3ra-423/20 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- recurs depus tardiv
3ra-423/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.3ra-423/2020
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Chisilița)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Negru)
Î N C H E I E R E
24 iunie 2020 mun.Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată „Bravos-Conect”, reprezentată de avocatul Victor Felișcan,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Societatea cu Răspundere Limitată „Bravos-Conect” împotriva Consiliului
Audiovizualului privind contestarea actului administrativ individual,
împotriva deciziei din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 21 noiembrie 2018 Societatea cu Răspundere Limitată „Bravos-Conect” a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Audiovizualului privind
contestarea actului administrativ individual.
În motivarea acțiunii a indicat că la 06 noiembrie 2018, prin intermediul
Poștei Moldova, a recepționat de la executorul judecătoresc plicul care conținea
copia deciziei nr.22/145 din 15 august 2018 emisă de Consiliul Coordonator al
Audiovizualului și încheierea de primire spre executare și intentare a procedurii de
executare a documentului executoriu emis în baza Deciziei nr. nr.22/145 din 15
august 2018.
A indicat că, agentul constatator, în mod abuziv, cu rea-voință, a expediat în
adresa executorului judecătoresc decizia contravențională spre executare silită, în
pofida faptului că la data de 20 septembrie 2018 a expediat în adresa agentului
constatator contestație pentru a fi expediată instanței împreună cu dosarul
contravențional.
La 10 septembrie 2018, prin intermediul Poștei Moldovei, semnând avizul de
recepție a scrisorii, SRL „Bravos-Conect” a recepționat plicul expediat de
Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Pe verso plicul conținea data expedierii
06 septembrie 2018, fiind imprimat sigiliul 06 septembrie 2018 Poșta Moldovei
Chișinău.
A susținut că, în cap. II, pagina 1 a deciziei nr.22/145 din 15 august 2018,
agentul constatator pretinde că SRL „Bravos-Conect”, fondatoarea studioului de
1
televiziune „Bravos-Conect” din mun. Soroca, a retransmis, contrar prevederilor
art. 9 alin.(21) din Codul audiovizualului, programe televizate ale postului de
televiziune «Звeздa», cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic,
care nu sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada,
precum și în statele care nu au ratificat Convenția Europeană cu privire la
televiziunea transfrontalieră.
A notat că, administratorul SRL „Bravos-Conect” a dat dovadă de bună
credință și s-a deplasat la sediul agentului constatator declarând că a executat doar
lucrări de testare a utilajului nou și nu a retransmis abonaților postul de televiziune
«Звeздa». În partea descriptivă a deciziei agentul constatator, a indicat că SRL
„Bravos-Conect” nu a prezentat probe care ar confirma afirmațiile făcute. În pct. 2
a dispozitivului deciziei, agentul constatator a dispus de a sancționa cu amendă în
mărime de 40 000 de lei SRL „Bravos-Conect” pentru nerespectarea prevederilor
art. 9 alin.21) din Codul audiovizualului, în conformitate cu dispoziția art. 38
alin.61) din Codul audiovizualului.
Consideră reclamantul SRL „Bravos-Conect” că, aprecierile agentului
constatator sunt eronate, iar decizia este arbitrară, pasibilă de a fi anulată. Din
textul deciziei contestate or din materiale (ne) prezentate SRL „Bravos-Conect” nu
rezultă că a fost fixată și stabilită vinovăția SRL „Bravos-Conect”, iar agentul
constatator a instrumentat pripit și superficial cazul contravențional, iar, potrivit
legii, într-un proces contradictoriu, ține de obligațiunea organelor ce au întocmit
procesul-verbal cu privire la contravenție sau/și adoptat decizia să prezente probele
în susținerea celor indicate în acestea.
Făcând o analiză atentă a deciziei se observă că aceasta nu a fost precedată de
întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție. Vinovăția este unul din
elementele constitutive ale unei contravenții, care urmează a fi dovedită de agentul
constatator, or conform art. 7 Cod contravențional persoana poate fi sancționată
numai pentru contravenția în a cărei privință este dovedită vinovăția sa, cu
respectarea normelor prezentului cod. Verificarea strictă a înscrierii în procesul
verbal a datelor prevăzute de lege se impune cu atât mai mult cu cât petentului
trebuie să i se asigure prezumția de nevinovăție instituită prin art. 6 CEDO...”,
respectiv că: „...săvîrșirea faptei contravenționale se impune a fi constatată
personal de agentul constatator, acesta are obligația de a efectua toate demersurile
necesare pentru a constata dincolo de orice îndoială că fapta a fost săvârșită, în caz
contrar dreptul la apărare al persoanei sancționate contravențional este încălcat...”
Reclamantul SRL „Bravos-Conect” a solicitat anularea deciziei nr.22/145 din
15 august 2018 cu privire la modul de executare a prevederilor legislației în
vigoare și a condițiilor la autorizațiile de retransmisie emisă de agentul constatator
Vicol Dragoș cu încetarea procesului contravențional pe motiv că nu există fapta
contravenției.
