3rh-3/2020 — anularea actelor administrative

Dosarul nr. 3rh-3/2020 Prima instanță: Curtea Supremă de Justiție (jud: I.Druță, O.Sternioală, Iu.Sîrcu, V.Doagă, A.Cobăneanu, G.Stratulat, T.Chișca-Doneva, I.Bejenaru, M.Ghervas) Î N C H E I E R E 01 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrative lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Iurie Bejenaru Victor Burduh examinând cererea depusă de Domnica Manole, reprezentată de avocatul Anatolie Șișanu cu privire la schimbarea termenului de judecare a cererii de revizuire împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Domnica Manole împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea în funcția de judecător, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă : La 5 iulie 2017, Domnica Manole a depus în Curtea Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu Serviciul de Informații și Securitate,

solicitând anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 450/21 din 4 iulie 2017 cu privire la examinarea în ședință închisă a Avizului consultativ emis de Serviciul de Informații și Securitate pe marginea verificării judecătorului Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole și a hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 451/21 din 04 iulie 2017 cu privire la declararea incompatibilității cu funcția de judecător și propunerea adresată Președintelui Republicii Moldova pentru eliberarea din funcție a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole. Concomitent, a mai solicitat declararea ilegalității Avizelor consultative ale Serviciului de Informații și Securitate nr. 2625 m/i din 19.08.2016 și nr. 4209 m/i din 09.12.2016 privind verificarea judecătorului Domnica Manole.

La 3 august 2017, Domnica Manole a depus prin intermediul reprezentantului său, avocatul Viorica Grecu o cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată, solicitând, pe lângă pretențiile formulate în cererea inițială, recunoașterea 1 Serviciului de Informații și Securitate în calitate de pârât, încasarea de la Consiliul Superior al Magistraturii în beneficiul reclamantei, cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 100 000 euro, a cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică și a altor cheltuieli de judecată suportate pînă la finalizarea examinării cauzei.

Pe parcursul examinării cauzei în fond, la 9 august 2017, reclamanta Domnica Manole a ridicat, prin intermediul avocatului Viorica Grecu excepția de neconstituționalitate, în baza art. 121 din Codul de procedură civilă, prin care a invocat neconstituționalitatea prevederilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 271 din 18.12.2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice, din perspectiva atribuirii în competența Serviciului de Informații și Securitate a sarcinii de verificare periodică a compatibilității judecătorilor cu interesele funcției de judecător, în sensul prevederilor art. 3 lit. a), c), d) și f), art. 4 lin. a)- c) din aceiași Lege, cît și a prevederilor art. 14, 15 alin. (2) și alin. (4) și (5) din Legea citată (f.d.

34-49 vol. III). Prin încheierea din 21 august 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis cererile formulate de Domnica Manole privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, s-a remis Curții Constituționale sesizările formulate de către Domnica Manole privind controlul constituționalității art. 5 lit. a), 14, 15 alin. (2) și alin. (4) și (5) din Legea nr. 271 din 18.12.2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice și s-a suspendat procesul în prezenta cauză civilă (f.d. 167-173 vol. III).

Prin hotărîrea din 5 decembrie 2017 a Curții Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice s-au declarat neconstituționale articolele 5 lit. a) și 15 alineatele (2), (4) și (5) din Legea nr. 271 din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice, în partea referitoare la verificarea candidaților la funcția de judecător și a judecătorilor în exercițiu.

