2ra-918/20 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-918/2020 prima instanță: Judecătoria Rîșcani (jud. I. Rabei) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) ÎNCHEIERE 08 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Cebotari, reprezentat de avocatul Victor Pavlov, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghennadi Bejenari și Raisa Bejenari împotriva lui Gheorghe Bulancea și Gheorghe Cebotari cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul declarat de Gheorghe Cebotari, reprezentat de avocatul Victor Pavlov, a fost casată hotărârea din 06 martie 2014 a Judecătoriei Rîșcani și a fost emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii, c o n s t a t ă: La 17 mai 2009 Ghennadi Bejenari și Raisa Bejenari au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Bulancea și Gheorghe Cebotari cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii au invocat că, la 06 ianuarie 2006, în jurul orei 13:30 pe traseul Brest-Chișinău-Odessa, la km 700+700m, a avut loc un accident rutier, în urma căruia s-a tamponat automobilul de model „Daihatsu-Roki”, nr. de înmatriculare xxxxx, condus de șoferul Cebotari Gheorghe și automobilul reclamanților de model „Opel Cadet” cu nr. de înmatriculare zzzzz. În rezultatul accidentului rutier, reclamanților Ghennadi și Raisa Bejenari li s-a cauzat leziuni corporale grave și mai puțin grave, iar reclamantul Ghennadi Bejenari a fost încadrat în cadrul de dezabilitate de gradul III.

Ca urmare, a fost intentat dosar penal, iar prin decizia Curții de Apel Bălți, pârâții Gheorghe Bulancea și Gheorghe Cebotari au fost recunoscuți culpabili de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3). Prin urmare, în rezultatul accidentului reclamanții au suportat un prejudiciu material în valoare de 59 554 de lei și prejudiciu moral pe care-l estimează la suma de 100 000 lei. Au solicitat Ghennadi Bejenari și Raisa Bejenari încasarea de la Gheorghe Bulancea și Gheorghe Cebotari a sumei de 59 544 de lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 100 000 de lei cu titlu de prejudiciul moral. Prin hotărârea din 16 iunie 2011 a Judecătoriei Rîșcani a fost admisă parțial acțiunea depusă de Ghennadi Bejenari și Raisa Bejenari.

Prin decizia din 08 noiembrie 2012 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul declarat, casată hotărârea primei instanțe cu trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță, unul din motivele de remitere a cauzei la rejudecare fiind faptul că, instanța de fond nu a atras în proces compania de asigurări. Astfel, potrivit proceselor-verbale a ședințelor de judecată, ulterior a fost atrasă în proces CIA „Asito” SA – la moment SA „Asito Direct” în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea din 06 martie 2014 a Judecătoriei Rîșcani a fost admisă parțial acțiunea depusă de Ghennadi Bejenari și Raisa Bejenari, a fost încasată, în mod solidar, de la Gheorghe Bulancea și Gheorghe Cebotari în beneficiul lui Ghennadi Bejenari și Raisa Bejenari suma de 45015,84 de lei cu titlu de prejudiciu material suportat în rezultatul accidentului rutier, suma de 700 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, a fost încasat în mod solidar de la Gheorghe Bulancea și Gheorghe Cebotari în beneficiul lui Ghennadi Bejenari suma de 20000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și în beneficiul Raisei Bejenari suma de 15 000 de lei cu titlu de prejudiciul moral. La 04 aprilie 2014, Gheorghe Bulancea a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii cu remiterea cauzei la rejudecare.

Prin încheierea din 17 iunie 2014 a Curții de Apel Bălți a fost restituită cererea de apel depusă de Gheorghe Bulancea în conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. a) CPC. Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe, Gheorghe Cebotari, reprezentat de avocatul Victor Pavlov, la 22 aprilie 2019 a declarat apel, solicitând admiterea apelului și repunerea în termen a cererii de apel. Prin încheierea din 13 august 2019 a Curții de Apel Bălți a fost repus în termen apelul declarat de Gheorghe Cebotari, reprezentat de avocatul Victor Pavlov, nu a fost dat curs cererii de apel și a fost acordat termen apelantului pentru prezentarea bonului de plată a taxei de stat și a cererii de apel motivate.

