3rh-3/20 — anularea actelor administrative, restabilirea in functie de judecator, incasarea salariului pentru lipsa fortata de la munca, repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 3rh-3/2020

Prima instanță: Curtea Supremă de Justiție (I.Druță, O.Sternioală, Iu.Sîrcu, V.Doagă, A.Cobăneanu,

G.Stratulat, T.Chișca-Doneva, I.Bejenaru, M.Ghervas)

ÎNCHEIERE

03 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrative lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

examinând în procedura contenciosului administrativ, fără înștiințarea

participanților la proces, cererea de revizuire și cererea de renunțare la examinarea

cererii de revizuire, depusă de către Domnica Manole,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Domnica Manole împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de

Informații și Securitate cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea în

funcția de judecător, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea

prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care

cererea de chemare în judecată depusă de Domnica Manole reprezentată de avocatul

Viorica Grecu a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La 05 iulie 2017, Domnica Manole a depus în Curtea Supremă de Justiție cerere

de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu Serviciul de Informații și Securitate,

solicitând anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 450/21 din

04 iulie 2017 cu privire la examinarea în ședință închisă a Avizului consultativ emis

de Serviciul de Informații și Securitate pe marginea verificării judecătorului Curții de

Apel Chișinău, Domnica Manole și a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 451/21 din 04 iulie 2017 cu privire la declararea incompatibilității cu funcția de

judecător și propunerea adresată Președintelui Republicii Moldova pentru eliberarea

din funcție a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole. Concomitent,

a mai solicitat declararea ilegalității Avizelor consultative ale Serviciului de

Informații și Securitate nr. 2625 m/i din 19 august 2016 și nr. 4209 m/i din

09 decembrie 2016 privind verificarea judecătorului Domnica Manole.

1

La 03 august 2017, Domnica Manole a depus prin intermediul reprezentantului

său, avocatul Viorica Grecu o cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată,

solicitând, pe lângă pretențiile formulate în cererea inițială, recunoașterea Serviciului

de Informații și Securitate în calitate de pârât, încasarea de la Consiliul Superior al

Magistraturii în beneficiul reclamantei, cu titlu de prejudiciu moral a sumei de

100 000 euro, a cheltuielilor de judecată în sumă de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli

pentru asistență juridică și a altor cheltuieli de judecată suportate până la finalizarea

examinării cauzei.

Pe parcursul examinării cauzei în fond, la 09 august 2017, reclamanta

Domnica Manole a ridicat, prin intermediul avocatului Viorica Grecu excepția de

neconstituționalitate, în baza art. 121 din Codul de procedură civilă, prin care a

invocat neconstituționalitatea prevederilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 271 din

18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice,

din perspectiva atribuirii în competența Serviciului de Informații și Securitate a

sarcinii de verificare periodică a compatibilității judecătorilor cu interesele funcției

de judecător, în sensul prevederilor art. 3 lit. a), c), d) și f), art. 4 lin. a)- c) din aceiași

Lege, cât și a prevederilor art. 14, 15 alin. (2) și alin. (4) și (5) din Legea citată

(f. d. 34-49 vol. III).

Prin încheierea din 21 august 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

cererile formulate de Domnica Manole privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate, s-a remis Curții Constituționale sesizările formulate de către

Domnica Manole privind controlul constituționalității art. 5 lit. a), 14, 15 alin. (2) și

alin. (4) și (5) din Legea nr. 271 din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor

și a candidaților la funcții publice și s-a suspendat procesul în prezenta cauză civilă

(f. d. 167-173 vol. III).

Prin hotărârea din 05 decembrie 2017 a Curții Constituționale privind excepția

de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 271-XVI din 18 decembrie

2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice s-au declarat

neconstituționale articolele 5 lit. a) și 15 alineatele (2), (4) și (5) din Legea nr. 271 din

18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice,

în partea referitoare la verificarea candidaților la funcția de judecător și a judecătorilor

în exercițiu.

