3ra-638/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-638/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I. Secrieru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 24 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului deсlarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Roșca împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin s-a respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, împotriva hotărârii din 30 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 22 august 2019, Alexandru Roșca a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul Alexandru Roșca a indicat că prin ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 130 ef din data de 28 februarie 2014, reclamantului i-a fost acordat grad special de locotenent-colonel de poliție. Ulterior, la data de 05 iunie 2019 prin ordinul nr. 80 ef, a fost anulat ordinul nr. 130 ef din data de 28 februarie 2014, emis de către Ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan, din motivul că, gradul special de locotenent - colonel de poliție a fost acordat ilegal.

Reclamantul a indicat că s-a adresat cu cerere prealabilă la Ministerul Afacerilor Interne cu privire la soluționarea amiabilă a cauzei, însă la data de 05 august 2019 a fost informat de Șeful secției resurse umane al Ministerul Afacerilor Interne, că nu sunt temeiuri legale de anulare a ordinului MAI nr. 80 din 05 iunie 2019. Reclamantul consideră că actul administrativ emis de Ministrul Afacerilor Interne Alexandru Jizdan este ilegal, în condițiile în care a fost emis abuziv și cu încălcarea termenelor de prescripție și anume după 5 ani de la emiterea ordinului Șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 130 ef din 28 februarie 2014. Reclamantul Alexandru Roșca a indicat că i-a fost fost acordat grad special de 1 locotenent-colonel de poliție cu respectarea normelor materiale prevăzute de lege, iar ordinul nr.130 ef din data de 28 februarie 2014, emis de Șeful Inspectoratului General al Poliției Ion Bodrug nu conținea dreptul de revocare.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, anularea actului administrativ individual - ordinul nr. 80 ef din data de 05 iunie 2019, emis de Ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan, ca fiind ilegal și emis cu încălcarea termenului de prescripție. Prin hotărârea din 30 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Roșca împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, s-a anulat actului administrativ individual defavorabil - ordinul nr. 80 ef din data de 05 iunie 2019, cu privire la anularea ordinului IGP nr. 130 ef din data de 28 februarie 2014, în partea ce se referă la acordarea gradului următor de ”locotenent- colonel de poliție” lui Roșca Alexandru Afanasie, ca fiind ilegal.

Prin decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, împotriva hotărârii din 30 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost menținută hotărârea din 30 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Roșca împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prin ordinul nr.130 ef din data de 28 februarie 2014 a IGP a MAI i s-a acordat lui Alexandru Roșca, următorul grad special, în conformitate cu prevederile art. 49 al Legii 320 - locotenent colonel de poliție.

Ulterior, Procuratura Anticorupție, prin scrisoarea nr. 3049 din 25 martie 2019, parvenită la Inspectoratul General de Poliție la 04 aprilie 2019 cu nr. 224, a sesizat despre lichidarea încălcărilor de lege și inițierea anulării ordinului MAI cu nr. 378 ef din 23 august 2011, privind acordarea gradului special de locotenent – colonel de poliție lui Alexandru Roșca, cu inițierea procedurii de regres privind recuperarea prejudiciului cauzat. Prin Ordinul MAI din 05 iunie 2019 cu nr. 80 ef, în contextul sesizării Procuraturii Anticorupție nr. 3050 din 25 martie 2019 privind lichidarea încălcărilor de lege și verificărilor efectuate de către SPIA, s-a dispus anularea ordinului IGP nr. 130 ef din data de 28 februarie 2014, în partea ce se referă la acordarea gradului special următor ”locotenent-colonel de poliție” lui Alexandru Roșca ca fiind ilegal și emis cu încălcarea procedurii (f.d.

4-6, 13, 52). Instanța de apel a mai reținut că la baza inițierii procedurii administrative a stat sesizarea Procuraturii Anticorupție nr. 3050 din data de 25 martie 2019 și procedura administrativă a fost inițiată la data 04 aprilie 2019 când a fost recepționată de către Inspectoratul General de Poliție al MAI, care în conformitate cu prevederile Codului Administrativ urma să parcurgă toate etapele prevăzute de legiuitor la capitolul respectării etapelor procedurii administrative, ceea ce nu a fost respectat de Ministerul Afacerilor Interne în cadrul derulării procedurii respective ori, despre existența inițierii procedurii administrative participantul, în persoana lui Alexandru Roșca nu a fost înștiințat conform prevederile art. 70 al Codului administrative.