La 3 martie 2018, reclamanta Domnica Manole a depus cerere de totalizare a cererii de chemare în judecată, solicitînd exercitarea controlului jurisdicțional în privința legalității hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 451/21 din 04 iulie 2017, în fond și în procedură, anularea hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 450/21 din 04 iulie 2017 cu privire la examinarea în ședință închisă a Avizului consultativ emis de Serviciul de Informații și Securitate pe marginea verificării judecătorului Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole și a hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 451/21 din 4 iulie 2017 cu privire la declararea incompatibilității cu funcția de judecător și propunerea Președintelui Republicii Moldova pentru eliberarea din funcție a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole, repunerea reclamantei Domnica Manole în funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău, începînd cu 4 iulie 2017 și încasarea salariului funcției de judecător pentru perioada 4 iulie 2017 – 3 martie 2018, pînă la finalizarea cauzei în fond, încasarea de la Consiliul Superior al Magistraturii în beneficiul reclamantei Domnica Manole, cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de 100 000 euro, a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 27000 lei și a altor cheltuieli suportate pînă la finalizarea examinării cauzei,

cheltuieli pentru tratament în urma 2 complicațiilor cardiace în sumă de 1116 lei, cît și cheltuieli pentru fotocopii în sumă de 1365, 50 lei. Prin hotărârea din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, cererea de chemare în judecată depusă de Domnica Manole împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate cu privire la anularea hotărârilor nr. 450/21 din 04 iulie 2017 „Cu privire la examinarea în ședință închisă sau publică a avizului consultativ pe marginea verificării unui judecător” și nr.451/21 din 04 iulie 2017 „Cu privire la avizul consultativ pe marginea verificării unui judecător” ale Consiliului Superior al Magistraturii, restabilirea în funcția de judecător, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată a fost respinsă.

S- a exclus din punctul 2 al dispozitivului hotărârii nr. 451/21 din 04 iulie 2017 „Cu privire la avizul consultativ pe marginea verificării unui judecător” a Consiliului Superior al Magistraturii sintagma „art. 15 alin.(4), (5) din Legea nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008 cu privire la verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice”. La 1 noiembrie 2019, Domnica Manole a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea actului judecătoresc contestat ce constituie obiectul cererii de revizuire și dispunerea reexaminării cauzei. În motivarea cererii de revizuire, Domnica Manole a invocat prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, în sensul că i-au devenit cunoscute circumstanțe esențiale ale cauzei, care influențează soluția, despre care nu a avut cunoștință la data examinării cauzei.

A indicat că demiterea sa din funcția de judecător a avut loc de facto, cu titlu de consecință a pronunțării hotărârii din 14 aprilie 2016 în cauza „Referendumului privind obligarea Comisiei Electorale Centrale de a iniția referendumul de modificare a constituției”. Or, imediat după pronunțarea acestei hotărârii a devenit obiectul mai multor acțiuni de persecutare din partea autorităților care la acel moment erau controlate de puterea politică în detrimentul căreia a înfăptuit actul de justiție. Deținerea controlului asupra Consiliului Superior al Magistraturii, Serviciului de Informații și Securitate, Curții Supreme de Justiție a fost constatat ulterior examinării cauzei.

Faptul că a constituit obiectul unor acțiuni de persecutare motivate politic și realizate prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, Serviciului de Informații și Securitate, Curții Supreme de Justiție, care au servit în calitate de instrument de răzbunare se dovedește cu declarația Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 27 iunie 2019, prin care i-a fost recunoscut statutul de persoană persecutată politic, precum și alte constatări făcute de instituții internaționale. Totodată, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a solicitat prin declarația emisă ca drepturile persoanelor persecutate politic să fie restabilite, fapt ce echivalează cu repunerea în drepturile anterioare persecutării politice, adică în funcția de judecător a Curții de Apel Chișinău.

Or, statul Republica Moldova trebuie 3 să îndeplinească toate obligațiile față de Consiliul Europei, cum este și declarația Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 27 iunie 2019. Supunerea urmării penale și demiterii din funcția de judecător în cadrul unei proceduri defectuoase, din motive de răzbunare politică în legătură cu hotărârea emisă în aprilie 2016 este constatat și de Comisia Internațională a Juriștilor, pg. 39-40 din raport, în temeiul unei anchete internaționale a situației din justiție. Calitatea de victimă a răfuielilor politice a fost recunoscută și discutată la ședința comitetului ONU pentru drepturile omului din 19 octombrie 2019, precum și de Departamentul de stat al Guvernului SUA.

Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, avizele Serviciului de Informare și Securitate și soluția judiciară pe marginea cererii de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, care a acționat în calitate de instrument de represiune, au fost emise de către autorități controlate politic cu titlu de persecutare pentru soluția judiciară pronunțată contrar interesului regimului oligarhic autoritar, în captivitatea căruia se aflau inter alia autoritățile judecătorești, fapt ce se constată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 08 iunie 2019 cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului.

Or, prin hotărârea enunțată s-a constatat că sistemul judecătoresc și Serviciul de Informare și Securitate au fost controlate ilegal de către regimul oligarhic condus de liderul Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, motiv din care atât urmărirea penală, demiterea din funcție a judecătorului, cât și procesul judiciar de exercitare a controlului de legalitate, revizuirea căruia se solicită, se prezumă că au fost realizate de către autorități aflate în captivitatea regimului împotriva căruia a realizat actul de justiție de interes politic în cauza „Referendumului”.

Prin efectul legal al hotărârii date, se prezumă că atât Consiliul Superior al Magistraturii în calitate de organ de autoadministrare a puterii judecătorești, aflat în captivitatea regimului oligarhic, cât și Curtea Supremă de Justiție nu dispunea de independență instituțională, motiv din care în raport cu aceste autorități, într-o cauză de interes politic al regimului oligarhic totalitar nu a beneficiat de dreptul la un proces echitabil, procedurile judiciare reprezentând în esență mijloace de persecutare și umilire.

Or, la adoptarea hotărârilor de către Consiliul Superior al Magistraturii privind eliminarea din sistemul judiciar, precum și exercitarea controlului de legalitate de către Curtea Supremă de Justiție în privința Consiliului Superior al Magistraturii controlat de regimul oligarhic defavorizat prin actul de justiție în cauza referendumului, atât Consiliul Superior al Magistraturii, cât și Curtea Supremă de Justiție se prezumă conform hotărârii Parlamentului nr. 39 că au acționat în calitate de „instrumente” și nu autorități jurisdicționale independente. La 09 august 2019 Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a pronunțat sentința integrală privind achitarea sa de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art.307 alin.(1) Codul penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Procurorul de caz în ședința instanței de judecată a renunțat la învinuirea adusă, fapt care justifică utilizarea procedurilor penale în calitate de instrument de persecutare și lipsa de independență a acestuia. 4 Or, după punerea în acțiune a efectelor hotărârii Parlamentului, procurorul de caz a obținut libertatea funcțională, motiv din care a renunțat la executarea instrucțiunilor de instrumentare defectuoasă a cauzei penale împotriva ei. Cauza penală de învinuire a sa în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 307 Codul penal, a fost pusă la baza hotărârii CSM nr.451/21 din 2017, motiv din care din momentul rămânerii definitive a sentinței, aceasta reprezintă o modificare de circumstanțe puse la baza actului contestat.

Sentința integrală pe marginea acuzațiilor aduse de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 307 Codul penal, invocate de Serviciul de Informare și Securitate în calitate de factori de risc, a fost pronunțată la 09 august 2019 și a devenit definitivă la 24 august 2019. Modificarea de circumstanțe invocată în calitate de temei de revizuire a avut loc la 24 august 2019, dată la care sentința de achitare a rămas definitivă și data de 24 septembrie 2019 și 24 octombrie 2019, dată la care și-au produs efectele hotărârea Parlamentului nr. 39 din 08 iunie 2019 în raport cu Curtea Supremă de Justiție.

Astfel, termenul de declarare a revizuirii expiră la 25 noiembrie 2019 și respectiv la 25 ianuarie 2020 în raport cu eliberarea Curții Supreme de Justiție din captivitate și restabilirea aparențelor de independență a instanței în raport cu constatarea parlamentară a calității acesteia de „instrumente docile a regimului oligarhic” în raport cu care revizuienta a deținut calitatea de victimă a represiunilor politice motivate de activitatea acesteia în calitate de judecător. Prin hotărârea Parlamentului nr. 21 din 16 august 2019 a fost numită judecător la Curtea Constituțională.

