3ra-638/20 — contestarea actului administrativ

3ra-638/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-638/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I. Secrieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului deсlarat de Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Alexandru Roșca împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin s-a

respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

împotriva hotărârii din 30 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 22 august 2019, Alexandru Roșca a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul Alexandru Roșca a indicat că prin ordinul

șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 130 ef din data de 28 februarie 2014,

reclamantului i-a fost acordat grad special de locotenent-colonel de poliție. Ulterior, la

data de 05 iunie 2019 prin ordinul nr. 80 ef, a fost anulat ordinul nr. 130 ef din data de

28 februarie 2014, emis de către Ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan, din

motivul că, gradul special de locotenent - colonel de poliție a fost acordat ilegal.

Reclamantul a indicat că s-a adresat cu cerere prealabilă la Ministerul Afacerilor

Interne cu privire la soluționarea amiabilă a cauzei, însă la data de 05 august 2019 a

fost informat de Șeful secției resurse umane al Ministerul Afacerilor Interne, că nu

sunt temeiuri legale de anulare a ordinului MAI nr. 80 din 05 iunie 2019.

Reclamantul consideră că actul administrativ emis de Ministrul Afacerilor Interne

Alexandru Jizdan este ilegal, în condițiile în care a fost emis abuziv și cu încălcarea

termenelor de prescripție și anume după 5 ani de la emiterea ordinului Șefului

Inspectoratului General al Poliției nr. 130 ef din 28 februarie 2014.

Reclamantul Alexandru Roșca a indicat că i-a fost fost acordat grad special de

1

locotenent-colonel de poliție cu respectarea normelor materiale prevăzute de lege, iar

ordinul nr.130 ef din data de 28 februarie 2014, emis de Șeful Inspectoratului General

al Poliției Ion Bodrug nu conținea dreptul de revocare.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, anularea actului administrativ

individual - ordinul nr. 80 ef din data de 05 iunie 2019, emis de Ministrul Afacerilor

Interne, Alexandru Jizdan, ca fiind ilegal și emis cu încălcarea termenului de

prescripție.

Prin hotărârea din 30 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Roșca împotriva

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, s-a

anulat actului administrativ individual defavorabil - ordinul nr. 80 ef din data de

05 iunie 2019, cu privire la anularea ordinului IGP nr. 130 ef din data de 28 februarie

2014, în partea ce se referă la acordarea gradului următor de ”locotenent- colonel de

poliție” lui Roșca Alexandru Afanasie, ca fiind ilegal.

Prin decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, împotriva hotărârii din

30 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost menținută hotărârea

din 30 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios

administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Roșca

împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului

administrativ.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prin ordinul nr.130 ef din

data de 28 februarie 2014 a IGP a MAI i s-a acordat lui Alexandru Roșca, următorul

grad special, în conformitate cu prevederile art. 49 al Legii 320 - locotenent colonel de

poliție. Ulterior, Procuratura Anticorupție, prin scrisoarea nr. 3049 din 25 martie 2019,

parvenită la Inspectoratul General de Poliție la 04 aprilie 2019 cu nr. 224, a sesizat

despre lichidarea încălcărilor de lege și inițierea anulării ordinului MAI cu nr. 378 ef

din 23 august 2011, privind acordarea gradului special de locotenent – colonel de

poliție lui Alexandru Roșca, cu inițierea procedurii de regres privind recuperarea

prejudiciului cauzat. Prin Ordinul MAI din 05 iunie 2019 cu nr. 80 ef, în contextul

sesizării Procuraturii Anticorupție nr. 3050 din 25 martie 2019 privind lichidarea

încălcărilor de lege și verificărilor efectuate de către SPIA, s-a dispus anularea

ordinului IGP nr. 130 ef din data de 28 februarie 2014, în partea ce se referă la

acordarea gradului special următor ”locotenent-colonel de poliție” lui Alexandru Roșca

ca fiind ilegal și emis cu încălcarea procedurii (f.d. 4-6, 13, 52).