Ori, la materialele procedurii administrative lipsește dovada notificării acestuia. Mai mult ca atît, la acest aspect, apelantul a explicat că într-adevăr petiționarul nu a fost informat despre 2 inițierea unei anchete de serviciu, deoarece obiectul anchetei era înglobat de către acțiunile ilicite ale unor factori de decizie din cadrul Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratul de Poliție Strășeni.

Instanța de apel a conchis că afirmațiile apelantului precum că, instituția gradelor speciale este reglementată de art. 71 alin.(2) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care a intrat în vigoare la data de 25 mai 2017 și care nu era aplicabilă la momentul emiterii ordinului nr. 130 ef din 28 februarie 2014 ori, la acel moment fiind aplicabile prevederile Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea polițistului și statutul polițistului ce reglementa instituția gradelor speciale, care și a fost aplicată conform conținutului ordinului analizat respectiv, afirmațiile apelantului ce implică trimiterile la Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 sunt neîntemeiate ori, aceasta nu era aplicabilă la momentul emiterii ordinului de acordare a gradului special.

Mai mult, afirmația apelantului care indică despre culpa lui Alexandru Roșca la emiterea ordinului nr. 130 ef ca fiind un ordin emis ilegal, exprimată prin neinformarea cadrelor angajatorului despre neîntrunirea condițiilor pentru gardul special următor este neîntemeiată or, emitentul ordinului nr.130 ef este anume angajatorul, prin intermediul secției cadre, care deține toată informația și, ce nu poate fi imputat lui Alexandru Roșca, odată ce acesta nu are nici un aport la emiterea ordinului dat decât meritele deosebite pentru care i-a fost acordat. În aceste circumstanțe este relevant faptul că, la emiterea ordinului nr.130 ef din data de 28 februarie 2014 au fost respectate prevederile legale după cum urmează: persoana competentă în acordarea gradului special de locotenent colonel de poliție ca fiind șeful IGP or, din ordinul dat rezultând emiterea lui de către Ion Bodrug - șef IGP (f.d.13).

Instanța de apel a relatat că referitor la ordinul contestat la caz, cu nr. 80 ef din data de 05 iunie 2019, se invocă următoarele: temei al emiterii lui constituie sesizarea Procuraturii Anticorupție nr.3050 din data de 25 martie 2019, în acest ordin se mai face o mențiune referitor la faptul precum că, ordinul nr.130 ef de acordare a gradului special reclamantului, a fost emis de șeful Inspectoratului General al Poliției fără să se țină cont și nefiind coordonat, avizat în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, ceea ce este o afirmatie contrară prezentării, în care se conține mențiuni de coordonare.

În continuare, se face referire la faptul că, nu a fost respectată condiția de funcție pentru acordarea gradului special precum și nici de termen de aflare în gradul anterior, aspect abordat, combătut supra prin prisma faptului că, a fost situație de merite deosebite și participare la conflictul armat din anul 1992. De asemenea, în ordinul contestat la caz se aplică prevederile Legii 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar în ultimul aliniat se indică că, pe cale de consecință, se face referire la art. 49 a Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statul polițistului, care așa cum a fost menționat supra a fost abrogat la data de 07 iulie 2017, conform Legii nr. 94. Ceea ce implică aplicarea unei norme abrogate, care prin prisma Codului Administrativ implică un viciu material de fond care afectează legalitatea ordinului analizat.

Instanța de apel a menționat că ordinul contestat la caz, cu nr. 80 ef din data de 05 iunie 2019, este un act administrativ individual defavorabil și în situația respectivă 3 participantul avea dreptul să fie audiat în legătură cu faptele și circumstanțele relevante pentru actul ce urmează a fi emis. Ori, conform materialelor cauzei, Alexandru Roșca nu a fost audiat în cadrul procedurii administrative, fiind anulat un ordin prin care i-a fost anulat gradul special acordat conform ordinului 378 ef din 28 februarie 2014. Respectiv, condiția de valabilitate la emiterea unui act administrativ defavorabil conform art. 94 Cod administrativ la caz, nu a fost respectată.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 27 aprilie 2020, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a contestat-o cu recurs prin intermediul poștei electronice, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărârii prin care acțiunea depusă de Alexandru Roșca să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului recurentul Ministerul Afacerilor Interne a indicat că își exprimă dezacordul cu decizia instanței de apel, deoarece instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea, nu a fost stabilit corect raportul dedus judecății, circumstanțe importante pentru soluționarea pricinii nu au fost stabilite și elucidate pe deplin, nu a fost dată o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele a probelor prezentate la materialele cauzei, iar decizia a fost adoptată cu nerespectarea drepturilor și intereselor legale ale participanților la proces. Recurentul a menționat că în cadrul verificării efectuate de către Serviciul Protecție Internă și Anticorupție s-a stabilit că prin ordinul MAI nr.378 ef.

