2ra-261/20 — separarea si atribuirea în natură a cotelor valorice si încasarea compensatiei pentru folosirea bunurilor

2ra-261/20 — separarea si atribuirea în natură a cotelor valorice si încasarea compensatiei pentru folosirea bunurilor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-261/20

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni (jud. L. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

DECIZIE

08 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Sergiu Lesnic, Victoria Gîsca, Evgheni

Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile Cristian, Galina Arman, Svetlana

Gudumac, Elena Tropoțel și Svetlana Razlog, reprezentați de către avocatul Victoria

Mititiuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu

Lesnic, Victoria Gîsca, Evgheni Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile

Cristian, Ion Lesnic, Galina Arman, Svetlana Gudumac, Elena Tropoțel și Svetlana

Razlog împotriva lui Tudor Gîsca, intervenient accesoriu Societatea cu răspundere

limitată „Chetro Prim” cu privire la separarea și atribuirea în natură a cotei valorice

și încasarea compensației pentru folosirea bunurilor,

împotriva deciziei din 20 august 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care au fost

admise apelul declarat de către Sergiu Lesnic, Victoria Gîsca, Evgheni Melnic,

Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile Cristian, Galina Arman, Svetlana Gudumac și

Elena Tropoțel, reprezentați de către avocatul Victoria Mititiuc și cererea de

alăturare la apel depusă de către Svetlana Razlog, a fost casată integral hotărârea din

30 ianuarie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni și a fost emisă o nouă

hotărâre cu privire la respingerea acțiunii,

constată:

La data de 14 aprilie 2017 Sergiu Lesnic, Anastasia Ixari, Victoria Gîsca,

Evgheni Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile Cristian, Ion Lesnic, Galina

Arman, Svetlana Gudumac și Elena Tropoțel au depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Tudor Gîsca cu privire la separarea și atribuirea în natură a cotei

valorice și încasarea compensației pentru folosirea bunurilor.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, în baza procesului-verbal al

ședinței comisiei de privatizare a bunurilor din 18 octombrie 1999, au fost privatizate

bunurile GA „Chetroșica Nouă”.

1

Au menționat că, grupului nr. 1, format din 736 de cotași, reprezentați de

Tudor Gîsca, i-a fost distribuit în natură echivalentul în bani a cotelor-părți valorice.

Au susținut că, conform certificatelor de proprietate privată, grupului de

cotași, reprezentat de către Tudor Gîsca, i-a fost atribuit cotele-părți valorice din GA

„Chetroșica-Noua” în sumă de 1817208 lei, inclusiv: Mariei Lesnic (moștenitor

Sergiu Lesnic) - 1592 de lei, Mariei Arman (moștenitor Anastasia Ixari) - 3110 lei,

lui Feodor Gîsca (moștenitor Victoria Gîsca) - 13237 de lei, Anastasiei Ixari - 10695

de lei, lui Ivan Ixari (moștenitor Anastasia Ixari) – 841 de lei, lui Evgheni Melnic -

426 de lei, Rodicăi Melnic - 1149 de lei, lui Victor Arman - 1115 lei, lui Vasile

Cristian – 1233 de lei, lui Ion Alexandru Lesnic - 3265 de lei, lui Sergiu Lesnic -

213 lei, Verei Arman (moștenitor Galina Arman) - 3108 lei, Eugeniei Caț

(moștenitor Svetlana Gudumac) - 3816 lei, lui Petru Gudumac (moștenitor Svetlana

Gudumac) - 905 lei, Svetlanei Gudumac - 1509 lei și Elenei Tropoțel - 4165 de lei.

Au afirmat că, persoanelor enunțate le-a fost atribuită cota valorică în sumă

totală de 50294 de lei, acestea deținând și certificate de proprietate privată asupra

cotei valorice.

Au relevat că, conform anexei la procesul-verbal nr. 9 al ședinței Comisiei de

privatizare a bunurilor GA „Chetroșica Nouă” din 18 octombrie 1999, a fost separată

cota din bunurile comune, prin care valoarea totală a bunurilor comune a fost

separată în natură grupului de 736 de cotași, bunuri în sumă de 601777 de lei, iar

conform anexei la procesul-verbal nr. 6 al ședinței Comisiei de privatizare a

bunurilor GA „Chetroșica Nouă” din 15 martie 1999, aceluiași grup i-a fost separat

în natură bunuri în valoare de 215431 de lei.

