3ra-423/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-423/2020 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Negru) Î N C H E I E R E 24 iunie 2020 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Bravos-Conect”, reprezentată de avocatul Victor Felișcan, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Bravos-Conect” împotriva Consiliului Audiovizualului privind contestarea actului administrativ individual, împotriva deciziei din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 21 noiembrie 2018 Societatea cu Răspundere Limitată „Bravos-Conect” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Audiovizualului privind contestarea actului administrativ individual.

În motivarea acțiunii a indicat că la 06 noiembrie 2018, prin intermediul Poștei Moldova, a recepționat de la executorul judecătoresc plicul care conținea copia deciziei nr.22/145 din 15 august 2018 emisă de Consiliul Coordonator al Audiovizualului și încheierea de primire spre executare și intentare a procedurii de executare a documentului executoriu emis în baza Deciziei nr. nr.22/145 din 15 august 2018. A indicat că, agentul constatator, în mod abuziv, cu rea-voință, a expediat în adresa executorului judecătoresc decizia contravențională spre executare silită, în pofida faptului că la data de 20 septembrie 2018 a expediat în adresa agentului constatator contestație pentru a fi expediată instanței împreună cu dosarul contravențional.

La 10 septembrie 2018, prin intermediul Poștei Moldovei, semnând avizul de recepție a scrisorii, SRL „Bravos-Conect” a recepționat plicul expediat de Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Pe verso plicul conținea data expedierii 06 septembrie 2018, fiind imprimat sigiliul 06 septembrie 2018 Poșta Moldovei Chișinău. A susținut că, în cap. II, pagina 1 a deciziei nr.22/145 din 15 august 2018, agentul constatator pretinde că SRL „Bravos-Conect”, fondatoarea studioului de 1 televiziune „Bravos-Conect” din mun. Soroca, a retransmis, contrar prevederilor art. 9 alin.(21) din Codul audiovizualului, programe televizate ale postului de televiziune «Звeздa», cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic, care nu sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada, precum și în statele care nu au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră.

A notat că, administratorul SRL „Bravos-Conect” a dat dovadă de bună credință și s-a deplasat la sediul agentului constatator declarând că a executat doar lucrări de testare a utilajului nou și nu a retransmis abonaților postul de televiziune «Звeздa». În partea descriptivă a deciziei agentul constatator, a indicat că SRL „Bravos-Conect” nu a prezentat probe care ar confirma afirmațiile făcute. În pct. 2 a dispozitivului deciziei, agentul constatator a dispus de a sancționa cu amendă în mărime de 40 000 de lei SRL „Bravos-Conect” pentru nerespectarea prevederilor art. 9 alin.21) din Codul audiovizualului, în conformitate cu dispoziția art. 38 alin.61) din Codul audiovizualului. Consideră reclamantul SRL „Bravos-Conect” că, aprecierile agentului constatator sunt eronate, iar decizia este arbitrară, pasibilă de a fi anulată.

Din textul deciziei contestate or din materiale (ne) prezentate SRL „Bravos-Conect” nu rezultă că a fost fixată și stabilită vinovăția SRL „Bravos-Conect”, iar agentul constatator a instrumentat pripit și superficial cazul contravențional, iar, potrivit legii, într-un proces contradictoriu, ține de obligațiunea organelor ce au întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție sau/și adoptat decizia să prezente probele în susținerea celor indicate în acestea. Făcând o analiză atentă a deciziei se observă că aceasta nu a fost precedată de întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție. Vinovăția este unul din elementele constitutive ale unei contravenții, care urmează a fi dovedită de agentul constatator, or conform art. 7 Cod contravențional persoana poate fi sancționată numai pentru contravenția în a cărei privință este dovedită vinovăția sa, cu respectarea normelor prezentului cod.

Verificarea strictă a înscrierii în procesul verbal a datelor prevăzute de lege se impune cu atât mai mult cu cât petentului trebuie să i se asigure prezumția de nevinovăție instituită prin art. 6 CEDO...”, respectiv că: „...săvîrșirea faptei contravenționale se impune a fi constatată personal de agentul constatator, acesta are obligația de a efectua toate demersurile necesare pentru a constata dincolo de orice îndoială că fapta a fost săvârșită, în caz contrar dreptul la apărare al persoanei sancționate contravențional este încălcat...” Reclamantul SRL „Bravos-Conect” a solicitat anularea deciziei nr.22/145 din 15 august 2018 cu privire la modul de executare a prevederilor legislației în vigoare și a condițiilor la autorizațiile de retransmisie emisă de agentul constatator Vicol Dragoș cu încetarea procesului contravențional pe motiv că nu există fapta contravenției.

