3ra-588/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-588/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-588/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – C. Roșca

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru

ÎNCHEIERE

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu

Răspundere Limitată „CVC Procons Plus”, reprezentată de avocarul Valerii

Voleanschi,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Societatea cu Răspundere Limitată „CVC Procons Plus” împotriva

Primăriei municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere

Limitată „Globalconstruct-Grup” cu privire la contestarea dispoziției Primăriei

municipiului Chișinău nr. 883-d din 13 noiembrie 2018 „Cu privire la sistarea

lucrărilor de construire executare pe terenul cu nr. cadastral XXXXX din str. N.

Dimo și sistarea valabilității autorizației de construire nr. 34-c/18 din 26.01.2018”,

împotriva deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a admis apelul declarat de către Primarul General al municipiului Chișinău, s-a casat

hotărârea din 05 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o

nouă hotărâre,

constată:

La 27 noiembrie 2018 SRL „CVC Procons Plus” a depus cerere de chemare

în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Primăriei mun.

Chișinău, intervenient accesoriu SRL „Globalconstruct-Grup” cu privire la

contestarea dispoziției Primăriei mun. Chișinău nr. 883-d din 13 noiembrie 2018

„Cu privire la sistarea lucrărilor de construire executate pe terenul cu nr. cadastral

XXXXX din str. N. Dimo și sistarea valabilității autorizației de construire nr. 34-c/l

8 din 26.01.2018”.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 06 noiembrie 2015, între SRL

,,CVC Procons Plus” și Primăria mun. Chișinău a fost încheiat contractul de arendă

nr. 6696/2015, potrivit căruia Primăria mun. Chișinău în calitate de proprietar a

oferit în arendă lotul de pământ cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,2411 ha,

pentru proiectarea și construirea unui centru multifuncțional. Dreptul de arendă a

fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

1

Potrivit p. 1.2 al contractului, acesta a fost încheiat pe un termen de 5 ani. Pct

2.1. al contractului indică că plata pentru arendă a fost stabilită în mărime de 71 885

lei.

A menționat că societatea reclamantă cu regularitate și în termen a făcut plățile

necesare pentru arendarea terenului.

Ulterior, la data de 25 martie 2016 reclamanta a încheiat cu SRL

,,Globalconstruct-Grup” contractul de societate civilă nr. 254, contractul fiind notat

în Registrul bunurilor imobile.

La 07 iulie 2016 Primăria mun. Chișinău a eliberat certificatul de urbanism

pentru proiectare nr. 415/16, prin care, a certificat elaborarea documentației de

proiect pentru construirea unui bloc de locuințe cu parcare auto subterană în limitele

terenului arendat.

La 04 iulie 2017 a fost avizată documentația de proiect.

La 26 ianuarie 2018 Primăria mun. Chișinău a eliberat autorizația de

construire nr. 34-c/18, prin care s-a autorizat executarea lucrărilor de construire a

unui bloc de locuințe cu spații comerciale și parcare auto subterană în limitele

terenului arendat.

Agenția de Mediu la data de 29 septembrie 2018 a eliberat autorizația de

defrișare nr. 035c.

Reclamanta a menționat că la ziua demarării lucrărilor de construire a deținut

asupra sa toate actele permisive, care până în prezent au rămas perfect valabile fără

a fi contestate.

La moment, lucrările de construire sunt în curs de desfășurare, fiind efectuate

investiții considerabile pentru realizarea proiectului.

Însă, la data de 13 noiembrie 2018 Primăria mun. Chișinău, în persoana

primarului general interimar Ruslan Codreanu, a emis dispoziția nr. 883-d, prin care

s-a dispus sistarea lucrărilor de construire executate pe terenul cu nr. cadastral

XXXXX din str. N. Dimo, sistarea valabilității autorizației de construire nr. 34-c/18

din 26.01.2018, eliberată de SRL,,CVC Procons Plus” și SRL,,Globalconstruct-

Grup”, pentru construirea unui bloc de locuințe cu spații comerciale și parcare auto

subterană, în limitele terenului arendat cu nr. cadastral XXXXX până la aplanarea

litigiului.

