă nr. 10818 din

7 decembrie 2015, încheiat între părțile litigante, durata săptămânii de lucru este de

40 ore.

La fel, art. 100 alin. (1) Codul muncii, stabilește că durata zilnică normală de

muncă este de 8 ore și alin. (3) stabilește durata de 40 ore per/săptămână.

Conform Capitolului VII secțiunea 6 din Instrucțiunea referitoare la

organizarea activității de urmărire penală în cadrul Inspectoratului General al Poliției

al MAI, lângă unitățile de gardă ale IGP al MAI, conducătorul acestora în

conformitate cu graficul respectiv, constituie zilnic grupul sau, în dependență de

situația operativă, mai multe grupuri operative și de urmărire penală, care activează

pe parcursul a 24 de ore, în următoarea componența: ofițerul de urmărire penală-

superior al grupului, ofițerul de investigații, inspectorul de sector, specialistul

criminalist, inspectorul serviciului supraveghere transport și circulație rutieră, după

caz, și alți angajați ai organelor de poliție.

Așadar, contrar prevederilor Codului muncii, dar și contractului individual de

muncă a fost obligat să presteze muncă câte 24 ore pe zi.

Totodată, a obiectat că i-a fost încălcat și dreptul lui de a fi remunerat pentru

munca sa, or nu a fost remunerat pentru orele de muncă ce depășeau 8 ore pe zi și

40 ore pe săptămână.

A mai notat că a fost implicat, în nenumărate rânduri, și în activitatea de

menținere a ordinii publice.

Astfel, munca suplimentară, după caz și în zilele de odihnă, s-a realizat sub

două forme.

Cel mai des angajatorul supunea la munca suplimentară și anume, 24 ore

per/zi atunci când era în serviciul diurn, iar pe parcursul a unui an și 11 luni de câteva

ori pe lună era implicat în serviciu a câte 24 ore de muncă continuă.

Aflarea lui în serviciu înseamnă preluarea postului în serviciul diurn de la ora

08:00 dimineața până la aceiași oră a doua zi, în acest interval de timp dânsul

recepționa toate sesizările cetățenilor, înregistra materialul procesual corespunzător

și se deplasa la locul săvârșirii infracțiunii, în caz de chemare și efectua acțiuni de

urmărire penală care nu sufereau amânare.

3

A explicat că încălcarea gravă a drepturilor lui nu se atestă doar prin

impunerea la munca peste program contrar legislației, dar și prin neplata acestei

munci efectuate, cele 16 ore de muncă pe zi în timpul săptămânii de luni-vineri nu

au fost achitate niciodată, iar în zilele de sâmbătă - duminică nu au fost achitate 24

ore de muncă efectuate în cadrul serviciului diurn.

Conform foilor de achitare a salariului se confirmă că pentru toate zilele

săptămânii sunt incluse câte 8 ore pentru fiecare zile de luni până vineri, iar munca

în zilele de sâmbătă, duminică rămânând neachitată.

Astfel, suma inclusă în calitate de salariu neachitat pentru orele implicate în

grupe operativă, constituie 26 456,48 de lei și respectiv, 1 800 de lei, iar în total

28 256,48 de lei.

A doua modalitate prin care a muncit, fără să-i fi fost calculat și achitat salariul

este implicarea la asigurarea ordinii publice în timpul liber (sâmbătă și/sau

duminică) și sărbători.

Prin anexa la dispoziția eliberată de către IP Centru nr. 46 din 24 octombrie

2016 cu privire la implicarea în MOP pe parcursul desfășurării alegerilor

Președintelui Republicii Moldova din 30 octombrie 2016, ce constituie o zi de

duminică, dânsul a fost implicat pe un termen de 40 ore, 24 ore înaintea zilei de

alegeri, pentru păzirea buletinelor de vot și asigurarea ordinii publice în încăperile

unde urmau să fie efectuate alegerile, 16 ore asigurarea ordinii publice în ziua votării

până la deplasarea comisiei de votare la sediul Primăriei Municipale.