Instanța de apel a mai reținut că la baza inițierii procedurii administrative a stat

sesizarea Procuraturii Anticorupție nr. 3050 din data de 25 martie 2019 și procedura

administrativă a fost inițiată la data 04 aprilie 2019 când a fost recepționată de către

Inspectoratul General de Poliție al MAI, care în conformitate cu prevederile Codului

Administrativ urma să parcurgă toate etapele prevăzute de legiuitor la capitolul

respectării etapelor procedurii administrative, ceea ce nu a fost respectat de Ministerul

Afacerilor Interne în cadrul derulării procedurii respective ori, despre existența inițierii

procedurii administrative participantul, în persoana lui Alexandru Roșca nu a fost

înștiințat conform prevederile art. 70 al Codului administrative. Ori, la materialele

procedurii administrative lipsește dovada notificării acestuia. Mai mult ca atît, la acest

aspect, apelantul a explicat că într-adevăr petiționarul nu a fost informat despre

2

inițierea unei anchete de serviciu, deoarece obiectul anchetei era înglobat de către

acțiunile ilicite ale unor factori de decizie din cadrul Inspectoratului General al Poliției

și Inspectoratul de Poliție Strășeni.

Instanța de apel a conchis că afirmațiile apelantului precum că, instituția gradelor

speciale este reglementată de art. 71 alin.(2) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016

privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

care a intrat în vigoare la data de 25 mai 2017 și care nu era aplicabilă la momentul

emiterii ordinului nr. 130 ef din 28 februarie 2014 ori, la acel moment fiind aplicabile

prevederile Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea polițistului și

statutul polițistului ce reglementa instituția gradelor speciale, care și a fost aplicată

conform conținutului ordinului analizat respectiv, afirmațiile apelantului ce implică

trimiterile la Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 sunt neîntemeiate ori, aceasta nu era

aplicabilă la momentul emiterii ordinului de acordare a gradului special. Mai mult,

afirmația apelantului care indică despre culpa lui Alexandru Roșca la emiterea

ordinului nr. 130 ef ca fiind un ordin emis ilegal, exprimată prin neinformarea cadrelor

angajatorului despre neîntrunirea condițiilor pentru gardul special următor este

neîntemeiată or, emitentul ordinului nr.130 ef este anume angajatorul, prin intermediul

secției cadre, care deține toată informația și, ce nu poate fi imputat lui Alexandru Roșca,

odată ce acesta nu are nici un aport la emiterea ordinului dat decât meritele deosebite

pentru care i-a fost acordat.

În aceste circumstanțe este relevant faptul că, la emiterea ordinului nr.130 ef din

data de 28 februarie 2014 au fost respectate prevederile legale după cum urmează:

persoana competentă în acordarea gradului special de locotenent colonel de poliție ca

fiind șeful IGP or, din ordinul dat rezultând emiterea lui de către Ion Bodrug - șef IGP

(f.d.13).

Instanța de apel a relatat că referitor la ordinul contestat la caz, cu nr. 80 ef din

data de 05 iunie 2019, se invocă următoarele: temei al emiterii lui constituie sesizarea

Procuraturii Anticorupție nr.3050 din data de 25 martie 2019, în acest ordin se mai face

o mențiune referitor la faptul precum că, ordinul nr.130 ef de acordare a gradului

special reclamantului, a fost emis de șeful Inspectoratului General al Poliției fără să se

țină cont și nefiind coordonat, avizat în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor

Interne, ceea ce este o afirmatie contrară prezentării, în care se conține mențiuni de

coordonare. În continuare, se face referire la faptul că, nu a fost respectată condiția de

funcție pentru acordarea gradului special precum și nici de termen de aflare în gradul

anterior, aspect abordat, combătut supra prin prisma faptului că, a fost situație de merite

deosebite și participare la conflictul armat din anul 1992.