Reclamanta a menționat că la data de 14 noiembrie 2018 a înregistrat prin

intermediul cancelariei Primăriei mun. Chișinău o cerere prealabilă, prin care a

solicitat anularea dispoziției nr. 883-d din 13.11.2018 emisă de Primăria mun.

Chișinău.

La 23 noiembrie 2018, în adresa SRL ,,CVC Procons Plus” a fost expediat

răspunsul nr. 21/277-u-p, prin care ultimei i-a fost comunicat că nu există motive de

abrogare a dispoziției Primarului general interimar.

Consideră că dispoziția nr. 883-d din 13.11.2018 a Primarului general

interimar a fost emisă contrar prevederilor legale, cu încălcarea atribuțiilor.

Dispoziția contestată a fost întemeiată pe prevederile art. 29 lit. a) din Legea

nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, potrivit cărora, pornind

de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul

întâi, stabilite la art. 4 alin. (1) din Legea privind descentralizarea administrativă,

primarul exercită în teritoriul administrat următoarele atribuții de bază: a) asigură

2

executarea deciziilor consiliului local; pe prevederile art. 34 alin. (1) din Legea nr.

436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, în cazul încetării înainte de

termen a mandatului, al suspendării din funcție sau al imposibilității primarului de

a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură de drept de către un viceprimar.

Art. 15 alin. (1) pct. 3) lit. a) din Legea nr. 136 din 17.06.2016 privind statutul

municipiului Chișinău, Primarul general exercită următoarele atribuții de bază: în

domeniul reglementării administrative și normative a activității persoanelor fizice și

juridice de pe teritoriul municipiului Chișinău: eliberează autorizații și alte acte

permisive prevăzute de lege, având dreptul de a le suspenda sau revoca din motive

temeinic justificate.

A menționat că potrivit pct. 4 al Regulamentului privind modul de exercitare

a controlului de stat în domeniul construcției, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

360 din 25.06.1996, controlul de stat al calității în construcții este exercitat de către

Agenția pentru Supraveghere Tehnică, conform prevederilor Legii nr. 721-XIII din

02 februarie 1996 privind calitatea în construcții.

Agenția pentru Supraveghere Tehnică este în drept să organizeze controale

complexe cu participarea reprezentanților organelor specializate de control de stat,

conform HG nr. 862 din 26 iulie 2004.

Potrivit art. 21 alin. (1) al Legii nr. 721 din 02.02.1996 privind calitatea în

construcții, controlul de stat al calității în construcții este exercitat de către Agenția

pentru Supraveghere Tehnică.

Prin hotărârea din 05 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis integral cererea de chemare în judecată înaintată de către SRL „CVC Procons

Plus”. S-a anulat dispoziția Primăriei mun. Chișinău nr. 883-d din 13 noiembrie 2018

„Cu privire la sistarea lucrărilor de construire executate pe terenul cu nr. cadastral

XXXXX din str. N. Dimo și sistarea valabilității autorizației de construire nr. 34-

c/18 din 26.01.2018”. (f.d. 108, 114-122, vol. I).

În susținerea soluției sale instanța de fond a reținut că la data de 13 noiembrie

2018 Primăria mun. Chișinău, în persoana primarului general interimar Ruslan

Codreanu, a emis dispoziția nr. 883-d „Cu privire la sistarea lucrărilor de construire

executare a terenului cu nr. cadastral XXXXX din str. N. Dimo și sistarea

valabilității autorizației de construire nr. 34-c/18 din 26.01.2010”.

Primăria mun. Chișinău în refuzul de anulare a deciziei a invocat petiția

locatarilor din str. N. Dimo, precum și decizia Consiliului municipal Chișinău nr.

8/1 din 15 noiembrie 2018, prin care a fost abrogată decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 3/87 din 19.05.2015 „Cu privire la darea în arendă a unor loturi de

pământ din str. Ion Creangă și N. Dimo SRL „Sarvin”.

