2ra-261/20 — separarea si atribuirea în natură a cotelor valorice si încasarea compensatiei pentru folosirea bunurilor

Dosarul nr. 2ra-261/20 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni (jud. L. Țurcan) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu) DECIZIE 08 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Mariana Pitic examinând recursul declarat de către Sergiu Lesnic, Victoria Gîsca, Evgheni Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile Cristian, Galina Arman, Svetlana Gudumac, Elena Tropoțel și Svetlana Razlog, reprezentați de către avocatul Victoria Mititiuc, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu Lesnic, Victoria Gîsca, Evgheni Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile Cristian, Ion Lesnic, Galina Arman, Svetlana Gudumac, Elena Tropoțel și Svetlana Razlog împotriva lui Tudor Gîsca, intervenient accesoriu Societatea cu răspundere limitată „Chetro Prim” cu privire la separarea și atribuirea în natură a cotei valorice și încasarea compensației pentru folosirea bunurilor, împotriva deciziei din 20 august 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care au fost admise apelul declarat de către Sergiu Lesnic, Victoria Gîsca, Evgheni Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile Cristian, Galina Arman, Svetlana Gudumac și Elena Tropoțel, reprezentați de către avocatul Victoria Mititiuc și cererea de alăturare la apel depusă de către Svetlana Razlog, a fost casată integral hotărârea din 30 ianuarie 2019 a Judecătoriei Edineț,

sediul Dondușeni și a fost emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii, constată: La data de 14 aprilie 2017 Sergiu Lesnic, Anastasia Ixari, Victoria Gîsca, Evgheni Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile Cristian, Ion Lesnic, Galina Arman, Svetlana Gudumac și Elena Tropoțel au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Tudor Gîsca cu privire la separarea și atribuirea în natură a cotei valorice și încasarea compensației pentru folosirea bunurilor. În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, în baza procesului-verbal al ședinței comisiei de privatizare a bunurilor din 18 octombrie 1999, au fost privatizate bunurile GA „Chetroșica Nouă”. 1 Au menționat că, grupului nr. 1, format din 736 de cotași, reprezentați de Tudor Gîsca, i-a fost distribuit în natură echivalentul în bani a cotelor-părți valorice.

Au susținut că, conform certificatelor de proprietate privată, grupului de cotași, reprezentat de către Tudor Gîsca, i-a fost atribuit cotele-părți valorice din GA „Chetroșica-Noua” în sumă de 1817208 lei, inclusiv: Mariei Lesnic (moștenitor Sergiu Lesnic) - 1592 de lei, Mariei Arman (moștenitor Anastasia Ixari) - 3110 lei, lui Feodor Gîsca (moștenitor Victoria Gîsca) - 13237 de lei, Anastasiei Ixari - 10695 de lei, lui Ivan Ixari (moștenitor Anastasia Ixari) – 841 de lei, lui Evgheni Melnic - 426 de lei, Rodicăi Melnic - 1149 de lei, lui Victor Arman - 1115 lei, lui Vasile Cristian – 1233 de lei, lui Ion Alexandru Lesnic - 3265 de lei, lui Sergiu Lesnic - 213 lei, Verei Arman (moștenitor Galina Arman) - 3108 lei, Eugeniei Caț (moștenitor Svetlana Gudumac) - 3816 lei, lui Petru Gudumac (moștenitor Svetlana Gudumac) - 905 lei, Svetlanei Gudumac - 1509 lei și Elenei Tropoțel - 4165 de lei.

Au afirmat că, persoanelor enunțate le-a fost atribuită cota valorică în sumă totală de 50294 de lei, acestea deținând și certificate de proprietate privată asupra cotei valorice. Au relevat că, conform anexei la procesul-verbal nr. 9 al ședinței Comisiei de privatizare a bunurilor GA „Chetroșica Nouă” din 18 octombrie 1999, a fost separată cota din bunurile comune, prin care valoarea totală a bunurilor comune a fost separată în natură grupului de 736 de cotași, bunuri în sumă de 601777 de lei, iar conform anexei la procesul-verbal nr. 6 al ședinței Comisiei de privatizare a bunurilor GA „Chetroșica Nouă” din 15 martie 1999, aceluiași grup i-a fost separat în natură bunuri în valoare de 215431 de lei.

