3r-162/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-162/20 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Ciobanu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima DECIZIE 08 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând recursul declarat de către Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Gaby Jreich împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din data de 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibil apelul depus de către Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, din motivul neprezentării apelului motivat în modul stabilit de art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, constată: La 11 februarie 2019 Gaby Jreich a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 5996 din 16 noiembrie 2018. Prin hotărârea din data de 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de către Gaby Jreich, s-a anulat decizia nr. 5996 din 16 noiembrie 2018 a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne,

s-a obligat Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne să-i acorde lui Gaby Jreich dreptul de ședere provizorie pentru asociații sau acționarii persoanelor juridice cu investiții străine în Republica Moldova, cu eliberarea actelor respective, după respectarea procedurilor legale. (f.d. 111,117- 121) La 13 ianuarie 2020 Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 16 decembrie 2019. (f.d.113-115) Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 18 martie 2020 a declarat inadmisibil apelul depus de către Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne. (f.d. 129-130) Împotriva încheierii instanței de apel, la 27 mai 2020 a declarat recurs Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat repunerea în termen a apelului, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi încheieri.

(f.d. 135- 138) În motivarea recursului Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a indicat că, deși prin apelul declarat la 13 ianuarie 2020 împotriva hotărârii din data 1 de 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și-a rezervat dreptul de a completa suplimentar cererea de apel, după recepționarea hotărârii motivate a constatat că deja s-a expus asupra aprecierilor esențiale ale instanței de fond, prin cererea de apel depusă la 13 ianuarie 2020 pe 3 file, astfel nu a mai expediat careva argumente suplimentare. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

Conform art. 257, alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În corespundere cu art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. La aspectul dat este imperios faptul că încheierea instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis încheierea contestată, în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 18 martie 2020, notificată Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne la 15 mai 2020. (f.d.133) Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs motivat la 27 mai 2020, în termen.

Conform art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră întemeiat și care urmează a fi admis, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 243, alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța anulează încheierea.

Din materialele cauzei rezultă că prin hotărârea din data de 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de către Gaby Jreich, s-a anulat decizia nr. 5996 din 16 noiembrie 2018 a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, s-a obligat Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne să-i acorde lui Gaby Jreich dreptul de ședere provizorie pentru asociații sau acționarii persoanelor juridice cu investiții străine în Republica Moldova, cu eliberarea actelor respective, după respectarea procedurilor legale. (f.d. 111,117-121) 2 La 13 ianuarie 2020 Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 16 decembrie 2019. Totodată și-a rezervat dreptul de a completa cererea de apel.

(f.d.113- 115) Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 18 martie 2020 a declarat inadmisibil apelul depus de către Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne. (f.d. 129-130) Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de către Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne. Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne prin recursul înaintat a criticat concluzia instanței de apel, indicând că instanța de apel eronat a concluzionat că cererea de apel depusă la 13 ianuarie 2020 este nemotivată, ori aceasta însumează argumentele esențiale privind ilegalitatea hotărârii din data de 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În conformitate cu art. 231, alin. (2) din Codul administrativ pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Conform art. 233 din Codului administrativ cererea de apel trebuie să conțină datele prevăzute la art. 211, alin.(1), lit. a)–d) și să indice hotărârea care se contestă cu apel. Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit. Cererea de apel poate cuprinde și alte date importante pentru soluționarea cauzei, precum și demersurile apelantului.

Articolul 211, alin. (1), lit. a)–d) din Codul administrativ, în cererea de chemare în judecată se indică: a) instanța la care a fost depusă; b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; c) numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant; d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia.

Având în vedere prevederile legale citate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține ca întemeiat argumentul recurentului precum că cererea de apel depusă la 13 ianuarie 2020 la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani corespunde cerințelor stabilite de lege și reprezintă un apel motivat, or în cererea de apel se conțin temeiurile de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, dezacordul cu nemotivarea hotărârii, prin urmare instanța de apel urma să examineze cererea de apel prin prisma argumentelor invocate în conținutul acesteia.

Totodată, deși Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne și-a rezervat dreptul de a prezenta argumente suplimentare la apelul depus la 13 ianuarie 2020, instanța de apel nu era în drept să declare apelul inadmisibil pe motivul neprezentării argumentelor suplimentare, dar să judece apelul în limita argumentelor de ilegalitate a hotărârii instanței de fond formulate în cererea de apel depusă la 13 ianuarie 2020. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 3 remarcă faptul că Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne în cererea de apel nu a făcut mențiune referitor la faptul că apelul ar fi unul nemotivat, dar a indicat că eventual ar mai putea completa apelul cu argumente noi după ce va face cunoștință cu motivarea hotărârii.

Prin urmare, instanța de apel eronat a concluzionat că cererea de apel din 13 ianuarie 2020 depusă de către Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, ar fi nemotivată. Instanța de apel era obligată să asigure realizarea principiului disponibilității, principiului legalității, cât și principiului cercetării din oficiu a apelului depus. Colegiul judiciar amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. În acest sens, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 din Convenție, include printre altele dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor.

În cauza Bellet vs Franța (hotărârea din 04.12.1995), Curtea a stabilit că dreptul de acces la un tribunal trebuie să fie concret și efectiv. Eficiența dreptului de acces impune ca persoana să beneficieze de posibilitatea clară și concretă de a contesta un act care constituie o ingerință în drepturile sale. Legislația referitoare la formalitățile și termenele care trebuie respectate pentru a formula o cerere, dar și aplicarea lor nu trebuie să împiedice justițiabilii să utilizeze o cale de atac disponibilă. Or, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 din CtEDO presupune ca cererile părților să fie examinate în mod riguros de către instanța sesizată, ceea ce implică, în sarcina instanței, obligația de a examina efectiv mijloacele, argumentele și probele propuse de părți.

Cu alte cuvinte, noțiunea de „proces echitabil” cere ca o instanță să fi examinat cu adevărat problemele esențiale ce i-au fost supuse atenției. Așa fiind, soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea contestată nu este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 CtEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.

Ținând cont de cele menționate, întru respectarea dreptului la un proces echitabil, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa încheierea instanței de apel din 18 martie 2020 și a remite cauza la Curtea de Apel Chișinău, la etapa examinării admisibilității apelului. În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. c) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul depus de către Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne.

Se anulează încheierea din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Gaby Jreich împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel 4 Chișinău, în același complet de judecată, pentru examinarea apelului depus de către Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, împotriva hotărârii din data de 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 5