Au declarat că, la moment grupul format din 17 cotași au decis să separe cota

lor valorică în natură, inițiind procedura de mediere și conciliere, adresându-se la

Curtea de Arbitraj și Mediere de pe lângă Uniunea Republicană a Asociațiilor

Producătorilor Agricoli „UNIAGROPROTECT”.

Au invocat că, conform solicitării Oficiului de secretariat Edineț al Curții de

de Arbitraj și Mediere din 24 februarie 2017, lui Tudor Gîsca i-a fost propus să se

prezinte pentru organizarea unei întrevederi, însă ultimul a refuzat de a se prezenta.

Au solicitat separarea în natură a cotei valorice, după cum urmează: lui Sergiu

Lesnic - 1529 de lei, Anastasiei Ixari - 14646 de lei, Victoriei Gîsca – 13237 de lei,

lui Evgheni Melnic - 426 de lei, Rodicăi Melnic - 1149 de lei, lui Victor Arman -

1115 lei, lui Vasile Cristian - 1233 de lei, lui Ion Alexandru Lesnic - 3265 de lei, lui

Sergiu Lesnic - 213 lei, Galinei Arman - 3108 lei, Svetlanei Gudumac - 6230 de lei

și Elenei Tropoțel - 4165 de lei, atribuirea în natură, în contul acestor sume, a

următoarele bunuri: casa din livadă - 5640 de lei, cisterna cu volumul de 10 m/3 -

910 lei, remorca 2PTC-4 - 4501 lei, semănătoarea SZT-3,6- 5640 de lei, drumul spre

livadă - 1625 de lei, fântâna din livadă - 1019 lei, pompa ATV-6-10-110 - 449 de

lei, cultivator CRN-5.6 - 4680 de lei, semănătoare SUPN-8 - 9408 lei, ghereta - 144

de lei, sera - 7374 de lei, butoi de transportarea apei VU-3 - 2050 de lei și 1 vacă -

1215 lei, cu recunoașterea dreptului de proprietate pe cote părți: lui Serghei Lesnic

3%, Anastasiei Ixari 29%, Victoriei Gîsca 26%, lui Evgheni Melnic 0,85%, Rodicăi

Melnic 2,3%, lui Victor Arman 2,3%, lui Vasile Cristian 2,5%, lui Ion Alexandru

Lesnic 6,5%, lui Sergiu Lesnic 0,5%, Galinei Arman 6,25%, Svetlanei Gudumac

12,45% și Elenei Tropoțel 8,35% din bunurile respective și încasarea din contul

2

pârâtului în beneficiul lor a compensației pentru folosirea bunurilor în valoare de

170%, după cum urmează: lui Sergiu Lesnic - 2700 de lei, Anastasiei Ixari - 24880

de lei, Victoriei Gîsca - 22500 de lei, lui Evgheni Melnic – 724 de lei, Rodicăi Melnic

- 1950 de lei, lui Victor Arman - 1890 de lei, lui Vasile Cristian - 2090 de lei, lui Ion

Lesnic - 5550 de lei, lui Sergiu Lesnic - 362 de lei, Galinei Arman - 5280 de lei,

Svetlanei Gudumac - 10500 de lei și Elenei Tropoțel - 7070 de lei, precum și a

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 26 iulie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni a

fost introdusă în proces SRL „Chetro Prim” în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea din 30 ianuarie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni

acțiunea a fost respinsă.

Prin încheierea din 21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți a fost înlocuită

Anastasia Ixari cu succesorul său în drepturi și obligații civile, Svetlana Razlog.