Apreciind temeiul invocat de către primarul general interimar la baza

refuzului de admitere a cererii prealabile, instanța de fond l-a considerat

contradictoriu cu actele și acțiunile emise anterior de către aceiași autoritate, prin

eliberarea certificatului de urbanism și autorizației de construire, inclusiv a celorlalte

acte, care au dat societății reclamante speranța legitimă că acțiunile de demarare a

lucrărilor de construcție sunt legale, fiind aprobate și guvernate de actele permisive

eliberate în baza temeiurilor legale respective.

Prin prisma normelor din Regulamentul privind modul de executare a

controlului de stat în domeniul construcțiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

3

360 din 25 iunie 1996, instanța de fond a reținut că în vederea constatării existenței

construcțiilor neautorizate sau efectuarea construcțiilor cu derogare de la

normativele impuse de lege, autoritatea competentă urma să se expună prin emiterea

prescripției și să emită decizia de aplicare a măsurilor de lichidare a

neconformităților depistate.

Totodată, s-a reținut că Primăria mun. Chișinău nu a invocat sau demonstrat

faptul că actele permisive de construcție, și anume, autorizația de construcție

eliberată SRL „CVC Procons Plus” în cazul din speță ar fi fost contestată, suspendată

sau anulată.

De asemenea, nu poate fi reținută și faptul existenței deciziei Consiliului mun.

Chișinău din 15.11.2018 cu privire la abrogarea deciziei Consiliului mun. Chișinău

nr. 3/87 din 15.05.2015, prin care a fost transmis în arendă terenul cu nr. cadastral

XXXXX din str. N. Dimo, ori această decizie a fost emisă ulterior emiterii dispoziției

nr. 883-d din 13.11.2018 „Cu privire la sistarea lucrărilor de construire executare pe

terenul cu nr. cadastral XXXXX din str. N. Dimo și sistarea valabilității autorizației

de construire nr. 34-c/18 din 26.01.2018”.

Primarul general al municipiului Chișinău, nefiind de acord cu hotărârea

instanței de fond a contestat-o cu apel.

Prin decizia din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Primarul General al mun. Chișinău. S-a casat integral hotărârea din

05 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre,

prin care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către SRL „CVC

Procons Plus” împotriva Primăriei municipiului Chișinău, intervenient accesoriu

SRL „Globalconstruct-Grup” cu privire la contestarea dispoziției Primăriei

municipiului Chișinău nr. 883-d din 13 noiembrie 2018 „Cu privire la sistarea

lucrărilor de construire executate pe terenul cu nr. cadastral XXXXX din str. N.

Dimo și sistarea valabilității autorizației de construire nr. 34-c/18 din 26.01.2018”

ca fiind neîntemeiată. (f.d. 8, 9-26, vol. II)

În susținerea soluției sale instanța de apel a reținut legalitatea în fond, cât și

procedura la elaborarea documentației de urbanism, sunt prevăzute de Legea nr. 835

din 17.05.1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului. Alin. (2)

art. 20 din Legea nr. 591 din 23.09.1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților

urbane și rurale stipulează că construcțiile și amenajările incompatibile cu destinația

spațiilor verzi (obiective industriale, locative, stații de alimentare cu combustibil

etc.) sunt interzise, iar la art. 6 este menționat că spațiile verzi folosite în interes

public constituie obiectul exclusiv al proprietății publice și nu pot fi privatizate sau

arendate, care a și servit unul din motivele pentru care s-a solicitat rezilierea

contractului de arendă și eliberarea terenului respectiv cu radierea înscrierii din

registrul bunurilor imobile.

La acest capitol instanța de apel a constatat că conform deciziei Consiliului

municipal Chișinău nr. 2/18-2 din 27 februarie 2014 „despre delimitarea terenurilor

proprietate municipală din sectorul Rîșcani”, terenul cu nr. cadastral XXXXX, face

parte din terenurile spațiilor verzi din intravilanul municipiului Chișinău.

Construcția unui bloc de locuit pe acest teren este interzisă, or, acest gen de

construcție este incompatibil cu destinația spațiilor verzi.