La 28 august 2019, Gheorghe Cebotari, reprezentat de avocatul Victor Pavlov, a depus cererea de apel motivată, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul declarat de Gheorghe Cebotari, reprezentat de avocatul Victor Pavlov, a fost casată integral hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost admisă parțial acțiunea depusă de Ghennadi Bejenari și Raisa Bejenari, a fost încasat, în mod solidar, din contul lui Gheorghe Cebotari și Gheorghe Bulancea în beneficiul lui Ghennadi Bejenari și Raisa Bejenari, suma de 41 217, 94 de lei cu titlu de prejudiciu material și cheltuielile de judecată în mărime de 11 480 de lei, a fost încasat, în mod solidar, din contul lui Gheorghe Cebotari și Gheorghe Bulancea în beneficiul lui Ghennadi Bejenari suma de 3601,75 de lei cu statut de prejudiciu material cheltuieli pentru tratament; a fost încasat, în mod solidar, din contul lui Gheorghe Cebotari și Gheorghe Bulancea în beneficiul Raisei Bejenari suma de 2 1020,65 de lei cu statut de prejudiciu material cheltuieli pentru tratament; a fost încasat din contul lui Gheorghe Bulancea în beneficiul lui Ghennadi Bejenari suma de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral; a fost încasat din contul lui Gheorghe Cebotari în beneficiul lui Ghennadi Bejenari suma de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral; a fost încasat din contul lui Gheorghe Bulancea în beneficiul Raisei Bejenari suma de 7 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral;

a fost încasat din contul lui Gheorghe Cebotari în beneficiul Raisei Bejenari suma de 7 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea depusă de Ghennadi Bejenari și Raisa Bejenari a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că la 06 ianuarie 2006, aproximativ la orele 13:00-13:30, intimatul Gheorghe Bulancea se deplasa pe traseul M-14 Brest-Chișinău-Odessa, km 700 cu automobilul de model „Ford Fiesta”, cu nr. de înmatriculare xxxxx și încâlcind prevederile art. 42 alin. (2), art. 45 alin. (1) lit. d), e) a Regulamentului Circulației Rutiere, conform cărora el este obligat să conducă mijlocul de transport aproape de marginea dreaptă a carosabilului, ținând permanent seama de condițiile și situația rutieră, conducând automobilul în condiții rutiere nefavorabile, neapreciind corect situația rutieră, fără careva necesitate și-a schimbat direcția de deplasare, ieșind pe contrasens, fapt ce a generat situație de accident.

În rezultatul acestor acțiuni, apelantul Gheorghe Cebotari deplasându-se cu autovehiculul de model „Daihatsu Rocky”, număr de înmatriculare zzzzz, pe același traseu cu intimatul Gheorghe Bulancea, și încălcând prevederile art.42 alin.2), art. 45 alin.1), 2) a Regulamentului Circulației Rutiere, a tamponat automobilul de model „Opel Cadet”, condus de intimatul Ghennadi Bejenari, unde, în calitate de pasager se afla soția acestuia-intimata Raisa Bejenari.

Drept urmare, prin sentința judecătoriei Rîșcani din 11 martie 2008, cât și prin Decizia colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 21 mai 2008, intimatul Gheorghe Bulancea și apelantul Gheorghe Cebotari, au fost recunoscuți culpabili în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 21 mai 2008 fiind menținută prin decizia irevocabilă a Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție din 24 septembrie 2008. În conformitate cu art. 123 alin. (3) CPC, sentința pronunțată de instanța judecătorească într-o cauză penală, rămasă irevocabilă, este obligatorie pentru instanța chemată să se pronunțe asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunțat sentința numai dacă aceste acte au avut loc și numai în măsura în care au fost săvîrșite de persoana în cauză.