La 18 decembrie 2018, SRL „Bravos-Conect” a depusă cerere de chemare în judecată concretizată (f.d. 53-58) prin care a menționat suplimentar că agenții economici din teritoriu care prestează servicii de televiziune prin cablu, sunt, în mod eronat, asimilați companiilor mari din capitală care dispun de zeci de mii de abonați și încasează venituri de proporții. În situația când veniturile medii ale populației din raioane a scăzut foarte mult în ultimii ani, fiind înregistrate restanțe la plata abonamentului, ținând cont de cheltuielile curente ale întreprinderii, 2 achitarea unor plăți considerabile în baza contractelor încheiate cu posturile tv, impozite și taxe, suma amenzii de 40 000 de lei este excesiv de mare, neproporțională vinei imputate, pe lângă faptul că vina imputată nu are suport probatoriu.

O astfel de amendă amenință posibilitatea continuării activității SRL „Bravos-Conect”, ori instituțiile statului au menirea să contribuie la dezvoltarea micului business, care prin aportul său contribuie la plata impozitelor și contribuțiilor. A mai menționat că din textul deciziei contestate or din materialele (ne) prezentate SRL „Bravos-Conect” nu rezultă că a fost fixată și stabilită vinovăția SRL „Bravos-Conect”, iar agentul constatator a instrumentat pripit și superficial cazul contravențional, iar potrivit legii, într-un proces contradictoriu, ține de obligațiunea organelor ce au întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție sau/și adoptat decizia să prezente probele în susținerea celor indicate în acestea.

Reclamantul a indicat că, aceasta nu a fost precedată de întocmirea eventuală a unui proces-verbal, a unor alte acte de semnare sau constatare pe care să le prezinte delincventului pentru a obiecta asupra acestora, or încălcarea prevederilor Codului Audiovizualului reprezintă un delict care se sancționează similar Codului contravențional sau Codului penal, prin instituirea unor amenzi de la 40 000 de lei până la 70 000 de lei și mai mult. Pârâtul nu a probat că reclamantul a încălcat prevederile art.9 alin. (21) din Codul Audiovizualului, obligație ce îi impută. Reclamantul SRL „Bravos-Conect” a solicitat anularea deciziei nr.22/145 din 15 august 2018 cu privire la modul de executare a prevederilor legislației în vigoare și a condițiilor la autorizațiile retransmisie emisă de președintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Vicol Dragoș și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 04 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Bravos-Conect” împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la contestarea actului administrativ individual. Prin decizia din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de SRL „Bravos - Conect” și s-a menținut hotărârea din 04 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că, prima instanță întemeiat a concluzionat că decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr. 22/145 din 15 august 2018 este legală, lipsind temeiuri de anulare or, aceasta a fost emisă ca urmare a stabilirii încălcărilor de către partea reclamantă.

A notat că, potrivit pct. 5.2. din Condițiile Autorizației de retransmisie Seria AB nr. 000223 din 31 mai 2016, titularul autorizației este obligat să solicite în scris Consiliului Coordonator al Audiovizualului și Centrului Național pentru Frecvențe Radio permisiunea pentru testările de probă, până la expirarea termenului prevăzut de legislație pentru lansarea emisiei (f.d. 155-157). Instanța de apel a susținut că, nici în instanța de fond, nici în instanța de apel, reclamantul SRL „Bravos-Conect”, nu a prezentat probe, ce ar confirma obținerea de la Consiliul Coordonator al Audiovizualului și Centrului Național pentru Frecvențe Radio, a permisiunii pentru testările de probă, și că retranslarea constatată în actul de monitorizare se efectua în perioada de probă, coordonată cu autoritatea competentă.

3 Nu pot fi reținute nici alegațiile cu referire la instrumentarea pripită și superficială a cazul contravențional, deoarece decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr. 22/145 din 15 august 2018 a fost adoptată în corespundere cu prevederile art. 38 alin. (1) din Codul audiovizualului, care prevede răspunderea pentru încălcarea legislației audiovizuale. Astfel, legislația contravențională, Codul contravențional, cât și procedurile stabilite în privința contravențiilor la care face referire reclamantul, nu au incidență asupra raporturilor reglementate de legislația audiovizualului și nu sunt aplicabile speței deduse judecății.