Au declarat că, la moment grupul format din 17 cotași au decis să separe cota lor valorică în natură, inițiind procedura de mediere și conciliere, adresându-se la Curtea de Arbitraj și Mediere de pe lângă Uniunea Republicană a Asociațiilor Producătorilor Agricoli „UNIAGROPROTECT”. Au invocat că, conform solicitării Oficiului de secretariat Edineț al Curții de de Arbitraj și Mediere din 24 februarie 2017, lui Tudor Gîsca i-a fost propus să se prezinte pentru organizarea unei întrevederi, însă ultimul a refuzat de a se prezenta.

Au solicitat separarea în natură a cotei valorice, după cum urmează: lui Sergiu Lesnic - 1529 de lei, Anastasiei Ixari - 14646 de lei, Victoriei Gîsca – 13237 de lei, lui Evgheni Melnic - 426 de lei, Rodicăi Melnic - 1149 de lei, lui Victor Arman - 1115 lei, lui Vasile Cristian - 1233 de lei, lui Ion Alexandru Lesnic - 3265 de lei, lui Sergiu Lesnic - 213 lei, Galinei Arman - 3108 lei, Svetlanei Gudumac - 6230 de lei și Elenei Tropoțel - 4165 de lei, atribuirea în natură, în contul acestor sume, a următoarele bunuri: casa din livadă - 5640 de lei, cisterna cu volumul de 10 m/3 - 910 lei, remorca 2PTC-4 - 4501 lei, semănătoarea SZT-3,6- 5640 de lei, drumul spre livadă - 1625 de lei, fântâna din livadă - 1019 lei, pompa ATV-6-10-110 - 449 de lei, cultivator CRN-5.6 - 4680 de lei, semănătoare SUPN-8 - 9408 lei, ghereta - 144 de lei, sera - 7374 de lei, butoi de transportarea apei VU-3 - 2050 de lei și 1 vacă - 1215 lei, cu recunoașterea dreptului de proprietate pe cote părți: lui Serghei Lesnic 3%, Anastasiei Ixari 29%, Victoriei Gîsca 26%, lui Evgheni Melnic 0,85%, Rodicăi Melnic 2,3%, lui Victor Arman 2,3%, lui Vasile Cristian 2,5%, lui Ion Alexandru Lesnic 6,5%, lui Sergiu Lesnic 0,5%, Galinei Arman 6,25%,

Svetlanei Gudumac 12,45% și Elenei Tropoțel 8,35% din bunurile respective și încasarea din contul 2 pârâtului în beneficiul lor a compensației pentru folosirea bunurilor în valoare de 170%, după cum urmează: lui Sergiu Lesnic - 2700 de lei, Anastasiei Ixari - 24880 de lei, Victoriei Gîsca - 22500 de lei, lui Evgheni Melnic – 724 de lei, Rodicăi Melnic - 1950 de lei, lui Victor Arman - 1890 de lei, lui Vasile Cristian - 2090 de lei, lui Ion Lesnic - 5550 de lei, lui Sergiu Lesnic - 362 de lei, Galinei Arman - 5280 de lei, Svetlanei Gudumac - 10500 de lei și Elenei Tropoțel - 7070 de lei, precum și a cheltuielilor de judecată. Prin încheierea din 26 iulie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni a fost introdusă în proces SRL „Chetro Prim” în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea din 30 ianuarie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni acțiunea a fost respinsă. Prin încheierea din 21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți a fost înlocuită Anastasia Ixari cu succesorul său în drepturi și obligații civile, Svetlana Razlog. Prin decizia din 20 august 2019 a Curții de Apel Bălți au fost admise apelul declarat de către Sergiu Lesnic, Victoria Gîsca, Evgheni Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile Cristian, Galina Arman, Svetlana Gudumac și Elena Tropoțel, reprezentați de către avocatul Victoria Mititiuc și cererea de alăturare la apel depusă de către Svetlana Răzlog, a fost casată integral hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care pretenția cu privire la separarea bunurilor a fost respinsă ca fiind formulată față de pârâtul necorespunzător, iar pretenția cu privire la încasarea sumei ca neîntemeiată.