De asemenea, în ordinul contestat la caz se aplică prevederile Legii 288 din

16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, iar în ultimul aliniat se indică că, pe cale de consecință, se face

referire la art. 49 a Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției

și statul polițistului, care așa cum a fost menționat supra a fost abrogat la data de

07 iulie 2017, conform Legii nr. 94. Ceea ce implică aplicarea unei norme abrogate,

care prin prisma Codului Administrativ implică un viciu material de fond care

afectează legalitatea ordinului analizat.

Instanța de apel a menționat că ordinul contestat la caz, cu nr. 80 ef din data de

05 iunie 2019, este un act administrativ individual defavorabil și în situația respectivă

3

participantul avea dreptul să fie audiat în legătură cu faptele și circumstanțele relevante

pentru actul ce urmează a fi emis. Ori, conform materialelor cauzei, Alexandru Roșca

nu a fost audiat în cadrul procedurii administrative, fiind anulat un ordin prin care i-a

fost anulat gradul special acordat conform ordinului 378 ef din 28 februarie 2014.

Respectiv, condiția de valabilitate la emiterea unui act administrativ defavorabil

conform art. 94 Cod administrativ la caz, nu a fost respectată.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

27 aprilie 2020, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a contestat-o cu

recurs prin intermediul poștei electronice, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărârii

prin care acțiunea depusă de Alexandru Roșca să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului recurentul Ministerul Afacerilor Interne a indicat că își

exprimă dezacordul cu decizia instanței de apel, deoarece instanța nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea, nu a fost stabilit corect

raportul dedus judecății, circumstanțe importante pentru soluționarea pricinii nu au fost

stabilite și elucidate pe deplin, nu a fost dată o apreciere completă, obiectivă și sub toate

aspectele a probelor prezentate la materialele cauzei, iar decizia a fost adoptată cu

nerespectarea drepturilor și intereselor legale ale participanților la proces.

Recurentul a menționat că în cadrul verificării efectuate de către Serviciul

Protecție Internă și Anticorupție s-a stabilit că prin ordinul MAI nr.378 ef. din

23 august 2011, căpitanului de poliție Alexandru Roșca, care deținea funcția de șef de

Post, ofițer operativ de sector Postului de Poliție Românești al Sectorului de Poliție nr.

5 „Rădeni” al CPR Strășeni i-a fost acordat gradul special maior de poliție, înainte de

termen și cu o treaptă mai sus. Ulterior, maiorului de poliție Alexandru Roșca, fiind în

funcția de ofițer superior de investigații al Serviciului investigare fraude economice al

Secții investigații infracțiuni a Inspectoratului de Poliție Strășeni, prin ordinul IGP nr.

130 ef din 28 februarie 2014, i-a fost acordat gradul special următor de locotenent-

colonel de poliție, fără a se ține cont de faptul că avea doar 2 ani 6 luni 05 zile din

momentul acordării gradului de „maior de poliție”.

Recurentul consideră că în conformitate cu prevederile art. 49 alin. (7) din Legea

nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Polițistului și statutul

polițistului, gradul special următor poate fi acordat la expirarea termenului de aflare în

gradul anterior, dacă polițistul ocupă funcția care permite acordarea gradului special

următor, conform Nomenclatorului funcțiilor, aprobat de Ministrul Afacerilor Interne,

luîndu-se în considerare nivelul de pregătire profesională, iar potrivit alin. (9) lit. i) al

aceluiași articol, termenul de aflare în gradul special de maior de poliție este de 4 ani.