Prin planul cu privire la organizarea și asigurarea ordinii publice pe parcursul

vizitei de lucru în Republica Moldova a lui Dimitrii Rogozin, Viceprim-ministru al

Federației Ruse în perioada de 5 - 6 iulie 2016, de asemenea, a fost implicat la

menținerea ordinii publice.

Zilele respective au fost în cursul săptămânii și au fost ore când a fost asigurată

menținerea ordinii publice și peste programul de muncă. Orele respective nu au fost

incluse în ore de lucru și respectiv, nu au fost achitate.

Prin dispoziția nr. 85 din 13 mai 2017 cu privire la asigurarea ordinii și

securității publice pe parcursul desfășurării întrunirilor în mun. Chișinău, la 14 mai

2017, într-o zi de duminică, orele muncite suplimentar nefiind achitate.

Prin dispoziția nr. 110 din 9 iunie 2017 cu privire la asigurarea ordinii și

securității publice pe parcursul desfășurării întrunirii în mun. Chișinău, la 11 iunie

2017, a fost implicat în serviciu pentru menținerea ordinii publice, orele de muncă

suplimentare nefiind achitate.

Totodată, a relatat că în fiecare zi, ziua de muncă se prelungea până

aproximativ la orele 18:00, uneori chiar mai mult, care se finisa de fiecare dată cu o

ședință. Uneori, ziua de muncă, începându-se chiar de la orele 07:00, orele de muncă

suplimentare a cărora angajatorul nu le-a dus evidența.

În rezultat, pentru orele de muncă prestate suplimentar celor indicate în

contractul individual de muncă, cât și în fișa postului, urma a fi remunerat

suplimentar, fapt care însă nu s-a produs, iar, în rezultat, dânsul nu a beneficiat de

plata salariului în mărime cuvenită, fiindu-i astfel încălcate drepturile de salariat.

A considerat că angajatorul i-a cauzat un prejudiciu considerabil ca urmare a

refuzului de a-l asigura cu materialele necesare exercitării funcției, fapt confirmat

4

prin răspunsul nr. 1546 din 29 iunie 2018, prin care Serviciul achiziții și logistică a

IGP al MAI i-a comunicat că a fost dotat cu următoarele: căciulă negru - o bucată,

costum de iarnă - un set, bocăni de iarnă - un set, mănuși - un set, birou dotat cu

mobilier și tehnică de calcul necesară.

Astfel, au fost depuse mai multe cereri, acestea fiind anexate la materialele

cauzei, IGP al MAI nu a prezentat un act de primire-predare a tehnicii de calcul care

o invocă, acest act neexistând, deoarece această tehnică de calcul nu i-a fost dată în

gestiune, iar cele invocate de pârât nu sunt confirmate prin copia actului de primire-

predare în folosință a tehnicii invocate în exercitarea atribuțiilor de serviciu fiindu-i

oferită doar căciulă negru - o bucată, costum de iarnă - un set, bocăni de iarnă - un

set, mănuși - un set.

La fel, a evidențiat că pârâtul nu l-a asigurat cu uniformă de vară, aceasta fiind

procurată din bani personali.

Așadar, din bani personali a procurat uniforma de serviciu necesară pentru

exercitarea atribuțiilor de serviciu: cămașă, pantaloni, chiteli (pulover), cravată,

epoleți, chipiu, echipament pentru care a achitat în jur de 2 490 de lei.