Parlamentul în calitate de organ reprezentativ suprem nu a recunoscut aplicabilitatea în privința ei a hotărârii CSM nr. 451/21 din 04 iulie 2017 privind constatarea incompatibilității cu funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău, punând în aplicare efectele propriei hotărâri privind caracterul captiv al Consiliului Superior al Magistraturii în perioada în care hotărârea a fost emisă în privința revizuientei. Modificarea de circumstanțe intervenite ulterior adoptării hotărârii Curții Supreme de Justiție din 19 noiembrie 2018 desființarea căreia se solicită, justifică solicitarea privind evaluarea pretenției și admisibilității modificării de circumstanțe în raport cu exigențele de legalitate aplicabile soluției judecătorești pronunțată de o autoritate judiciară declarată că la momentul adoptării hotărârii se afla în captivitatea unui regim oligarhic anticonstituțional.

În concluzie, a opinat că argumentele invocate în susținerea poziției sale sunt întemeiate, motiv din care cererea de revizuire urmează a fi admisă. În vederea respectării principiului contradictorialității, la 5 noiembrie 2019, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de revizuire Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate, informând despre posibilitatea depunerii referinței (vol.V,f.d.160). La 19 noiembrie 2019, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință, solicitând respingerea cererii de revizuire, pe motiv că temeiurile invocate nu se încadrează în prevederile articolului 449 lit. b) din Codul de procedură civilă (vol.V,f.d.173-177).

La 25 noiembrie 2019 Domnica Manole reprezentată de avocatul Anatolie Șișianu a depus obiecții pe marginea referinței înaintate de Consiliul Superior al 5 Magistraturii, solicitând neadmiterea referinței la cererea de revizuire a hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, depusă în locul Consiliului Superior al Magistraturii de către Dorel Musteață în lipsa de împuterniciri de reprezentare a Consiliului Superior al Magistraturii, restituirea referinței semnatarului Dorel Musteață și comunicarea Consiliului Superior al Magistraturii a dreptului de a depune referință la cererea de revizuire formulată de Domnica Manole. Or, referința depusă de semnatarul Dorel Musteață la cererea de revizuire este una inadmisibilă, reprezentând în esență un exercițiu arbitrar a drepturilor Consiliului Superior al Magistraturii în calitate de parte în proces de către o persoană neîmputernicită (vol.V,f.d.180-182).

La 23 iunie 2020 prin intermediul poștei electronice și ulterior la 24 iunie 2020 Domnica Manole a depus cerere de renunț la cererea de revizuire a hotărîrii împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Domnica Manole împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea în funcția de judecător, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată. La 29 iunie 2020, Domnica Manole, reprezentată de avocatul Anatolie Șișanu, în temeiul art. 191 Cod de procedură civilă, a depus cerere de schimbare a termenului de judecare a prezentei cauze.

La 30 iunie 2020, Domnica Manole, reprezentată de avocatul Anatolie Șișanu, a depus cerere de concretizare a cerințelor din cererea cu privire la schimbarea termenului de judecare a cererii de revizuire și a solicitat urgentarea examinării cererii cu privire la renunțare la cererea de revizuire a hotărîrii Curții Supreme de Justiție din 19 noiembrie 2018, schimbarea termenului de judecare a cererii de revizuire, admiterea renunțului la cererea de revizuire și încetarea procesului de revizuire. În motivarea cererii a menționat că la 10 iunie 2020 a adresat Curții Supreme de Justiție cerere privind amînarea examinării cererii de revizuire pînă la examinarea de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a cererii privind adoptarea poziției procesuale an cadrul procedurii de examinare a cererii de revizuire și delegarea/confirmarea împuternicirilor reprezentantului judiciar.