La 03 martie 2018, reclamanta Domnica Manole a depus cerere de totalizare a

cererii de chemare în judecată, solicitând exercitarea controlului jurisdicțional în

privința legalității hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 451/21 din

04 iulie 2017, în fond și în procedură, anularea hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 450/21 din 04 iulie 2017 cu privire la examinarea în ședință închisă

a Avizului consultativ emis de Serviciul de Informații și Securitate pe marginea

verificării judecătorului Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole și a hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 451/21 din 4 iulie 2017 cu privire la

declararea incompatibilității cu funcția de judecător și propunerea Președintelui

Republicii Moldova pentru eliberarea din funcție a judecătorului Curții de Apel

Chișinău, Domnica Manole, repunerea reclamantei Domnica Manole în funcția de

judecător al Curții de Apel Chișinău, începând cu 04 iulie 2017 și încasarea salariului

funcției de judecător pentru perioada 04 iulie 2017 – 03 martie 2018, până la

finalizarea cauzei în fond, încasarea de la Consiliul Superior al Magistraturii în

beneficiul reclamantei Domnica Manole, cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de

2

100 000 euro, a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 27 000 lei și a altor

cheltuieli suportate până la finalizarea examinării cauzei, cheltuieli pentru tratament

în urma complicațiilor cardiace în sumă de 1 116 lei, cât și cheltuieli pentru fotocopii

în sumă de 1 365,50 lei.

Prin hotărârea din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, cererea de

chemare în judecată depusă de Domnica Manole împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate cu privire la anularea

hotărârilor nr. 450/21 din 04 iulie 2017 „Cu privire la examinarea în ședință închisă

sau publică a avizului consultativ pe marginea verificării unui judecător” și nr. 451/21

din 04 iulie 2017 „Cu privire la avizul consultativ pe marginea verificării unui

judecător” ale Consiliului Superior al Magistraturii, restabilirea în funcția de

judecător, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului

material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată a fost respinsă.

S-a exclus din punctul 2 al dispozitivului hotărârii nr. 451/21 din 04 iulie 2017

„Cu privire la avizul consultativ pe marginea verificării unui judecător” a Consiliului

Superior al Magistraturii sintagma „art. 15 alin. (4), (5) din Legea nr. 271-XVI din

18 decembrie 2008 cu privire la verificarea titularilor și a candidaților la funcții

publice”.

La 01 noiembrie 2019, Domnica Manole a depus cerere de revizuire împotriva

hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea

cererii de revizuire, casarea actului judecătoresc contestat ce constituie obiectul

cererii de revizuire și dispunerea reexaminării cauzei.

În motivarea cererii de revizuire, Domnica Manole a invocat prevederile art. 449

lit. b) Cod de procedură civilă, în sensul că i-au devenit cunoscute circumstanțe

esențiale ale cauzei, care influențează soluția, despre care nu a avut cunoștință la data

examinării cauzei.

A indicat că demiterea sa din funcția de judecător a avut loc de facto, cu titlu de

consecință a pronunțării hotărârii din 14 aprilie 2016 în cauza „Referendumului

privind obligarea Comisiei Electorale Centrale de a iniția referendumul de modificare

a constituției”. Or, imediat după pronunțarea acestei hotărârii a devenit obiectul mai

multor acțiuni de persecutare din partea autorităților care la acel moment erau

controlate de puterea politică în detrimentul căreia a înfăptuit actul de justiție.

Deținerea controlului asupra Consiliului Superior al Magistraturii, Serviciului de

Informații și Securitate, Curții Supreme de Justiție a fost constatat ulterior examinării

cauzei.

Faptul că a constituit obiectul unor acțiuni de persecutare motivate politic și

realizate prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, Serviciului de

Informații și Securitate, Curții Supreme de Justiție, care au servit în calitate de

instrument de răzbunare se dovedește cu declarația Adunării Parlamentare a

Consiliului Europei din 27 iunie 2019, prin care i-a fost recunoscut statutul de

persoană persecutată politic, precum și alte constatări făcute de instituții

internaționale.

Totodată, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a solicitat prin declarația

emisă ca drepturile persoanelor persecutate politic să fie restabilite, fapt ce

echivalează cu repunerea în drepturile anterioare persecutării politice, adică în funcția

de judecător a Curții de Apel Chișinău. Or, statul Republica Moldova trebuie să

3

îndeplinească toate obligațiile față de Consiliul Europei, cum este și declarația

Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 27 iunie 2019.