La data de 23 noiembrie 2019 Sergiu Lesnic, Victoria Gîsca, Evgheni Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile Cristian, Galina Arman, Svetlana Gudumac, Elena Tropoțel și Svetlana Razlog, reprezentați de către avocatul Victoria Mititiuc, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță. În motivarea recursului au indicat că, nu sunt de acord cu decizia instanței de apel, deoarece instanța de apel a aplicat eronat și a încălcat normele de drept material și normele de drept procedural. Au menționat că, instanța de apel, concluzionând că, Tudor Gîsca nu este pârâtul corespunzător, a ignorat prevederile art. 185 alin. (1) lit. a) CPC.

Au susținut că, instanța de apel a interpretat eronat art. 347 din Codul civil. Au afirmat că, la emiterea deciziei, instanța de apel a încălcat normele de drept procedural și, anume, a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces. În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 28 iunie 2017 a considerat recursul admisibil și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel din următoarele considerente.

3 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel. Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la 15 martie 1999, conform procesului-verbal nr. 6 al Comisiei de privatizare a bunurilor Gospodăriei agricole „Chetroșica Nouă” din s. Chetroșica Nouă, raionul Edineț, s-a hotărât distribuirea în proprietate privată a bunurilor, care au aparținut acesteia, la 5 grupuri de cotași, dintre care grupului nr.1 a deținătorilor cotelor valorice, constituit din 736 persoane, reprezentate de către Tudor Gîsca, patrimoniul în sumă totală de 1215431 de lei.

Ulterior, la 18 octombrie 1999, conform procesului-verbal nr. 9 al ședinței Comisiei de privatizare a bunurilor GA „Chetroșica Nouă”, s-a hotărât distribuirea în proprietate privată deținătorilor cotelor-părți valorice din GA „Chetroșica Nouă” a bunurilor rămase în sumă totală de 1149583 de lei, din care grupului nr. 1, reprezentat de către Tudor Gîsca, revenindu-i patrimoniu în sumă de 690146 de lei.

Conform certificatelor de proprietate privată, grupului de cotași, reprezentat de către Tudor Gîsca, i-au fost atribuite cotele-părți valorice din GA „Chetroșica- Noua” în sumă de 1817208 lei, inclusiv: Mariei Lesnic (moștenitor Sergiu Lesnic) - 1592 de lei, Mariei Arman (moștenitor Anastasia Ixari) - 3110 lei, lui Feodor Gîsca (moștenitor Victoria Gîsca) - 13237 de lei, Anastasiei Ixari - 10695 de lei, lui Ivan Ixari (moștenitor Anastasia Ixari) – 841 de lei, lui Evgheni Melnic - 426 de lei, Rodicăi Melnic - 1149 de lei, lui Victor Arman - 1115 lei, lui Vasile Cristian – 1233 de lei, lui Ion Alexandru Lesnic - 3265 de lei, lui Sergiu Lesnic - 213 lei, Verei Arman (moștenitor Galina Arman) - 3108 lei, Eugeniei Caț (moștenitor Svetlana Gudumac) - 3816 lei, lui Petru Gudumac (moștenitor Svetlana Gudumac) - 905 lei, Svetlanei Gudumac - 1509 lei și Elenei Tropoțel - 4165 de lei.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Sergiu Lesnic, Anastasia Ixari, Victoria Gîsca, Evgheni Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile Cristian, Ion Lesnic, Galina Arman, Svetlana Gudumac și Elena Tropoțel au solicitat separarea în natură a cotelor valorice, după cum urmează: lui Sergiu Lesnic - 1529 de lei, Anastasiei Ixari - 14646 de lei, Victoriei Gîsca – 13237 de lei, lui Evgheni Melnic - 426 de lei, Rodicăi Melnic - 1149 de lei, lui Victor Arman - 1115 lei, lui Vasile Cristian - 1233 de lei, lui Ion Alexandru Lesnic - 3265 de lei, lui Sergiu Lesnic - 213 lei, Galinei Arman - 3108 lei, Svetlanei Gudumac - 6230 de lei și Elenei Tropoțel - 4165 de lei, atribuirea în natură, în contul acestor sume, a următoarele bunuri: casa din livadă - 5640 de lei, cisterna cu volumul de 10 m/3 - 910 lei, remorca 2PTC-4 - 4501 lei, semănătoarea SZT-3,6- 5640 de lei, drumul spre livadă - 1625 de lei, fântâna din livadă - 1019 lei, pompa ATV-6-10-110 - 449 de lei, cultivator CRN-5.6- 4680 de lei, semănătoare SUPN-8 - 9408 lei, ghereta - 144 de lei, sera - 7374 de lei, butoi de transportarea apei VU-3 - 2050 de lei și 1 vacă - 1215 lei, cu recunoașterea dreptului de proprietate pe cote părți: lui Serghei Lesnic 3%, Anastasiei Ixari 29%, Victoriei Gîsca 26%, lui Evgheni Melnic 0,85%, Rodicăi Melnic 2,3%, lui Victor Arman 2,3%, lui Vasile Cristian 2,5%,