Recurentul a specificat că conform art. 22 alin. (1) al Legii nr. 288 din

16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, este stipulat că pentru merite deosebite în exercitarea atribuțiilor de

serviciu, gradul special următor, pînă la gradul de comisar-șef inclusiv, poate fi acordat

înainte de termen, drept încurajare, o singură dată pe timpul carierei, după expirarea a

cel puțin jumătate din termenul de aflare în gradul special deținut, în condițiile art. 21

alin. (3) lit. b) și c). Astfel, art. 21 alin. (3) prevede că, pentru acordarea gradului special

următor, funcționarul public cu statut special trebuie să îndeplinească, în mod

cumulativ, următoarele condiții: să împlinească termenul de aflare în gradul special

4

deținut, să ocupe o funcție ce permite acordarea gradului special următor, să obțină cel

puțin calificativul „bine” la ultima evaluare anuală a performanțelor profesionale, să

îndeplinească alte condiții stabilite de prezenta lege. Ori, conform art. 71 alin. (2) al

Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016, la intrarea în vigoare a prezentei legi, gradele

speciale ale persoanelor care dețin funcții publice cu statut special în cadrul aparatului

central al Ministerului Afacerilor Interne și al autorităților administrative și instituțiilor

din subordinea acestuia se echivalează, cu menținerea drepturilor dobîndite anterior,

după cum urmează: general-colonel - chestor general, general-locotenent - chestor-șef;

general-maior – chestor, colonel - comisar-șef; locotenent-colonel - comisar principal;

maior - comisar; căpitan - inspector principal; locotenent-major - inspector superior;

locotenent, sublocotenent - inspector; plutonier adjutant- agent-șef principal; plutonier-

major - agent-șef; plutonier - agent-șef adjunct; sergent-major - agent principal; sergent

- agent superior; sergent-inferior, caporal, soldat - agent. Conform anexei nr. 3 la

Regulamentul cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Inteme, aprobat prin Hotărârea Guvemului

nr.460/2017 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.288 din 16 decembrie

2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Inteme, la secțiunea a 2-a „Corpul de ofițeri, funcții de execuție”, rubrica „B01” îi este

atribuit gradul „comisar principal” și funcția „oflțer principal/specialist principal” în

cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, aparatelor autorităților

administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv

subdiviziunii specializate în protecția internă și anticorupție din subordinea nemijlocită

a Ministrului Afacerilor Interne.

Recurentul a invocat că în urma verificărilor efectuate de către Serviciul

protecție internă și anticompție, s-a stabilit că gradul special de locotenent-colonel de

poliție (comisar principal) a fost acordat lui Alexandru Roșca, cu încălcarea

prevederilor enunțate. Mai mult, temei pentru emiterea acestui ordin a servit înaintarea

prezentării pe numele maiorului de poliție Alexandru Roșca cu privire la acordarea

gradului locotenent-colonel care a fost contrasemnată doar de către ex-șeful

Inspectoratului General al Poliției, Ion Bodrug, în lipsa semnăturilor și avizelor șefului

nemijlocit - seful Inspectoratului de Politie Strășeni și a șefului Direcției resurse umane

a Inspectoratului General al Poliției. Astfel, s-a constatat că ex-șeful Inspectoratului

General al Poliției, Ion Bodrug, acționând contrar prevederilor ordinului MAI nr. 7 din

28 martie 2013 și art.49 alin. (9) al Legii nr.320 din 27 decembrie 2012, a emis ordinul

respectiv.

Recurentul consideră că ordinul nr. 80ef din 05 iunie 2019 a fost emis în termen,

fără a fi omis termenul de prescripție ori, la caz momentul curgerii termenului de

prescripție pentru emiterea ordinului constituie ziua în care a fost sesizat Ministerul

Afacerilor Inteme despre ilegalitățile comise, adică la data de 21 noiembrie 2018, ori

la 07 octombrie 2019 a fost emis ordinul MAI nr. 162ef. cu privire la restabilirea în

unele drepturi a lui Alexandru Roșca, conform căruia intimatului i-a fost acordat

următorul grad special „comisar principal”. Temei pentru emiterea acestui ordin a

servit raportul acestuia depus către conducerea ministerului, prin care a solicitat

acordarea gradului special de „locotenent-colonel” (comisar principal), începând cu

23 august 2015 și includerea în termenul de aflare în gradul special de „locotenent-