În calitate de ofițer de urmărire penală, din mijloace financiare personale, au

fost procurate: ținută de serviciu, echipare de primăvara-toamnă, costum de zi

(pantaloni, sacou) - 1 700 de lei, cămașă - 260 de lei, cravată - 50 de lei, chipiu - 450

de lei, epoleți - 30 de lei, laptop HP 250 G6 2SX61EA - 4 600 de lei, printer HP

Laser pro Jet Ml 25 - 2 600 de lei, cartuș pentru printer Impreso IMP-

HC4092A/EP22 pt. HP - 300 de lei, încărcare cartuș printer, lunar - 70 de lei x 23

luni (perioada de activitate) - 1 610 de lei și foi A4 500 buc., lunar - 60 de lei x 23

luni (perioada de activitate) - 1 380 de lei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 118, 172, 173, 185, 186

CPC, art. 2, 3, 6, 8 din Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie

2009.

A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, încasarea din contul

Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui a salariului neplătit în mărime de

28 256,48 de lei, repararea prejudiciului material cauzat prin neasigurarea condițiilor

de muncă corespunzătoare în mărime de 12 980 de lei și repararea prejudiciului

moral în mărime de 51 236 de lei.

La 21 mai 2019, Gheorghe Popa a depus cerere de concretizare a cererii

reconvenționale, prin care a solicitat admiterea acesteia, încasarea din contul

pârâtului în beneficiul lui a prejudiciului moral în mărime de 30 000 de lei, în total

pentru salariul neplătit și prejudiciul material suferit a sumei de 51 236 de lei, în total

suma de 81 236 de lei.

În motivarea acesteia a menționat că potrivit graficului disciplinelor pentru

formarea inițială a efectivului de ofițeri pentru perioada care a fost detașat la

cursurile de 90 zile, invocate în speță, se confirmă că perioada cursurilor de formare

inițială pentru care se solicită suma de bani invocată în cererea de chemare în

judecată, nu este de 90 zile calendaristice, așa cum prevede Hotărârea Guvernului

nr. 201 din 11 martie 2009, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, conform graficului se confirmă că perioada cursurilor nu este de 90

zile, ci doar o perioadă de 7 săptămâni. Săptămânile 6-8, a fost detașat la practică în

5

cadrul IP Centru, unde a activat și nu a fost la cursuri. Săptămânile 12 și 13, de

asemenea nu a beneficiat de cursuri, în grafic se indică că nu a avut loc nicio lecție

de sinteză, în săptămâna 13 având loc doar examenele.

Potrivit ordinului nr. 174 din 14 mai 2019 cu privire la aprobarea

Regulamentului privind regimul de muncă și evidența timpului de muncă în Poliție,

se confirmă că conducerea Ministerul de Interne/Inspectoratul General al Poliției

conștientizează că colaboratorii de poliție sunt atrași la muncă peste durata normală.

Prin hotărârea din 11 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

au fost admise parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Inspectoratul

General al Poliției și cererea reconvențională înaintată de Gheorghe Popa.

A fost încasată din contul lui Gheorghe Popa în beneficiul Inspectoratului

General al Poliție suma de 3 888,44 de lei cu titlul de cheltuieli pentru dezvoltare

profesională.

A fost încasat din contul Inspectoratului General al Poliție în beneficiul lui

Gheorghe Popa salariul suplimentar neachitat în mărime de 971,63 de lei și

prejudiciul moral în mărime de 3 000 de lei.

În rest, au fost respinse ca neîntemeiate cererea de cererea de chemare în

judecată depusă de Inspectoratul General al Poliție și cererea reconvențională depusă

de Gheorghe Popa.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în speță sunt întrunite

condițiile prevăzute de pct. 8 din Anexa nr. 6 „Modul de întocmire a angajamentului

scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea

formelor de dezvoltare profesională” la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie

2009, respectiv, Gheorghe Popa este obligat să restituie autorității publice

cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională proporțional perioadei

obligatorii de 2 ani neactivate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne în mărime de

3 888,44 de lei.