Prin decizia din 20 august 2019 a Curții de Apel Bălți au fost admise apelul

declarat de către Sergiu Lesnic, Victoria Gîsca, Evgheni Melnic, Rodica Melnic,

Victor Arman, Vasile Cristian, Galina Arman, Svetlana Gudumac și Elena Tropoțel,

reprezentați de către avocatul Victoria Mititiuc și cererea de alăturare la apel depusă

de către Svetlana Răzlog, a fost casată integral hotărârea primei instanțe și a fost

emisă o nouă hotărâre, prin care pretenția cu privire la separarea bunurilor a fost

respinsă ca fiind formulată față de pârâtul necorespunzător, iar pretenția cu privire

la încasarea sumei ca neîntemeiată.

La data de 23 noiembrie 2019 Sergiu Lesnic, Victoria Gîsca, Evgheni Melnic,

Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile Cristian, Galina Arman, Svetlana Gudumac,

Elena Tropoțel și Svetlana Razlog, reprezentați de către avocatul Victoria Mititiuc,

au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre

rejudecare în primă instanță.

În motivarea recursului au indicat că, nu sunt de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece instanța de apel a aplicat eronat și a încălcat normele de drept material

și normele de drept procedural.

Au menționat că, instanța de apel, concluzionând că, Tudor Gîsca nu este

pârâtul corespunzător, a ignorat prevederile art. 185 alin. (1) lit. a) CPC.

Au susținut că, instanța de apel a interpretat eronat art. 347 din Codul civil.

Au afirmat că, la emiterea deciziei, instanța de apel a încălcat normele de drept

procedural și, anume, a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au

fost implicate în proces.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 28 iunie 2017 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și

care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel din următoarele

considerente.

3

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la 15 martie 1999, conform

procesului-verbal nr. 6 al Comisiei de privatizare a bunurilor Gospodăriei agricole

„Chetroșica Nouă” din s. Chetroșica Nouă, raionul Edineț, s-a hotărât distribuirea în

proprietate privată a bunurilor, care au aparținut acesteia, la 5 grupuri de cotași,

dintre care grupului nr.1 a deținătorilor cotelor valorice, constituit din 736 persoane,

reprezentate de către Tudor Gîsca, patrimoniul în sumă totală de 1215431 de lei.

Ulterior, la 18 octombrie 1999, conform procesului-verbal nr. 9 al ședinței

Comisiei de privatizare a bunurilor GA „Chetroșica Nouă”, s-a hotărât distribuirea

în proprietate privată deținătorilor cotelor-părți valorice din GA „Chetroșica Nouă”

a bunurilor rămase în sumă totală de 1149583 de lei, din care grupului nr. 1,

reprezentat de către Tudor Gîsca, revenindu-i patrimoniu în sumă de 690146 de lei.

Conform certificatelor de proprietate privată, grupului de cotași, reprezentat

de către Tudor Gîsca, i-au fost atribuite cotele-părți valorice din GA „Chetroșica-

Noua” în sumă de 1817208 lei, inclusiv: Mariei Lesnic (moștenitor Sergiu Lesnic) -

1592 de lei, Mariei Arman (moștenitor Anastasia Ixari) - 3110 lei, lui Feodor Gîsca

(moștenitor Victoria Gîsca) - 13237 de lei, Anastasiei Ixari - 10695 de lei, lui Ivan

Ixari (moștenitor Anastasia Ixari) – 841 de lei, lui Evgheni Melnic - 426 de lei,

Rodicăi Melnic - 1149 de lei, lui Victor Arman - 1115 lei, lui Vasile Cristian – 1233

de lei, lui Ion Alexandru Lesnic - 3265 de lei, lui Sergiu Lesnic - 213 lei, Verei

Arman (moștenitor Galina Arman) - 3108 lei, Eugeniei Caț (moștenitor Svetlana

Gudumac) - 3816 lei, lui Petru Gudumac (moștenitor Svetlana Gudumac) - 905 lei,

Svetlanei Gudumac - 1509 lei și Elenei Tropoțel - 4165 de lei.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Sergiu Lesnic, Anastasia

Ixari, Victoria Gîsca, Evgheni Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile

Cristian, Ion Lesnic, Galina Arman, Svetlana Gudumac și Elena Tropoțel au solicitat

separarea în natură a cotelor valorice, după cum urmează: lui Sergiu Lesnic - 1529

de lei, Anastasiei Ixari - 14646 de lei, Victoriei Gîsca – 13237 de lei, lui Evgheni