din 23 august 2011, căpitanului de poliție Alexandru Roșca, care deținea funcția de șef de Post, ofițer operativ de sector Postului de Poliție Românești al Sectorului de Poliție nr. 5 „Rădeni” al CPR Strășeni i-a fost acordat gradul special maior de poliție, înainte de termen și cu o treaptă mai sus. Ulterior, maiorului de poliție Alexandru Roșca, fiind în funcția de ofițer superior de investigații al Serviciului investigare fraude economice al Secții investigații infracțiuni a Inspectoratului de Poliție Strășeni, prin ordinul IGP nr. 130 ef din 28 februarie 2014, i-a fost acordat gradul special următor de locotenent- colonel de poliție, fără a se ține cont de faptul că avea doar 2 ani 6 luni 05 zile din momentul acordării gradului de „maior de poliție”.

Recurentul consideră că în conformitate cu prevederile art. 49 alin. (7) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Polițistului și statutul polițistului, gradul special următor poate fi acordat la expirarea termenului de aflare în gradul anterior, dacă polițistul ocupă funcția care permite acordarea gradului special următor, conform Nomenclatorului funcțiilor, aprobat de Ministrul Afacerilor Interne, luîndu-se în considerare nivelul de pregătire profesională, iar potrivit alin. (9) lit. i) al aceluiași articol, termenul de aflare în gradul special de maior de poliție este de 4 ani.

Recurentul a specificat că conform art. 22 alin. (1) al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, este stipulat că pentru merite deosebite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, gradul special următor, pînă la gradul de comisar-șef inclusiv, poate fi acordat înainte de termen, drept încurajare, o singură dată pe timpul carierei, după expirarea a cel puțin jumătate din termenul de aflare în gradul special deținut, în condițiile art. 21 alin. (3) lit. b) și c). Astfel, art. 21 alin. (3) prevede că, pentru acordarea gradului special următor, funcționarul public cu statut special trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții: să împlinească termenul de aflare în gradul special 4 deținut, să ocupe o funcție ce permite acordarea gradului special următor, să obțină cel puțin calificativul „bine” la ultima evaluare anuală a performanțelor profesionale, să îndeplinească alte condiții stabilite de prezenta lege.

Ori, conform art. 71 alin. (2) al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016, la intrarea în vigoare a prezentei legi, gradele speciale ale persoanelor care dețin funcții publice cu statut special în cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne și al autorităților administrative și instituțiilor din subordinea acestuia se echivalează, cu menținerea drepturilor dobîndite anterior, după cum urmează: general-colonel - chestor general, general-locotenent - chestor-șef; general-maior – chestor, colonel - comisar-șef; locotenent-colonel - comisar principal; maior - comisar; căpitan - inspector principal; locotenent-major - inspector superior; locotenent, sublocotenent - inspector; plutonier adjutant- agent-șef principal; plutonier- major - agent-șef; plutonier - agent-șef adjunct; sergent-major - agent principal; sergent - agent superior; sergent-inferior, caporal, soldat - agent.

Conform anexei nr. 3 la Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Inteme, aprobat prin Hotărârea Guvemului nr.460/2017 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Inteme, la secțiunea a 2-a „Corpul de ofițeri, funcții de execuție”, rubrica „B01” îi este atribuit gradul „comisar principal” și funcția „oflțer principal/specialist principal” în cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, aparatelor autorităților administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv subdiviziunii specializate în protecția internă și anticorupție din subordinea nemijlocită a Ministrului Afacerilor Interne.

Recurentul a invocat că în urma verificărilor efectuate de către Serviciul protecție internă și anticompție, s-a stabilit că gradul special de locotenent-colonel de poliție (comisar principal) a fost acordat lui Alexandru Roșca, cu încălcarea prevederilor enunțate. Mai mult, temei pentru emiterea acestui ordin a servit înaintarea prezentării pe numele maiorului de poliție Alexandru Roșca cu privire la acordarea gradului locotenent-colonel care a fost contrasemnată doar de către ex-șeful Inspectoratului General al Poliției, Ion Bodrug, în lipsa semnăturilor și avizelor șefului nemijlocit - seful Inspectoratului de Politie Strășeni și a șefului Direcției resurse umane a Inspectoratului General al Poliției.