Prima instanță a constatat că este parțial întemeiată pretenția din acțiunea

reconvențională cu privire la încasarea salariului neachitat, or potrivit tabelelor de

pontaj pentru perioada de lucru a lui Gheorghe Popa decembrie 2015 - octombrie

2017 în coraborare cu informația privind achitarea salariului, se atestă că munca

exercitată în perioada 14 mai 2017 ora 10:00-15:00, 11 iunie 2017 ora 10:50-14:50

și 1 octombrie 2017 ora 11:00-15:20, nu a fost retribuită în modul și ordinea

prevăzută, nefiindu-i retribuită munca suplimentară exercitată.

Cu referire la pretenția din acțiunea reconvențională privind repararea

prejudiciului moral, prima instanță a menționat că suma solicitată de Gheorghe Popa

este una exagerată, astfel, suma de 3 000 de lei drept pagubă morală este una

echitabilă.

Prin decizia din 11 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Gheorghe Popa, admis apelul declarat de Inspectoratul General al

Poliției, casată parțial hotărârea din 11 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău

sediul Centru, în partea prin care a fost încasată din contul lui Gheorghe Popa în

beneficiul Inspectoratului General al Poliției suma de 3 888,44 de lei cu titlu de

cheltuieli pentru dezvoltare profesională și emisă în această parte o nouă hotărâre

prin care a fost admisă integral acțiunea înaintată de Inspectoratul General al Poliției.

6

A fost încasată din contul lui Gheorghe Popa în beneficiul Inspectoratului

General al Poliție suma de 14 563 de lei cu titlul de cheltuieli pentru dezvoltare

profesională și cheltuielile de judecată aferente judecării cauzei în prima instanță și

instanța de apel în mărime totală de 560 de lei.

În rest, a fost respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliție,

hotărârea primei instanțe în partea prin care a fost admisă parțial cererea

reconvențională înaintată de Gheorghe Popa a fost menținută.

Pentru a decide astfel, reieșind din faptul că Gheorghe Popa nu a activat în

organele Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea cursurilor de dezvoltare

profesională, întreaga perioadă specificată în angajament, instanța de apel a

considerat că pretențiile înaintate de Inspectoratul General al Poliției sunt întemeiate

și urmează a fi admise integral, în sensul declarat, or prima instanță nu a luat în

considerație toate aspectele de fapt și de drept aplicabile la caz și nu a ținut cont că,

prin prisma legislației în vigoare, fostul angajat urmează să restituie fostului

angajator întreaga sumă în cuantum de 14 563 de lei.

Totodată, instanța de apel a reținut că potrivit informației care se conține în

tabelele de pontaj pentru perioada de lucru a lui Gheorghe Popa decembrie 2015 -

octombrie 2017, în coroborare cu informația privind achitarea salariului, rezultă că

munca exercitată în perioada 14 mai 2017 ora 10:00-15:00, precum și perioada

11 iunie 2017 ora 10:50-14:50 și 1 octombrie 2017 ora 11:00-15:20, nu a fost

retribuită în modul și ordinea prevăzută de lege, astfel nefiindu-i retribuită munca

suplimentară exercitată în afara orelor de program.

Prin urmare, a considerat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe privind

temeinicia parțială a acțiunii reconvenționale, urmând a fi încasată din contul

Inspectoratului General al Poliției suma de 971,63 de lei în calitate de restanță la

plăți salariale pentru perioada anului 2017, iar pentru restul perioadelor invocate atât

în cererea reconvențională, cât și în cererea de apel, careva probe la materialele

cauzei nu a fost constate.

La 7 aprilie 2020, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al

Poliției a declarat recurs împotriva deciziei din 11 martie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel

în partea admiterii parțiale a pretențiilor lui Gheorghe Popa și pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii reconvenționale înaintată de Gheorghe Popa.

În motivarea recursului a invocat că aplicarea eronată de către instanța de apel

a normelor de drept material și anume, a prevederilor legale din Codul muncii au

dus la soluționarea injustă a prezentei pricini civile.