Melnic - 426 de lei, Rodicăi Melnic - 1149 de lei, lui Victor Arman - 1115 lei, lui

Vasile Cristian - 1233 de lei, lui Ion Alexandru Lesnic - 3265 de lei, lui Sergiu Lesnic

- 213 lei, Galinei Arman - 3108 lei, Svetlanei Gudumac - 6230 de lei și Elenei

Tropoțel - 4165 de lei, atribuirea în natură, în contul acestor sume, a următoarele

bunuri: casa din livadă - 5640 de lei, cisterna cu volumul de 10 m/3 - 910 lei, remorca

2PTC-4 - 4501 lei, semănătoarea SZT-3,6- 5640 de lei, drumul spre livadă - 1625

de lei, fântâna din livadă - 1019 lei, pompa ATV-6-10-110 - 449 de lei, cultivator

CRN-5.6- 4680 de lei, semănătoare SUPN-8 - 9408 lei, ghereta - 144 de lei, sera -

7374 de lei, butoi de transportarea apei VU-3 - 2050 de lei și 1 vacă - 1215 lei, cu

recunoașterea dreptului de proprietate pe cote părți: lui Serghei Lesnic 3%,

Anastasiei Ixari 29%, Victoriei Gîsca 26%, lui Evgheni Melnic 0,85%, Rodicăi

Melnic 2,3%, lui Victor Arman 2,3%, lui Vasile Cristian 2,5%, lui Ion Alexandru

Lesnic 6,5%, lui Sergiu Lesnic 0,5%, Galinei Arman 6,25%, Svetlanei Gudumac

12,45% și Elenei Tropoțel 8,35% din bunurile respective și încasarea din contul

pârâtului în beneficiul lor a compensației pentru folosirea bunurilor în valoare de

170%, după cum urmează: lui Sergiu Lesnic - 2700 de lei, Anastasiei Ixari - 24880

4

de lei, Victoriei Gîsca - 22500 de lei, lui Evgheni Melnic – 724 de lei, Rodicăi

Melnic- 1950 de lei, lui Victor Arman - 1890 de lei, lui Vasile Cristian - 2090 de lei,

lui Ion Lesnic - 5550 de lei, lui Sergiu Lesnic - 362 de lei, Galinei Arman - 5280 de

lei, Svetlanei Gudumac - 10500 de lei și Elenei Tropoțel - 7070 de lei, precum și a

cheltuielilor de judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea cauzei, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelul declarat de către

Sergiu Lesnic, Victoria Gîsca, Evgheni Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman,

Vasile Cristian, Galina Arman, Svetlana Gudumac și Elena Tropoțel, reprezentați de

către avocatul Victoria Mititiuc și a cererii de alăturare la apel depusă de către

Svetlana Razlog, a ajuns la concluzia temeiniciei acestora, casând integral hotărârea

primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, prin care pretenția cu privire la

separarea și atribuirea în natură a cotelor valorice a fost respinsă ca fiind formulată

față de pârâtul necorespunzător, iar pretenția cu privire la încasarea compensației

pentru folosirea bunurilor a fost respinsă ca neîntemeiată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația

în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că, soluția dată de către

instanța de apel este una întemeiată și legală.

După cum s-a stabilit din materialele cauzei, Sergiu Lesnic, Svetlana Razlog

(succesorul Anastasiei Ixari), Victoria Gîsca, Evgheni Melnic, Rodica Melnic,

Victor Arman, Vasile Cristian, Ion Lesnic, Galina Arman, Svetlana Gudumac și

Elena Tropoțel fac parte din grupul de cotași nr. 1, reprezentat de către Tudor Gîsca,

în număr de 736 persoane, care după distribuirea în natură a patrimoniului GA

„Chetroșica-Nouă” au devenit coproprietari ai bunurilor indicate în anexa nr. 2B la

procesul-verbal nr. 6 al Comisiei de privatizare a bunurilor GA „Chetroșica Nouă”

din 15 martie 1999 și anexa nr. 1B la procesul-verbal nr. 9 al Comisiei de privatizare

a bunurilor din 18 octombrie 1999 (f. d. 12-15, 18-37, vol. I).

