3r-162/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-162/20

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Ciobanu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima

DECIZIE

08 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Biroul Migrație și Azil al Ministerului

Afacerilor Interne,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Gaby Jreich împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne

cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din data de 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a declarat inadmisibil apelul depus de către Biroul Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne, din motivul neprezentării apelului motivat în modul

stabilit de art. 232, alin. (2) din Codul administrativ,

constată:

La 11 februarie 2019 Gaby Jreich a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat

anularea deciziei nr. 5996 din 16 noiembrie 2018.

Prin hotărârea din data de 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de către Gaby Jreich, s-a

anulat decizia nr. 5996 din 16 noiembrie 2018 a Biroului Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne, s-a obligat Biroul Migrație și Azil al Ministerului

Afacerilor Interne să-i acorde lui Gaby Jreich dreptul de ședere provizorie pentru

asociații sau acționarii persoanelor juridice cu investiții străine în Republica Moldova,

cu eliberarea actelor respective, după respectarea procedurilor legale. (f.d. 111,117-

121)

La 13 ianuarie 2020 Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 16

decembrie 2019. (f.d.113-115)

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 18 martie 2020 a declarat

inadmisibil apelul depus de către Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor

Interne. (f.d. 129-130)

Împotriva încheierii instanței de apel, la 27 mai 2020 a declarat recurs Biroul

Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat repunerea în

termen a apelului, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi încheieri. (f.d. 135-

138)

În motivarea recursului Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne

a indicat că, deși prin apelul declarat la 13 ianuarie 2020 împotriva hotărârii din data

1

de 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și-a rezervat dreptul de

a completa suplimentar cererea de apel, după recepționarea hotărârii motivate a

constatat că deja s-a expus asupra aprecierilor esențiale ale instanței de fond, prin

cererea de apel depusă la 13 ianuarie 2020 pe 3 file, astfel nu a mai expediat careva

argumente suplimentare.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova. Conform art. 257, alin. (1) al Codului

administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În corespundere cu art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

La aspectul dat este imperios faptul că încheierea instanței de apel a fost

pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis încheierea

contestată, în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 18 martie 2020,

notificată Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne la 15 mai 2020.

(f.d.133)

Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs motivat

la 27 mai 2020, în termen.

Conform art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră întemeiat și care urmează a fi admis, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243, alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța anulează încheierea.

Din materialele cauzei rezultă că prin hotărârea din data de 16 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată

de către Gaby Jreich, s-a anulat decizia nr. 5996 din 16 noiembrie 2018 a Biroului

Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, s-a obligat Biroul Migrație și Azil

al Ministerului Afacerilor Interne să-i acorde lui Gaby Jreich dreptul de ședere

provizorie pentru asociații sau acționarii persoanelor juridice cu investiții străine în

Republica Moldova, cu eliberarea actelor respective, după respectarea procedurilor

legale. (f.d. 111,117-121)

2

La 13 ianuarie 2020 Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 16

decembrie 2019. Totodată și-a rezervat dreptul de a completa cererea de apel. (f.d.113-

115)

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 18 martie 2020 a declarat

inadmisibil apelul depus de către Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor

Interne. (f.d. 129-130)

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 18 martie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarată inadmisibilă cererea de apel depusă

de către Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne.

Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne prin recursul înaintat a

criticat concluzia instanței de apel, indicând că instanța de apel eronat a concluzionat

că cererea de apel depusă la 13 ianuarie 2020 este nemotivată, ori aceasta însumează

argumentele esențiale privind ilegalitatea hotărârii din data de 16 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În conformitate cu art. 231, alin. (2) din Codul administrativ pentru procedura în

apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

Conform art. 233 din Codului administrativ cererea de apel trebuie să conțină

datele prevăzute la art. 211, alin.(1), lit. a)–d) și să indice hotărârea care se contestă cu

apel. Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori

împuternicit. Cererea de apel poate cuprinde și alte date importante pentru soluționarea

cauzei, precum și demersurile apelantului.

Articolul 211, alin. (1), lit. a)–d) din Codul administrativ, în cererea de chemare

în judecată se indică: a) instanța la care a fost depusă; b) numele și prenumele sau

denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o

persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; c) numele și prenumele

reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune

de un reprezentant; d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul

acesteia.

Având în vedere prevederile legale citate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține ca întemeiat argumentul

recurentului precum că cererea de apel depusă la 13 ianuarie 2020 la Judecătoria

Chișinău, sediul Râșcani corespunde cerințelor stabilite de lege și reprezintă un apel

motivat, or în cererea de apel se conțin temeiurile de fapt și de drept pe care se

întemeiază apelul, dezacordul cu nemotivarea hotărârii, prin urmare instanța de apel

urma să examineze cererea de apel prin prisma argumentelor invocate în conținutul

acesteia.

Totodată, deși Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne și-a

rezervat dreptul de a prezenta argumente suplimentare la apelul depus la 13 ianuarie

2020, instanța de apel nu era în drept să declare apelul inadmisibil pe motivul

neprezentării argumentelor suplimentare, dar să judece apelul în limita argumentelor

de ilegalitate a hotărârii instanței de fond formulate în cererea de apel depusă la 13

ianuarie 2020.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

3

remarcă faptul că Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne în cererea

de apel nu a făcut mențiune referitor la faptul că apelul ar fi unul nemotivat, dar a

indicat că eventual ar mai putea completa apelul cu argumente noi după ce va face

cunoștință cu motivarea hotărârii.

Prin urmare, instanța de apel eronat a concluzionat că cererea de apel din 13

ianuarie 2020 depusă de către Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne,

ar fi nemotivată. Instanța de apel era obligată să asigure realizarea principiului

disponibilității, principiului legalității, cât și principiului cercetării din oficiu a apelului

depus.

Colegiul judiciar amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. În acest sens, dreptul la un

proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 din Convenție, include printre altele dreptul

părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor.

În cauza Bellet vs Franța (hotărârea din 04.12.1995), Curtea a stabilit că dreptul

de acces la un tribunal trebuie să fie concret și efectiv. Eficiența dreptului de acces

impune ca persoana să beneficieze de posibilitatea clară și concretă de a contesta un

act care constituie o ingerință în drepturile sale. Legislația referitoare la formalitățile și

termenele care trebuie respectate pentru a formula o cerere, dar și aplicarea lor nu

trebuie să împiedice justițiabilii să utilizeze o cale de atac disponibilă.

Or, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 din CtEDO presupune ca

cererile părților să fie examinate în mod riguros de către instanța sesizată, ceea ce

implică, în sarcina instanței, obligația de a examina efectiv mijloacele, argumentele și

probele propuse de părți. Cu alte cuvinte, noțiunea de „proces echitabil” cere ca o

instanță să fi examinat cu adevărat problemele esențiale ce i-au fost supuse atenției.

Așa fiind, soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea contestată nu este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art.

6 § 1 CtEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil,

în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă

și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și

obligațiilor sale cu caracter civil.

Ținând cont de cele menționate, întru respectarea dreptului la un proces echitabil,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a casa încheierea instanței de apel din 18 martie 2020 și a remite

cauza la Curtea de Apel Chișinău, la etapa examinării admisibilității apelului.

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. c) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Biroul Migrație și Azil al Ministerului

Afacerilor Interne.

Se anulează încheierea din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău emisă în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către

Gaby Jreich împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la contestarea actului administrativ, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel

4

Chișinău, în același complet de judecată, pentru examinarea apelului depus de către

Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, împotriva hotărârii din data

de 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5