Supunerea urmării penale și demiterii din funcția de judecător în cadrul unei

proceduri defectuoase, din motive de răzbunare politică în legătură cu hotărârea emisă

în aprilie 2016 este constatat și de Comisia Internațională a Juriștilor, pg. 39-40 din

raport, în temeiul unei anchete internaționale a situației din justiție.

Calitatea de victimă a răfuielilor politice a fost recunoscută și discutată la ședința

comitetului ONU pentru drepturile omului din 19 octombrie 2019, precum și de

Departamentul de stat al Guvernului SUA.

Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, avizele Serviciului de Informare

și Securitate și soluția judiciară pe marginea cererii de chemare în judecată împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii, care a acționat în calitate de instrument de

represiune, au fost emise de către autorități controlate politic cu titlu de persecutare

pentru soluția judiciară pronunțată contrar interesului regimului oligarhic autoritar, în

captivitatea căruia se aflau inter alia autoritățile judecătorești, fapt ce se constată prin

Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 08 iunie 2019 cu privire la

recunoașterea caracterului captiv al statului.

La 09 august 2019 Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a pronunțat sentința

integrală privind achitarea sa de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 307 alin. (1) Codul penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Procurorul de caz în ședința instanței de judecată a renunțat la învinuirea adusă,

fapt care justifică utilizarea procedurilor penale în calitate de instrument de

persecutare și lipsa de independență a acestuia.

Or, după punerea în acțiune a efectelor hotărârii Parlamentului, procurorul de

caz a obținut libertatea funcțională, motiv din care a renunțat la executarea

instrucțiunilor de instrumentare defectuoasă a cauzei penale împotriva ei.

Cauza penală de învinuire a sa în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 307

Codul penal, a fost pusă la baza hotărârii CSM nr. 451/21 din 2017, motiv din care

din momentul rămânerii definitive a sentinței, aceasta reprezintă o modificare de

circumstanțe puse la baza actului contestat.

Sentința integrală pe marginea acuzațiilor aduse de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 307 Codul penal, invocate de Serviciul de Informare și Securitate în

calitate de factori de risc, a fost pronunțată la 09 august 2019 și a devenit definitivă la

24 august 2019.

Modificarea de circumstanțe invocată în calitate de temei de revizuire a avut loc

la 24 august 2019, dată la care sentința de achitare a rămas definitivă și data de

24 septembrie 2019 și 24 octombrie 2019, dată la care și-au produs efectele hotărârea

Parlamentului nr. 39 din 08 iunie 2019 în raport cu Curtea Supremă de Justiție.

Astfel, termenul de declarare a revizuirii expiră la 25 noiembrie 2019 și respectiv

la 25 ianuarie 2020 în raport cu eliberarea Curții Supreme de Justiție din captivitate

și restabilirea aparențelor de independență a instanței în raport cu constatarea

parlamentară a calității acesteia de „instrumente docile a regimului oligarhic” în

raport cu care revizuienta a deținut calitatea de victimă a represiunilor politice

motivate de activitatea acesteia în calitate de judecător.

Prin hotărârea Parlamentului nr. 21 din 16 august 2019 a fost numită judecător

la Curtea Constituțională. Parlamentul în calitate de organ reprezentativ suprem nu a

recunoscut aplicabilitatea în privința ei a hotărârii CSM nr. 451/21 din 04 iulie 2017

4

privind constatarea incompatibilității cu funcția de judecător al Curții de Apel

Chișinău, punând în aplicare efectele propriei hotărâri privind caracterul captiv al

Consiliului Superior al Magistraturii în perioada în care hotărârea a fost emisă în

privința revizuientei.

Modificarea de circumstanțe intervenite ulterior adoptării hotărârii Curții

Supreme de Justiție din 19 noiembrie 2018 desființarea căreia se solicită, justifică

solicitarea privind evaluarea pretenției și admisibilității modificării de circumstanțe

în raport cu exigențele de legalitate aplicabile soluției judecătorești pronunțată de o

autoritate judiciară declarată că la momentul adoptării hotărârii se afla în captivitatea

unui regim oligarhic anticonstituțional.

În concluzie, a opinat că argumentele invocate în susținerea poziției sale sunt

întemeiate, motiv din care cererea de revizuire urmează a fi admisă.

În vederea respectării principiului contradictorialității, la 05 noiembrie 2019,

Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de revizuire Consiliului Superior al

Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate, informând despre posibilitatea

depunerii referinței (f. d. 160, vol. V).