Conform art. 357 din Codul civil (în redacția până la 01 martire 2019),

încetarea proprietății comune pe cote-părți prin împărțire poate fi cerută oricînd dacă

legea, contractul sau hotărârea judecătorească nu prevede altfel. Împărțirea poate fi

cerută chiar și atunci cînd unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul, afară de

cazul cînd l-a uzucapat, în condițiile legii. Împărțirea poate fi făcută prin înțelegere

a părților sau prin hotărâre judecătorească.

Conform art. 361 alin. (1) și (2) din Codul civil, împărțirea bunului proprietate

comună pe cote-părți se face în natură, proporțional cotei-părți a fiecărui

coproprietar. Dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este indivizibil ori nu este

partajabil în natură, împărțirea se face prin: a) atribuirea întregului bun, în schimbul

unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor coproprietari, la cererea lor; b) vînzarea

bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație și

distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei.

La caz, se reține că, normele de drept menționate prezumă dreptul tuturor

deținătorilor de cote valorice de a participa la separarea acestora din proprietatea

comună pe cote-părți.

5

În acest sens, art. 351 alin. (1) din Codul civil (în redacția până la 01 martie

2019) prevede că, în privința bunurilor proprietate comună pe cote-părți nu se pot

încheia acte de dispoziție decît cu acordul tuturor coproprietarilor, iar art. 365

alin.(2) din Codul civil, împărțirea făcută fără participarea tuturor coproprietarilor

este lovită de nulitate absolută.

Astfel, din sensul prevederilor legale enunțate rezultă că, toți coproprietarii

trebuie să ia parte la împărțire indiferent de faptul că, aceasta se realizează pe cale

convențională sau prin hotărâre judecătorească. Neparticiparea tuturor

coproprietarilor la împărțire reprezintă un caz de nulitate absolută a acesteia (de

desființare a acesteia).

În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, instanța de apel corect

a concluzionat că, pretenția cu privire la separarea și atribuirea în natură a cotelor

valorice poate fi înaintată față de toți proprietarii, pe când în speță se indică că, Tudor

Gîsca este reprezentantul grupului nr. 1, din care fac parte 736 de cotași, pe care i-a

reprezentat la momentul distribuirii patrimoniului GA „Chetroșica Nouă”, alte

împuterniciri nefiind anexate la dosar.

Mai mult ca atât, instanța de apel a concluzionat că, instanța de judecată nu

poate dispune înlocuirea părții care figurează greșit în proces, iar în cazul în care se

constată că, acțiunea nu este îndreptată împotriva unei persoane care nu urmează să

răspundă în acțiunea dată, acest fapt constituie temei de respingere a acțiunii ca fiind

formulată față de un pârât necorespunzător, fără să verifice temeinicia acțiunii pentru

temeiurile de fapt și de drept invocate în ea.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel temeinic și legal a respins

pretenția cu privire la separarea și atribuirea în natură a cotelor valorice ca fiind

formulată față de pârâtul necorespunzător.

Argumentul invocat de către reprezentantul recurenților, avocatul Victoria

Mititiuc precum că, instanța de apel, respingând pretenția cu privire la separarea și

atribuirea în natură a cotelor valorice ca fiind formulată față de pârâtul

necorespunzător, a ignorat prevederile art. 185 alin. (1) lit. a) CPC, care statuiază că,

judecătorul, în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare îndeplinește

următoarele acțiuni: soluționează problema intervenirii în proces a copârâților și

intervenienților, nu poate fi reținut, deoarece recurenții nu au fost lipsiți de dreptul,

prin prisma art. 62 CPC, să solicite intervenirea în proces a tuturor cotașilor, care fac

parte din grupul nr. 1, în calitate de copârâți.

La caz, se mai reține că, Sergiu Lesnic, Svetlana Razlog (succesorul

Anastasiei Ixari), Victoria Gîsca, Evgheni Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman,

Vasile Cristian, Ion Lesnic, Galina Arman, Svetlana Gudumac și Elena Tropoțel,

solicitând încasarea compensației pentru folosirea bunurilor, și-au întemeiat

pretenția pe dispozițiile art. 347 alin. (3) și (4) din Codul civil (în redacția până la 01

martie 2019).