lui Ion Alexandru Lesnic 6,5%, lui Sergiu Lesnic 0,5%, Galinei Arman 6,25%, Svetlanei Gudumac 12,45% și Elenei Tropoțel 8,35% din bunurile respective și încasarea din contul pârâtului în beneficiul lor a compensației pentru folosirea bunurilor în valoare de 170%, după cum urmează: lui Sergiu Lesnic - 2700 de lei, Anastasiei Ixari - 24880 4 de lei, Victoriei Gîsca - 22500 de lei, lui Evgheni Melnic – 724 de lei, Rodicăi Melnic- 1950 de lei, lui Victor Arman - 1890 de lei, lui Vasile Cristian - 2090 de lei, lui Ion Lesnic - 5550 de lei, lui Sergiu Lesnic - 362 de lei, Galinei Arman - 5280 de lei, Svetlanei Gudumac - 10500 de lei și Elenei Tropoțel - 7070 de lei, precum și a cheltuielilor de judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea cauzei, a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii. Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelul declarat de către Sergiu Lesnic, Victoria Gîsca, Evgheni Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile Cristian, Galina Arman, Svetlana Gudumac și Elena Tropoțel, reprezentați de către avocatul Victoria Mititiuc și a cererii de alăturare la apel depusă de către Svetlana Razlog, a ajuns la concluzia temeiniciei acestora, casând integral hotărârea primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, prin care pretenția cu privire la separarea și atribuirea în natură a cotelor valorice a fost respinsă ca fiind formulată față de pârâtul necorespunzător, iar pretenția cu privire la încasarea compensației pentru folosirea bunurilor a fost respinsă ca neîntemeiată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că, soluția dată de către instanța de apel este una întemeiată și legală.

După cum s-a stabilit din materialele cauzei, Sergiu Lesnic, Svetlana Razlog (succesorul Anastasiei Ixari), Victoria Gîsca, Evgheni Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile Cristian, Ion Lesnic, Galina Arman, Svetlana Gudumac și Elena Tropoțel fac parte din grupul de cotași nr. 1, reprezentat de către Tudor Gîsca, în număr de 736 persoane, care după distribuirea în natură a patrimoniului GA „Chetroșica-Nouă” au devenit coproprietari ai bunurilor indicate în anexa nr. 2B la procesul-verbal nr. 6 al Comisiei de privatizare a bunurilor GA „Chetroșica Nouă” din 15 martie 1999 și anexa nr. 1B la procesul-verbal nr. 9 al Comisiei de privatizare a bunurilor din 18 octombrie 1999 (f. d. 12-15, 18-37, vol. I). Conform art. 357 din Codul civil (în redacția până la 01 martire 2019), încetarea proprietății comune pe cote-părți prin împărțire poate fi cerută oricînd dacă legea, contractul sau hotărârea judecătorească nu prevede altfel.

