3ra-651/20 — Accesul la informație, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-651/2020 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (M. Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) ÎNCHEIERE 01 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Străisteanu Gheorghe, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de Străisteanu Gheorghe împotriva Procuraturii municipiului Chișinău, oficiul Râșcani cu privire la accesul la informație și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 14 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 10 septembrie 2018 Străisteanu Gheorghe a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii municipiului Chişinău, oficiul Râșcani cu privire la accesul la informația solicitată prin cererea din 10 august 2018 şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 10 august 2018, ora 18.52, prin intermediul poștei electronice a expediat în adresa pârâtului cerere în care a indicat că la data de 01 august 2018, ora 19.49, prin intermediul poștei electronice a expediat cerere către pârât cu solicitarea de a fi informat despre recepționare, data şi numărul de înregistrare a cererii expediate, însă nu a primit răspuns. A solicitat repetat informație cu privire la data, numărul de înregistrare a cererii din 01 august 2018, ora 19.49, persoana responsabilă din cadrul Procuraturii la care se află în examinare cererea și etapa de examinare. Reclamantul a susținut că au trecut 32 de zile, pe când termenul prevăzut de lege este de 15 zile, însă nu a primit răspuns la cererea din 10 august 2018 şi informația solicitată.

Astfel, i-a fost încălcat dreptul de acces la informație şi dreptul la examinarea cererii în termenul prevăzut de lege. Prejudiciul material şi moral este în directă legătură cu acțiunea ilegală a angajaților Procuraturii municipiului Chişinău, oficiul Râșcani, ultimii ignorând intenționat termenul de 15 zile prevăzut de lege pentru soluționarea cererii din 10 august 2018 şi furnizarea informației, care era și este necesară pentru a fi prezentată judecătorului de instrucție. Încălcarea obligațiilor şi a competenței prevăzute 1 de lege de către persoanele responsabile din cadrul Procuraturii municipiului Chişinău, oficiul Râșcani i-a cauzat un prejudiciu moral de răspundere delictuală, fiindu-i provocate sentimente de frustrare, suferințe, anxietate, dificultăți în depășirea obstacolelor.

A solicitat reclamantul constatarea încălcării dreptului de acces la informație prin nesoluționarea cererii din 10 august 2018, constatarea încălcării dreptului la examinarea cererii din 10 august 2018 în termen de 15 zile prevăzut de lege, obligarea examinării cererii din 10 august 2018 în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare şi prezentarea informației solicitate, repararea prejudiciului moral în sumă de 12 250 de lei, cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informația solicitată prin cererea din 10 august 2018, prin refuzul de a furniza informația solicitată şi prin încălcarea dreptului la examinare a cererii în termen de 15 zile.

Prin hotărârea din 03 octombrie 2019 a Judecătoriei Chişinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată înaintată de Străisteanu Gheorghe împotriva Procuraturii municipiului Chişinău, oficiul Râșcani privind accesul la informația solicitată prin cererea din 10 august 2018 şi repararea prejudiciului moral, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 14 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Străisteanu Gheorghe și a fost menținută hotărârea din 03 octombrie 2019 a Judecătoriei Chişinău, sediul Râșcani. Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că prin răspunsul nr. 9738 din 20 august 2018 întocmit de Procuratura municipiului Chişinău, oficiul Râșcani, s-a comunicat lui Străisteanu Gheorghe că a fost examinată cererea din 10 august 2018, înregistrată în cancelaria Procuraturii mun.

Chişinău, oficiul Râșcani la 13 august 2018, și că în urma examinării, s-a stabilit că un răspuns în acest sens, a fost expediat anterior. Curtea de Apel a reținut că din moment ce furnizorul de informații a acționat prompt în interiorul termenului prevăzut de art. 16 din Legea privind accesul la informație şi a admis cererea lui Străisteanu Gheorghe din 10 august 2018 Procuraturii municipiului Chişinău, oficiul Râșcani, nu-i poate fi imputată încălcarea dreptului de acces la informație şi a termenului legal precum și obligarea de a prezenta repetat informația pretinsă.

În condițiile în care Străisteanu Gheorghe nu a specificat în cerere modalitatea acceptabilă de primire a informației solicitate în conformitate cu rigorile art. 12 alin. (2) lit. b) din Legea privind accesul la informație, Procuratura municipiului Chişinău, oficiul Râșcani a transmis informația prin intermediul poștei obișnuite şi nu poate fi responsabilă de mersul de mai departe a scrisorii expediate. A mai relatat instanța de apel că neindicarea modalității de acces la informație prezumă că Procuratura municipiului Chişinău, oficiul Râșcani dispune de oricare din posibilitățile reflectate la art. 13 din Legea privind accesul la informație, inclusiv audierea informației posibile de o expunere verbală, examinarea documentului la sediul instituției.

La 06 martie 2020, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal, Străisteanu Gheorghe a declarat recurs împotriva deciziei din 14 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului recurentul a invocat că au fost încălcate esențial normele dreptului procedural și aplicate eronat normele dreptului material, nu a fost aplicată 2 legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată. A mai specificat recurentul că hotărârile instanțelor inferioare sunt emise intenționat vădit ilegal, contrar tuturor prevederilor legislației în vigoare.

Astfel, a susținut că la dosar nu sunt anexate probe care ar demonstra eliberarea informației și că dânsul nu a recepționat răspunsul la informația solicitată. La 25 mai 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat participanților la proces copia recursului depus de Străisteanu Gheorghe împotriva deciziei din 14 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 14 februarie 2020. Astfel, recursul depus la 06 martie 2020 conform ștampilei aplicate pe plicul poștal, este în termen. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente şi serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate şi în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă şi care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar şi cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile şi esențiale încălcări de drept procedural şi material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond şi invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare şi întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă şi din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ şi anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

3 În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului şi filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită şi în contextul rolului şi funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea şi interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate şi a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franţei, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național şi de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de drept, şi nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerinţele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă. În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Străisteanu Gheorghe, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 4