Astfel, s-a constatat că ex-șeful Inspectoratului General al Poliției, Ion Bodrug, acționând contrar prevederilor ordinului MAI nr. 7 din 28 martie 2013 și art.49 alin. (9) al Legii nr.320 din 27 decembrie 2012, a emis ordinul respectiv. Recurentul consideră că ordinul nr. 80ef din 05 iunie 2019 a fost emis în termen, fără a fi omis termenul de prescripție ori, la caz momentul curgerii termenului de prescripție pentru emiterea ordinului constituie ziua în care a fost sesizat Ministerul Afacerilor Inteme despre ilegalitățile comise, adică la data de 21 noiembrie 2018, ori la 07 octombrie 2019 a fost emis ordinul MAI nr. 162ef. cu privire la restabilirea în unele drepturi a lui Alexandru Roșca, conform căruia intimatului i-a fost acordat următorul grad special „comisar principal”.

Temei pentru emiterea acestui ordin a servit raportul acestuia depus către conducerea ministerului, prin care a solicitat acordarea gradului special de „locotenent-colonel” (comisar principal), începând cu 23 august 2015 și includerea în termenul de aflare în gradul special de „locotenent- 5 colonel de poliție” a perioadei de reținere a acordării gradului special următor. Mai mult, conform pct. 2 al ordinului nominalizat, în termenul de aflare în gradul special „comisar principal” s-a inclus perioada 25 august 2015 - prezent, în conformitate cu art.21 alin.(7) al Legii nr.288/2016 privind funcționaml public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, recurentul consideră că indirect intimatul Alexandru Roșca a recunoscut ilegalitatea ordinului IGP nr. 130ef.

din 28 februarie 2014, prin înaintarea raportului menționat ori, acesta era conștient că funcția deținută până la 23 august 2015 nu îi permitea acestuia acordarea gradului de locotenent - colonel de poliție, acest impediment fiind lichidat odată cu accederea în noua sa functie. Astfel, s-a constatat că ex-șeful Inspectoratului General al Poliției, Ion Bodrug acționând contrar prevederilor ordinului MAI nr. 7 din 28 martie 2013 și art. 49 alin (9) al Legii nr.320 din 27 decembrie 2012, a emis ordinul respectiv. Recurentul a menționat că petiționarul nu a fost informat despre inițierea unei anchete de serviciu, întrucât obiectul anchetei de serviciu era înglobat de către acțiunile ilicite ale unor factori de decizie din cadrul Inspectoratului General de Poliției, dar și al Inspectoratului de Poliție Strășeni.

La 06 mai 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Alexandru Roșca copia recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva deciziei din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 138 vol. I). Completul specializat relevă că intimatul Alexandru Roșca a recepționat copia recursului expediat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, prin intermediul avocatului Igor Stratan, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 144 vol. I). La 03 iunie 2020 Alexandru Roșca, a depus referință la recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Examinând recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea 6 Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Recursul se declară inadmisibil în special când: a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1). Astfel, conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Din actele cauzei rezultă că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat în data de 22 ianuarie 2020. Totodată, din materialele cauzei și anume din procesul-verbal al ședinței de judecată din 22 ianuarie 2020, rezultă că la pronunțarea dispozitivului deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2020, reprezentatul Ministerului Afacerilor Interne, Denis Beliman a fost prezent și acestuia i s-a explicat calea și termenul de atac al deciziei adoptate (f.d.

103-105, vol. I). În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114. Prin prisma art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. În același timp art. 33 din Codul administrativ, prevede că comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), abordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri.

Prin urmare, se atestă că dispozitivul deciziei din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat reprezentatul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Denis Beliman în momentul pronunțării acesteia, însă, recursul a fost depus mult peste termen, abia la 27 aprilie 2020, contrar art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, ceea ce denotă că a fost depus peste termenul de 30 de zile de la notificare. În această ordine, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună- credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale. În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reiterează că Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a 7 cunoscut despre decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, și prin urmare, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorant cu desăvârșire, care în consecință a generat omiterea termenului prescris la art. 245 alin. (1) Cod administrativ. Conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen. La caz, recurentul Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova nu a depus cerere privind repunerea recursului în termen în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, și nici nu a prezentat probe concludente și pertinente în vederea argumentării omiterii termenului legal, motiv din care recursul necesită a fi declarat inadmisibil. Or, în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, de a declara inadmisibil recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 193, art. 230, art. 245 alin. (1), art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) și art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 8