Împărțirea poate fi cerută chiar și atunci cînd unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul, afară de cazul cînd l-a uzucapat, în condițiile legii. Împărțirea poate fi făcută prin înțelegere a părților sau prin hotărâre judecătorească. Conform art. 361 alin. (1) și (2) din Codul civil, împărțirea bunului proprietate comună pe cote-părți se face în natură, proporțional cotei-părți a fiecărui coproprietar. Dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este indivizibil ori nu este partajabil în natură, împărțirea se face prin: a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor coproprietari, la cererea lor; b) vînzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei.

La caz, se reține că, normele de drept menționate prezumă dreptul tuturor deținătorilor de cote valorice de a participa la separarea acestora din proprietatea comună pe cote-părți. 5 În acest sens, art. 351 alin. (1) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019) prevede că, în privința bunurilor proprietate comună pe cote-părți nu se pot încheia acte de dispoziție decît cu acordul tuturor coproprietarilor, iar art. 365 alin.(2) din Codul civil, împărțirea făcută fără participarea tuturor coproprietarilor este lovită de nulitate absolută. Astfel, din sensul prevederilor legale enunțate rezultă că, toți coproprietarii trebuie să ia parte la împărțire indiferent de faptul că, aceasta se realizează pe cale convențională sau prin hotărâre judecătorească.

Neparticiparea tuturor coproprietarilor la împărțire reprezintă un caz de nulitate absolută a acesteia (de desființare a acesteia). În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, instanța de apel corect a concluzionat că, pretenția cu privire la separarea și atribuirea în natură a cotelor valorice poate fi înaintată față de toți proprietarii, pe când în speță se indică că, Tudor Gîsca este reprezentantul grupului nr. 1, din care fac parte 736 de cotași, pe care i-a reprezentat la momentul distribuirii patrimoniului GA „Chetroșica Nouă”, alte împuterniciri nefiind anexate la dosar.

Mai mult ca atât, instanța de apel a concluzionat că, instanța de judecată nu poate dispune înlocuirea părții care figurează greșit în proces, iar în cazul în care se constată că, acțiunea nu este îndreptată împotriva unei persoane care nu urmează să răspundă în acțiunea dată, acest fapt constituie temei de respingere a acțiunii ca fiind formulată față de un pârât necorespunzător, fără să verifice temeinicia acțiunii pentru temeiurile de fapt și de drept invocate în ea. Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel temeinic și legal a respins pretenția cu privire la separarea și atribuirea în natură a cotelor valorice ca fiind formulată față de pârâtul necorespunzător.

Argumentul invocat de către reprezentantul recurenților, avocatul Victoria Mititiuc precum că, instanța de apel, respingând pretenția cu privire la separarea și atribuirea în natură a cotelor valorice ca fiind formulată față de pârâtul necorespunzător, a ignorat prevederile art. 185 alin. (1) lit. a) CPC, care statuiază că, judecătorul, în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare îndeplinește următoarele acțiuni: soluționează problema intervenirii în proces a copârâților și intervenienților, nu poate fi reținut, deoarece recurenții nu au fost lipsiți de dreptul, prin prisma art. 62 CPC, să solicite intervenirea în proces a tuturor cotașilor, care fac parte din grupul nr. 1, în calitate de copârâți.

La caz, se mai reține că, Sergiu Lesnic, Svetlana Razlog (succesorul Anastasiei Ixari), Victoria Gîsca, Evgheni Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile Cristian, Ion Lesnic, Galina Arman, Svetlana Gudumac și Elena Tropoțel, solicitând încasarea compensației pentru folosirea bunurilor, și-au întemeiat pretenția pe dispozițiile art. 347 alin. (3) și (4) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019). Conform art. 347 alin. (3) și (4) din Codul civil, coproprietarul este în drept să ceară în posesiune și folosință o parte din bunul comun corespunzător cotei sale, iar în caz de imposibilitate, să ceară coproprietarilor care posedă și folosesc bunul 6 plata unei compensații echitabile. Coproprietarul care exercită în mod exclusiv folosința bunului comun fără acordul celorlalți coproprietari poate fi obligat la plata unei despăgubiri.