Aici colegiul civil al instanței de apel a menționat că, atât intimatul Ghennadi Bejenari cât și intimata Raisa Bejenari au fost recunoscute părți vătămată în cauza penală (fapt constatat prin ordonanțele de recunoaștere în calitate de parte vătămată din 14.03.2006 anexate la cauza penală). Totodată, prin sentința sus nominalizată, acțiunea civilă înaintată de către părțile vătămate Ghennadi Bejenari și Raisa Bejenari a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța civilă. La acest capitol se reține că, în urma accidentului rutier care a avut loc la 06.01.2006, intimatul Ghennadi Bejenari s-a ales cu diferite leziuni corporale grave 3 ultimului fiindu-i atribuit gradul de dizabilitate de xxxxx, cauza dizabilității fiind boală obișnuită, fapt confirmat prin Certificatul de dizabilitate (f.d.13, Vol. I), iar intimatei-reclamantei Raisa Bejenari i-a fost cauzate vătămări corporale medii.

Respectiv, instanța de apel a conchis că intimații-reclamanți Ghennadi Bejenari și Raisa Bejenari întrunesc toate condițiile ca parte prejudiciată, și prin urmare sunt în drept să pretindă la o compensare materială cât și morală de la Gheorghe Bulancea și Gheorghe Cebotari ca urmare acțiunilor săvârșite de ultimii în privința reclamanților. Astfel, aplicând prevederile art. 14 alin. (1) și alin. (2), 1398, 616, 1418 Codul civil, în redacția Legii până la 01 martie 2019, art. 82 și 90 CPC, instanța de apel a casat integral hotărârea primei instanțe și a emis o hotărâre nouă de admitere parțială a acțiunii. La 17 februarie 2020 Gheorghe Cebotari, reprezentat de avocatul Victor Pavlov, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, prima instanță și instanța de apel nu au pătruns în esența pricinii deduse judecății nu au elucidat și nu au constatat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, au comis erori de drept procedural și substanțial exprimate prin aplicarea eronată a legii ceea ce în final a culminat cu emiterea unui act judecătoresc neîntemeiat și ilegal.

A susținut că factura prezentată de intimați, fără număr și fără dată nu putea fi reținută drept mijloc de probă atât timp, cât nu este dovedită legătura cauzală între acest înscris și obiectul cauzei, adică prescrierea medicului, data procurării, confirmarea achitării acestora, etc. Cu atât mai mult că, la acel moment intimații dețineau polițe de asigurare medicală obligatorie, prin urmare dânșii au beneficiat de tratament gratuit, adică achitat din contul fondurilor de asigurare, iar pentru a prezenta cheltuieli suplimentare urma a fi probat faptul că aceste medicamente nu sunt incluse în lista aprobată de CNAM, precum și prescrierea medicului. La fel, a susținut că cheltuielile de transport nu au nicio legătură cu prezenta cauză.

De asemenea a invocat că, la data producerii accidentului rutier, 06 ianuarie 2006, Cebotari Gheorghe dispunea de asigurare obligatorie de răspundere civilă, prin urmare acțiunea în această parte urma a fi respinsă, sau acoperirea acestui prejudiciu urma a fi făcută de compania de asigurări, și acțiunea urma a fi înaintată împotriva companiei. Totodată a susținut că, instanța de apel a admis acțiunea în partea reparării prejudiciului moral în lipsa unor probe pertinente ce ar confirma că intimații ar fi avut de suferit și prin ce se manifestă caracterul acestor suferințe, or simpla condamnare penală a apelantului nu este suficientă. Prin notificarea din 27 mai 2020, Curtea Supremă de Justiție în conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

4 La 01 iunie 2020 Ghennadi Bejenari și Raisa Bejenari au recepționat copia recursului, însă nu s-au folosit de dreptul de a depune referință. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului atestă că decizia din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost recepționată de Gheorghe Cebotari la 20 ianuarie 2020. Prin urmare, recursul declarat de Gheorghe Cebotari, reprezentat de avocatul Victor Pavlov, la 17 februarie 2020, este în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Cebotari, reprezentat de avocatul Victor Pavlov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza 5 Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Gheorghe Cebotari, reprezentat de avocatul Victor Pavlov, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Gheorghe Cebotari, reprezentat de avocatul Victor Pavlov, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 6