La 17 iunie 2020 Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea formulată, indicând inter alia vă este o cerere repetată, lipsită de succes. A susținut că la 23 iunie 2020 a depus cerere de renunț la cererea de revizuire, motiv pentru care consideră că procedura de revizuire urmează a fi încetată, or revizuirea din oficiu a hotărîrii judecătorești nu este admisă de legea procesual civilă, motiv din care cererea de renunța la cererea de revizuire urmează a fi admisă cu încetarea procesului, pînă la survenirea termenului de judecare a cauzei. Astfel, a solicitat urgentarea examinării prin schimbarea termenului de examinare a renunțării la cererea de revizuire în scopul exercitării disponibilității în drepturile procedurale.

Examinând cererea cu privire la schimbarea termenului de judecare a cererii de revizuire împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, 6 Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea urmează a fi admisă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169 -171.

În conformitate cu art. 191 Cod de procedură civilă, judecătorul stabilește un alt termen pentru ședința de judecată, la cererea părților, din motive temeinice, cum ar fi: a) imposibilitatea părții de a se prezenta în ședință de judecată la data fixată din motive ce nu depind de voința sa; b) cererea ambelor părți de a amîna ședința de judecată pentru a decide asupra încheierii unei tranzacții, inclusiv prin intermediul procesului de mediere. Problema fixării unei noi date pentru ședința de judecată se examinează de judecătorul sau de completul de judecată în a cărui procedură se află cauza fără dezbateri judiciare la prezentarea probelor doveditoare. Încheierea privind amînarea începerii ședinței de judecată trebuie să fie motivată și poate fi atacată odată cu atacarea fondului cauzei.

Din materialele dosarului s-a stabilit că la 01 noiembrie 2019, Domnica Manole a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea actului judecătoresc contestat ce constituie obiectul cererii de revizuire și dispunerea reexaminării cauzei. La 05 noiembrie 2019 cauza a fost repartizată în mod aleatoriu prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, judecătorului Sveatoslav Moldovan.

Conform încheierii din 06 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, având în vedere că prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 43/4 din 19 martie 2020, a fost acceptată cererea de demisie din funcție a judecătorului Sveatoslav Moldovan de la Curtea Supremă de Justiție, s-a dispus transmiterea dosarelor aflate în procedura judecătorului Sveatoslav Moldovan, Secției Evidență procesuală a cauzelor civile, comerciale și de contencios administrativ pentru redistribuire prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, altor judecători. La 07 mai 2020 cauza a fost repartizată în mod aleatoriu prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, judecătorului Victor Burduh.

La 23 iunie 2020 prin intermediul poștei electronice și ulterior la 24 iunie 2020 Domnica Manole a depus cerere de renunț la cererea de revizuire a hotărîrii împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Domnica Manole împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea în funcția de judecător, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Conform informației din compartimentul agendei ședințelor de judecată de pe pagina oficială a Curții Supreme de Justiție, examinarea cererii de revizuire depusă de Domnica Manole a fost stabilită pentru 22 iulie 2020. 7 În asemenea circumstanțe, raportând la caz prevederile citate și avînd în vedere că cererea de revizuire depusă de către Domnica Manole împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost înregistrată încă la 01 noiembrie 2019, iar la 23 iunie 2020 și ulterior la 24 iunie 2020 Domnica Manole a depus cerere de renunț la cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că cererea cu privire la schimbarea termenului de judecare a cererii de revizuire întrunește condițiile prevăzute de art.191 Cod de procedură civilă, și urmează a fi admisă cu stabilirea datei examinării cererii de revizuire, pentru 02 iulie 2020. Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea cu privire la schimbarea termenului de judecare a cererii de revizuire depusă de Domnica Manole, împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, art. 191, 269-270 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se admite cererea depusă de Domnica Manole, reprezentată de avocatul Anatolie Șișanu cu privire la schimbarea termenului de judecare a cererii de revizuire împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Domnica Manole împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea în funcția de judecător, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Se stabilește data examinării cererii de revizuire depusă de Domnica Manole împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, pentru 02 iulie 2020. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva judecătorul judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Iurie Bejenaru Victor Burduh 8