Din prevederile legale enunțate rezultă că, bunul proprietate comună pe cote- părți poate fi folosit de coproprietari proporțional mărimii cotelor-părți. Dacă bunul ce alcătuiește obiectul dreptului de proprietate comună pe cote-părți este folosit în exclusivitate de către un singur coproprietar, apoi ceilalți coproprietari sunt îndreptățiți să ceară echivalentul lipsei de folosință conform cotei lor părți. Compensația pentru nefolosirea bunului trebuie să fie echitabilă. O asemenea compensare coproprietarii pot cere în cazul cînd bunul nu poate fi folosit de către toți coproprietarii. Dacă bunul poate fi folosit de către toți coproprietarii proporțional mărimii cotei lor părți, atunci fiecare coproprietar poate folosi într-un asemenea mod bunul comun.

Cel ce de unul singur folosește bunul va fi obligat să achite o compensație celorlalți coproprietari, chiar dacă folosința în comun a bunului este posibilă, dar el a acceptat folosirea de unul singur a întregului bun. În aceste cazuri între coproprietari trebuie să fie încheiate acte cu privire la modul de folosire a bunului comun. În aceste acte juridice civile urmează să se indice mărimea compensațiilor. Dacă, totuși unul din coproprietari va folosi bunul de unul singur, fără a avea acordul celorlalți coproprietari, atunci el va fi ținut și la plata unei despăgubiri. La materialele dosarului nu au fost anexate probe, care ar confirma că, Tudor Gîsca folosește exclusiv bunurile proprietate comună, pentru ca ultimul să achite recurenților o despăgubire.

Mai mult, din actele cauzei rezultă că, recurenții, atât în ședința de judecată a primei instanțe, cît și în ședința de judecată a instanței de apel, au confirmat că, bunurile solicitate spre separare sunt în posesia și folosința persoanei juridice SRL „Chetro Prim”, față de care n-a fost înaintată pretenția cu privire la încasarea compensației pentru folosirea bunului. De asemenea, nu a fost probat nici faptul că, bunurile comune au fost folosite fără acordul celorlalți coproprietari în perioada anterioară de 17 ani (începând cu anul 2000), pretenții referitor la bunuri fiind formulate de acești abia în anul 2017. Iar plata de despăgubire prevăzută la art. 347 alin. (3) din Codul civil poate fi solicitată în cazul imposibilității atribuirii în folosință și posesie a unei părți din bunul comun, cu încasarea acesteia pentru viitor.

În asemenea circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel temeinic și legal a respins pretenția cu privire la încasarea compensației pentru folosirea bunurilor ca neîntemeiată, iar argumentele invocate de către reprezentantul recurenților, avocatul Victoria Mititiuc în acest sens nu pot fi reținute, deoarece sunt neîntemeiate. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, decizia instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către reprezentantul recurenților sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel.

7 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul declarat de către Sergiu Lesnic, Victoria Gîsca, Evgheni Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile Cristian, Galina Arman, Svetlana Gudumac, Elena Tropoțel și Svetlana Razlog, reprezentați de către avocatul Victoria Mititiuc. Se menține decizia din 20 august 2019 a Curții de Apel Bălți în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu Lesnic, Victoria Gîsca, Evgheni Melnic, Rodica Melnic, Victor Arman, Vasile Cristian, Ion Lesnic, Galina Arman, Svetlana Gudumac, Elena Tropoțel și Svetlana Razlog împotriva lui Tudor Gîsca, intervenient accesoriu Societatea cu răspundere limitată „Chetro Prim” cu privire la separarea și atribuirea în natură a cotelor valorice și încasarea compensației pentru folosirea bunurilor.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Ala Cobăneanu judecătorul Judecătorii Dumitru Mardari Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Mariana Pitic 8