5

colonel de poliție” a perioadei de reținere a acordării gradului special următor. Mai

mult, conform pct. 2 al ordinului nominalizat, în termenul de aflare în gradul special

„comisar principal” s-a inclus perioada 25 august 2015 - prezent, în conformitate cu

art.21 alin.(7) al Legii nr.288/2016 privind funcționaml public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, recurentul consideră că indirect intimatul Alexandru Roșca a recunoscut

ilegalitatea ordinului IGP nr. 130ef. din 28 februarie 2014, prin înaintarea raportului

menționat ori, acesta era conștient că funcția deținută până la 23 august 2015 nu îi

permitea acestuia acordarea gradului de locotenent - colonel de poliție, acest

impediment fiind lichidat odată cu accederea în noua sa functie. Astfel, s-a constatat

că ex-șeful Inspectoratului General al Poliției, Ion Bodrug acționând contrar

prevederilor ordinului MAI nr. 7 din 28 martie 2013 și art. 49 alin (9) al Legii nr.320

din 27 decembrie 2012, a emis ordinul respectiv.

Recurentul a menționat că petiționarul nu a fost informat despre inițierea unei

anchete de serviciu, întrucât obiectul anchetei de serviciu era înglobat de către acțiunile

ilicite ale unor factori de decizie din cadrul Inspectoratului General de Poliției, dar și

al Inspectoratului de Poliție Strășeni.

La 06 mai 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Alexandru

Roșca copia recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

împotriva deciziei din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 138 vol. I).

Completul specializat relevă că intimatul Alexandru Roșca a recepționat copia

recursului expediat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, prin

intermediul avocatului Igor Stratan, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la

materialele cauzei (f.d. 144 vol. I).

La 03 iunie 2020 Alexandru Roșca, a depus referință la recursul declarat de

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova prin care a solicitat declararea

recursului inadmisibil.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Examinând recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea

6

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când: a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245

alin. (1).

Astfel, conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Din actele cauzei rezultă că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțat în data de 22 ianuarie 2020. Totodată, din materialele cauzei și anume din

procesul-verbal al ședinței de judecată din 22 ianuarie 2020, rezultă că la pronunțarea

dispozitivului deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2020, reprezentatul

Ministerului Afacerilor Interne, Denis Beliman a fost prezent și acestuia i s-a explicat

calea și termenul de atac al deciziei adoptate (f.d. 103-105, vol. I).

În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223 din

Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene,

precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform

art. 96–114.

Prin prisma art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

În același timp art. 33 din Codul administrativ, prevede că comunicarea

interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii

administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică

etc.), abordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate

și economie de costuri.

Prin urmare, se atestă că dispozitivul deciziei din 22 ianuarie 2020 a Curții de

Apel Chișinău a fost notificat reprezentatul Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, Denis Beliman în momentul pronunțării acesteia, însă, recursul a

fost depus mult peste termen, abia la 27 aprilie 2020, contrar art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ, ceea ce denotă că a fost depus peste termenul de 30 de zile de la

notificare.

În această ordine, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod

administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-

credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene,

participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu

diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reiterează că Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a

7

cunoscut despre decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, și prin urmare,

avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și

jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007),

de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorant cu desăvârșire, care în

consecință a generat omiterea termenului prescris la art. 245 alin. (1) Cod

administrativ.

Conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere,

ea poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe

care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele

îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în

termen.

La caz, recurentul Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova nu a depus

cerere privind repunerea recursului în termen în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul

administrativ, și nici nu a prezentat probe concludente și pertinente în vederea

argumentării omiterii termenului legal, motiv din care recursul necesită a fi declarat

inadmisibil.

Or, în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul securității

raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul a fost depus

după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, de a

declara inadmisibil recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. 193, art. 230, art. 245 alin. (1), art. 246 alin. (1) și (2) lit.

d) și art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8