La 19 noiembrie 2019, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus

referință, solicitând respingerea cererii de revizuire, pe motiv că temeiurile invocate

nu se încadrează în prevederile articolului 449 lit. b) din Codul de procedură civilă

(f. d. 173-177, vol. V).

La 25 noiembrie 2019, Domnica Manole, reprezentată de avocatul

Anatolie Șișianu a depus obiecții pe marginea referinței înaintate de Consiliul

Superior al Magistraturii, solicitând neadmiterea referinței la cererea de revizuire a

hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, depusă de reprezentantul

Consiliului Superior al Magistraturii în lipsa împuternicirilor de reprezentare,

restituirea referinței semnatarului și comunicarea Consiliului Superior al

Magistraturii a dreptului de a depune referință la cererea de revizuire formulată de

Domnica Manole. Or, referința depusă la cererea de revizuire este una inadmisibilă,

reprezentând în esență un exercițiu arbitrar a drepturilor Consiliului Superior al

Magistraturii în calitate de parte în proces de către o persoană neîmputernicită

(f. d. 180-182, vol. V).

La 23 iunie 2020, prin intermediul poștei electronice și ulterior la 24 iunie 2020

Domnica Manole a depus cerere de renunț la cererea de revizuire a hotărârii din

19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție și încetarea procedurii de revizuire în

prezenta cauză de contencios administrativ, în temeiul art. 59, 60 Cod de procedură

civilă.

Studiind cererile Domnicăi Manole din 23 iunie 2020 și 24 iunie 2020,

materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite cererea de renunț la

cererea de revizuire și de a înceta procedura în ordine de revizuire din următoarele

considerente.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

5

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art.169–171.

Conform art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă

se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Potrivit art. 39 alin. (1) Cod administrativ, controlul judecătoresc al activității

administrative este garantat și nu poate fi îngrădit.

Totodată, conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

La caz, se reține că revizuirea în calitate de cale de atac extraordinară și de

retractare este o modalitatea de manifestare a acțiunii în contencios administrativ.

În acest sens reieșind din principiile procedurale stipulate în art. 20, 39, 189 din

Codul administrativ sus-menționate rezultă disponibilitatea substanțială și

procedurală în utilizarea mijloacelor procedurale de părțile procesului de contencios

administrativ.

În special concluzia respectivă se impune din verbul ,,poate”, utilizat de legiuitor

în textul art. 20, 189 din Codul administrativ.

Așadar, revizuientul în virtutea principiului disponibilității este în drept de a

retrage cererea de revizuire și pe această cale de a încheia procedura de revizuire.

Conform art. 27 alin. (1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi se

afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune

liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și

de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele

procedurale de apărare.

În același timp, aplicând prin analogie prevederile art. 443 alin. (1) și alin. (2)

Cod de procedură civilă, este dreptul părții de a-și retrage cererea de revizuire, până

la examinarea acesteia, iar în cazul retragerii cererii de revizuire, instanța competentă

dispune printr-o încheiere irevocabilă, încetarea procedurii de revizuire.

În contextul dat se reține că unul dintre caracterele specifice ale raporturilor

civile este faptul că subiecții, în condițiile prevăzute de lege, pot liber să dispună de

drepturile lor subiective.

Acest caracter al raporturilor civile condiționează fundamentarea procesului

civil pe principiul disponibilității, care admite în aceleași limite posibilitatea de a

dispune liber de drepturile subiective și de mijloace de apărare a acestora.

Pentru motivele expuse, instanța este obligată să respecte principiul

disponibilității părților în precizarea cadrului procesual dorit sub aspectul obiectului

procesului și ca urmare, va admite cererea de retragere a cererii de revizuire depusă

de Domnica Manole.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, retragerea cererii de

revizuire este disponibilitatea părții și nu contravine legii procesuale, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție va admite

retragerea cererii de revizuire și va înceta procedura de revizuire.

6

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, art. 27 alin. (1), 269-270 Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se admite cererea de retragere a cererii de revizuire depusă de Domnica Manole.

Se încetează procedura de revizuire în cauza de contencios administrativ, la

cererea de chemare în judecată depusă de Domnica Manole împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate cu privire la

anularea actelor administrative, restabilirea în funcția de judecător, încasarea

salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului material, moral și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

7