În partea ce ține de argumentele precum că, amenda aplicată este disproporționat de mare, instanța de fond just a conchis că, așa cum se constată din conținutul deciziei contestate, raportate la prevederile art. 38 alin. (61 ) din Codul audiovizualului, față de SRL „Bravos-Conect” a fost aplicată sancțiunea cea mai blândă, reieșind din limitele stabilite de lege. În partea ce ține de argumentul părții apelante privind faptul că, pricina a fost examinată de către instanță în absența reclamantului, căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, instanța de apel a notat că, normele legale privind citarea participanților la proces, în special a părții apelante SRL „Bravos- Conect”, au fost respectate, la dosar regăsindu-se două avize de recepție (f.d.124, 161, vol. I), ce confirmă înștiințarea reclamantului despre data, locul și ora examinării cauzei.

Circumstanța precum că, citația nu ar fi fost recepționată și de către avocatul reclamantului, nu constituie în sine o încălcare ce ar putea fi pusă la baza emiterii unei decizii de casare a hotărârii instanței de fond. La 02 ianuarie 2020 (conform mențiunii de pe plicul poștal) Societatea cu Răspundere Limitată „Bravos-Conect”, reprezentată de avocatul Victor Felișcan, a depus recurs împotriva deciziei din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei hotărâri noi de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului recurentul și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, reiterând circumstanțele de fapt indicate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, menționând că instanța de judecată nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată ignorând prevederile art. 103 Cod de procedură civilă, or avocatul Victor Felișcan nu a fost citat în ședințele de judecată numite pentru data de 20 mai 2019 și nici pentru 04 iunie 2019, prima instanță fiind obligată să anunțe implicit avocatul despre examinarea în fond a cauzei.

A menționat că au fost încălcate și prevederile art.241 Cod de procedură civilă, or în dispozitivul hotărârii din 04 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani lipsește mențiunea despre faptul că a fost respinsă/admis parțial/integral acțiunea, despre faptul că a fost respinsă sau admisă cererea de anulare a deciziei CCA nr. 22/145 din 15 august 2018. A susținut că instanțele de judecată au interpretat eronat legea și nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, la caz fiind aplicabile prevederile Legii nr.131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător. La 04 martie 2020, Consiliul Audiovizualului al Republicii Moldova a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil și neîntemeiat și a menține decizia instanței de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții 4 Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. Examinând recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Bravos- Conect”, reprezentată de avocatul Victor Felișcan, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special cînd a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1). Astfel, potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 13 noiembrie 2019. Totodată, din materialele dosarului și anume procesul-verbal al ședinței de judecată, rezultă că la pronunțarea dispozitivului deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2019, reprezentantul „Bravos-Conect”, avocatul Victor Felișcan, cît și administratorul Gheorghe Mocanu, au fost prezenți (f.d. 33-36, vol.II). În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114. Prin prisma art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

În același timp art. 33 din Codul administrativ, prevede că comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordîndu-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri. Prin urmare, se atestă că decizia din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată administratorului SRL „Bravos-Conect”, Gheorghe Mocanu și avocatului Victor Felișcan, care acționa în interesele SRL „Bravos- Conect”, în momentul pronunțării acesteia, însă, recursul a fost expediat abia la 02 ianuarie 2020 (conform mențiunii de pe plicul poștal), contrar art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, ceea ce denotă că a fost depus peste termenul de 30 de zile de la notificare.

În această ordine, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios 5 administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Art. 47 din Codul administrativ prescrie că, acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntârziat acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant.

În pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept să întreprindă el însuși acțiuni procedurale. Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat. Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale. În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reiterează că partea recurentă a cunoscut despre decizia din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, și prin urmare, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn vs Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorant cu desăvârșire, care în consecință a generat omiterea termenului prescris la art. 245 alin. (1) Cod administrativ. Conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen. La caz, recurenta Societatea cu Răspundere Limitată „Bravos-Conect”, reprezentată de avocatul Victor Felișcan nu a depus cerere privind repunerea recursului în termen în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, și nici nu a prezentat probe concludente și pertinente în vederea argumentării omiterii termenului legal, motiv din care recursul necesită a fi declarat inadmisibil. Or, în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de art. 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, ceea ce este inadmisibil.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, de a declara inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Bravos-Conect”, reprezentată de avocatul Victor Felișcan.

6 În conformitate cu art. art. 193, 230, 245 alin. (1), 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Bravos-Conect”, reprezentată de avocatul Victor Felișcan, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 7