Conform art. 347 alin. (3) și (4) din Codul civil, coproprietarul este în drept

să ceară în posesiune și folosință o parte din bunul comun corespunzător cotei sale,

iar în caz de imposibilitate, să ceară coproprietarilor care posedă și folosesc bunul

6

plata unei compensații echitabile. Coproprietarul care exercită în mod exclusiv

folosința bunului comun fără acordul celorlalți coproprietari poate fi obligat la plata

unei despăgubiri.

Din prevederile legale enunțate rezultă că, bunul proprietate comună pe cote-

părți poate fi folosit de coproprietari proporțional mărimii cotelor-părți. Dacă bunul

ce alcătuiește obiectul dreptului de proprietate comună pe cote-părți este folosit în

exclusivitate de către un singur coproprietar, apoi ceilalți coproprietari sunt

îndreptățiți să ceară echivalentul lipsei de folosință conform cotei lor părți.

Compensația pentru nefolosirea bunului trebuie să fie echitabilă. O asemenea

compensare coproprietarii pot cere în cazul cînd bunul nu poate fi folosit de către

toți coproprietarii. Dacă bunul poate fi folosit de către toți coproprietarii proporțional

mărimii cotei lor părți, atunci fiecare coproprietar poate folosi într-un asemenea mod

bunul comun. Cel ce de unul singur folosește bunul va fi obligat să achite o

compensație celorlalți coproprietari, chiar dacă folosința în comun a bunului este

posibilă, dar el a acceptat folosirea de unul singur a întregului bun. În aceste cazuri

între coproprietari trebuie să fie încheiate acte cu privire la modul de folosire a

bunului comun. În aceste acte juridice civile urmează să se indice mărimea

compensațiilor. Dacă, totuși unul din coproprietari va folosi bunul de unul singur,

fără a avea acordul celorlalți coproprietari, atunci el va fi ținut și la plata unei

despăgubiri.

La materialele dosarului nu au fost anexate probe, care ar confirma că, Tudor

Gîsca folosește exclusiv bunurile proprietate comună, pentru ca ultimul să achite

recurenților o despăgubire.

Mai mult, din actele cauzei rezultă că, recurenții, atât în ședința de judecată a

primei instanțe, cît și în ședința de judecată a instanței de apel, au confirmat că,

bunurile solicitate spre separare sunt în posesia și folosința persoanei juridice SRL

„Chetro Prim”, față de care n-a fost înaintată pretenția cu privire la încasarea

compensației pentru folosirea bunului.

De asemenea, nu a fost probat nici faptul că, bunurile comune au fost folosite

fără acordul celorlalți coproprietari în perioada anterioară de 17 ani (începând cu

anul 2000), pretenții referitor la bunuri fiind formulate de acești abia în anul 2017.

Iar plata de despăgubire prevăzută la art. 347 alin. (3) din Codul civil poate fi

solicitată în cazul imposibilității atribuirii în folosință și posesie a unei părți din

bunul comun, cu încasarea acesteia pentru viitor.

În asemenea circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel

temeinic și legal a respins pretenția cu privire la încasarea compensației pentru

folosirea bunurilor ca neîntemeiată, iar argumentele invocate de către reprezentantul

recurenților, avocatul Victoria Mititiuc în acest sens nu pot fi reținute, deoarece sunt

neîntemeiate.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, decizia

instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către

reprezentantul recurenților sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel.

7

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Sergiu Lesnic, Victoria Gîsca, Evgheni

Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile Cristian, Galina Arman, Svetlana

Gudumac, Elena Tropoțel și Svetlana Razlog, reprezentați de către avocatul Victoria

Mititiuc.

Se menține decizia din 20 august 2019 a Curții de Apel Bălți în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu Lesnic, Victoria Gîsca,

Evgheni Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile Cristian, Ion Lesnic, Galina

Arman, Svetlana Gudumac, Elena Tropoțel și Svetlana Razlog împotriva lui Tudor

Gîsca, intervenient accesoriu Societatea cu răspundere limitată „Chetro Prim” cu

privire la separarea și atribuirea în natură a cotelor valorice și încasarea compensației

pentru folosirea bunurilor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

8