4

Instanța de apel a menționat că de către Consiliul municipal Chișinău a fost

aprobată decizia nr. 8/1 din 15.11.2018, prin care a fost abrogată decizia Consiliului

municipal nr. 3/87 din 19.05.2015 prin care a fost transmis în arendă terenul din str.

N. Dimo, inclusiv s-a solicitat rezilierea contractului de arendă asupra terenului

respectiv, în baza căruia nu a fost achitată nici plata de arendă prevăzută.

La data de 07.03.2019, Primarul general interimar a emis dispoziția nr. 118-d

„cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 34-c din 26.01.2018”. Acesta

fiind rezultatul examinării plângerilor locatarilor din preajmă și sesizărilor

consilierilor municipali. Este evident faptul că, suspendarea autorizației de

construire era o măsură inevitabilă, care urma să păstreze situația existentă asupra

terenului respectiv până la soluționarea neclarităților apărute însă SRL „CVC

Procons Plus” și SRL „Globalconstruct-Grup”, prin intermediul instanțelor de

judecată, în perioada suspendării dispoziției contestate și până la examinarea

recursului la Curtea de apel Chișinău a înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile

bunuri viitoare.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel la 10 martie 2020 SRL „CVC

Procons Plus”, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi, a depus recurs

nemotivat, ulterior la 01 iunie 2020 a depus recurs motivat, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu

menținerea hotărârii din 05 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d.

27-28, 75-80, vol. II)

În motivarea recursului recurenta a indicat că instanța de apel a interpretat

eronat norma legală incertă ce nu urma a fi aplicată la caz, normă ce oferă primarului

general al mun. Chișinău posibilitate de a eluda cadrul legal prin emiterea mai multor

dispoziții similare în privința unui anumit subiect.

A menționat că instanța de apel urma să stabilească, care au fost totuși acele

motive temeinic justificate, care au stat la baza emiterii unei astfel de dispoziție.

De asemenea, în cadrul procesului de judecată ca presupus motiv care ar

justifica emiterea dispoziției contestate, s-a indicat emiterea deciziei Consiliului

municipal Chișinău nr. 8/1, prin care a fost anulată decizia nr. 3/87 din 15.05.2015,

însă prin hotărâre judecătorească din 16 martie 2020 s-a dispus anularea deciziei nr.

8/1 din 15.11.2018 „Cu privire la abrogarea deciziai Consiliului muncipal Chișinău

nr. 3/87 din 19.05.2015” și fiind ilegală. S-a obligat Consiliul municipal Chișinău să

nu creeze SRL „CVC Procons Plus” obstacole în realizarea dreptului de posesie și

folosință a terenurilor, indicate în decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/87

din 19.05.2015.

La 04 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primarului

general al municipiului Chișinău și SRL „Globalconstruct-Grup” copia recursului

declarat de către SRL „CVC Procons Plus”, reprezentată de avocatul Valerii

Voleanschi, împotriva deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

87, vol. II).

Completul specializat relevă că Primarul general al municipiului Chișinău și

SRL „Globalconstruct-Grup” au recepționat copia recursului expediat, fapt

confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele dosarului (f.d. 88, 89, vol.

II).

La 23 iunie 2020 Primarul general al municipiului Chișinău și Consiliul

5

municipal Chișinău, reprezentați de Svetlana Corcimari a depus referință, solicitând

declararea recursului înaintat de către SRL „CVC Procons Plus” inadmisibil.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs și în referință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de

19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În

conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului

administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de

recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Luând în considerare că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 12

februarie 2020, în lipsa reprezentantului SRL „CVC Procons Plus” (f.d. 6-7, vol.

II), iar la 10 martie 2020 SRL „CVC Procons Plus”, reprezentată de avocatul Valerii

Voleanschi, a declarat recurs, Completul ajunge la concluzia că recurenta s-a

conformat prevederilor legale prevăzute la art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

6

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

7

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către SRL „CVC Procons Plus”, reprezentată de avocatul

Valerii Voleanschi se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8