La determinarea circumstanțelor care au importanță pentru justa soluționare a

cauzei (obiectul probațiunii) instanța de apel urma să stabilească corect normele de

drept material care urmau a fi aplicate în speță și anume, Legea cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului.

A conchis că Curtea de Apel Chișinău, examinând prezenta acțiune și

înscrisurile anexate de părți în ședințele de judecată, eronat a admis parțial acțiunea

reconvențională înaintată de Gheorghe Popa, din motivul neaplicării legii care

trebuia să fie aplicată și aplicării unei legi care nu trebuia să fie aplicată.

7

Cu referire la prevederile art. 36 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului, a remarcat că Gheorghe Popa a recunoscut

în cadrul ședințelor de judecată atât în prima instanță, cât și în instanța de apel că a

beneficiat de timp liber a câte 48 de ore (fapt ce poate fi constatat prin înregistrările

audio din instanța de judecată, proces-verbal), circumstanțe neglijate de către Curtea

de Apel Chișinău.

Așadar, pe deoparte Gheorghe Popa a beneficiat de timp liber - 48 de ore, fapt

recunoscut de acesta, însă cu toate acestea, solicită a fi încasat salariul pentru orele

suplimentare.

A susținut că, odată ce intimatul a recunoscut că a beneficiat de timp liber (48

de ore), corespunzător încasarea salariului ce derivă din orele suplimentare de către

intimat este ilegală.

A obiectat că instanța de apel, la examinarea apelului înaintat de către

Inspectoratul General al Poliției, nu a ținut cont și nu a aplicat legile speciale care

urmau a fi aplicate la soluționarea speței și anume, art. 2, 3, 12, 15 și 34 alin. (1) din

Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului.

Instanța de apel nu a ținut cont de principiul lex specialis derogat legi generali,

potrivit căruia norma specială primează față de cea generală, și a omis de a evidenția

normele speciale aplicabile speței, invocând doar Codul muncii.

A atenționat că prin decizia recurată, instanța de apel a admis o ingerință, or

Inspectoratul General al Poliție și Inspectoratul de Poliție Centru al Direcției de

poliție a mun. Chișinău constituie două instituții diferite.

Așadar, a menționat că Inspectoratul General al Poliției (în partea problemelor

și litigiilor apărute în instanțele de judecată), prin prisma prevederilor art. 12 și 15

din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, vizavi de

Inspectoratul de Poliție Centru al Direcției de poliție a mun. Chișinău rezultă vă sunt

două persoane juridice distincte.

Respectiv, în contextul în care acțiunea are ca obiect plata sumelor salariale

aceasta va fi înaintată de un angajat al Inspectoratului General al Poliției, instanța de

judecată va ține cont de faptul că sumele salariale și cele aferente acestora vor putea

fi solicitate de la instituția în care activează acesta, concluzie ce rezidă din efectele

principiilor acțiunii legii în timp și asupra persoanelor.

A mai notat că reprezentantul Inspectoratului General al Poliției a invocat atât

în prima instanță, cât și la Curtea de Apel Chișinău că în cazul în care lui Gheorghe

Popa i-au fost încălcate anumite drepturi prin atragerea la muncă suplimentară de

către anumiți factori de decizie a Inspectoratului de Poliție Centru a Direcției de

Poliție a mun. Chișinău, acesta urma să se adreseze cu o cerere prealabilă, iar apoi

cu o acțiune civilă către instituția respectivă.

La 4 iunie 2020, în adresa intimatului Gheorghe Popa a fost expediată copia

cererii de recurs depusă de Inspectoratul General al Poliției, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 19 vol. III), însă corespondența menționată a

fost returnată de către Oficiul Poștal cu mențiunea „nereclamat” (f. d. 20).

8

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimatul Gheorghe Popa să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 7 aprilie 2020 împotriva deciziei din 11 martie 2020 a Curții de Apel

Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Inspectoratul General al Poliției,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inspectoratul General al

Poliției, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

9

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Inspectoratul General al Poliției urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

10