La 18 decembrie 2018, SRL „Bravos-Conect” a depusă cerere de chemare în
judecată concretizată (f.d. 53-58) prin care a menționat suplimentar că agenții
economici din teritoriu care prestează servicii de televiziune prin cablu, sunt, în
mod eronat, asimilați companiilor mari din capitală care dispun de zeci de mii de
abonați și încasează venituri de proporții. În situația când veniturile medii ale
populației din raioane a scăzut foarte mult în ultimii ani, fiind înregistrate restanțe
la plata abonamentului, ținând cont de cheltuielile curente ale întreprinderii,
2
achitarea unor plăți considerabile în baza contractelor încheiate cu posturile tv,
impozite și taxe, suma amenzii de 40 000 de lei este excesiv de mare,
neproporțională vinei imputate, pe lângă faptul că vina imputată nu are suport
probatoriu. O astfel de amendă amenință posibilitatea continuării activității SRL
„Bravos-Conect”, ori instituțiile statului au menirea să contribuie la dezvoltarea
micului business, care prin aportul său contribuie la plata impozitelor și
contribuțiilor.
A mai menționat că din textul deciziei contestate or din materialele (ne)
prezentate SRL „Bravos-Conect” nu rezultă că a fost fixată și stabilită vinovăția
SRL „Bravos-Conect”, iar agentul constatator a instrumentat pripit și superficial
cazul contravențional, iar potrivit legii, într-un proces contradictoriu, ține de
obligațiunea organelor ce au întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție
sau/și adoptat decizia să prezente probele în susținerea celor indicate în acestea.
Reclamantul a indicat că, aceasta nu a fost precedată de întocmirea eventuală
a unui proces-verbal, a unor alte acte de semnare sau constatare pe care să le
prezinte delincventului pentru a obiecta asupra acestora, or încălcarea prevederilor
Codului Audiovizualului reprezintă un delict care se sancționează similar Codului
contravențional sau Codului penal, prin instituirea unor amenzi de la 40 000 de lei
până la 70 000 de lei și mai mult. Pârâtul nu a probat că reclamantul a încălcat
prevederile art.9 alin. (21) din Codul Audiovizualului, obligație ce îi impută.
Reclamantul SRL „Bravos-Conect” a solicitat anularea deciziei nr.22/145 din
15 august 2018 cu privire la modul de executare a prevederilor legislației în
vigoare și a condițiilor la autorizațiile retransmisie emisă de președintele
Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Vicol Dragoș și încasarea cheltuielilor
de judecată.
Prin hotărârea din 04 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Bravos-Conect” împotriva
Consiliului Audiovizualului cu privire la contestarea actului administrativ
individual.
Prin decizia din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de SRL „Bravos - Conect” și s-a menținut hotărârea din 04 iunie
2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că, prima instanță întemeiat a
concluzionat că decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr. 22/145 din
15 august 2018 este legală, lipsind temeiuri de anulare or, aceasta a fost emisă ca
urmare a stabilirii încălcărilor de către partea reclamantă.
A notat că, potrivit pct. 5.2. din Condițiile Autorizației de retransmisie Seria
AB nr. 000223 din 31 mai 2016, titularul autorizației este obligat să solicite în scris
Consiliului Coordonator al Audiovizualului și Centrului Național pentru Frecvențe
Radio permisiunea pentru testările de probă, până la expirarea termenului prevăzut
de legislație pentru lansarea emisiei (f.d. 155-157).
Instanța de apel a susținut că, nici în instanța de fond, nici în instanța de apel,
reclamantul SRL „Bravos-Conect”, nu a prezentat probe, ce ar confirma obținerea
de la Consiliul Coordonator al Audiovizualului și Centrului Național pentru
Frecvențe Radio, a permisiunii pentru testările de probă, și că retranslarea
constatată în actul de monitorizare se efectua în perioada de probă, coordonată cu
autoritatea competentă.
3
Nu pot fi reținute nici alegațiile cu referire la instrumentarea pripită și
superficială a cazul contravențional, deoarece decizia Consiliului Coordonator al
Audiovizualului nr. 22/145 din 15 august 2018 a fost adoptată în corespundere cu
prevederile art. 38 alin. (1) din Codul audiovizualului, care prevede răspunderea
pentru încălcarea legislației audiovizuale. Astfel, legislația contravențională, Codul
contravențional, cât și procedurile stabilite în privința contravențiilor la care face
referire reclamantul, nu au incidență asupra raporturilor reglementate de legislația
audiovizualului și nu sunt aplicabile speței deduse judecății.
În partea ce ține de argumentele precum că, amenda aplicată este
disproporționat de mare, instanța de fond just a conchis că, așa cum se constată din
conținutul deciziei contestate, raportate la prevederile art. 38 alin. (61 ) din Codul
audiovizualului, față de SRL „Bravos-Conect” a fost aplicată sancțiunea cea mai
blândă, reieșind din limitele stabilite de lege.
În partea ce ține de argumentul părții apelante privind faptul că, pricina a fost
examinată de către instanță în absența reclamantului, căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată, instanța de apel a notat că, normele legale
privind citarea participanților la proces, în special a părții apelante SRL „Bravos-
Conect”, au fost respectate, la dosar regăsindu-se două avize de recepție (f.d.124,
161, vol. I), ce confirmă înștiințarea reclamantului despre data, locul și ora
examinării cauzei. Circumstanța precum că, citația nu ar fi fost recepționată și de
către avocatul reclamantului, nu constituie în sine o încălcare ce ar putea fi pusă la
baza emiterii unei decizii de casare a hotărârii instanței de fond.
La 02 ianuarie 2020 (conform mențiunii de pe plicul poștal) Societatea cu
Răspundere Limitată „Bravos-Conect”, reprezentată de avocatul Victor Felișcan, a
depus recurs împotriva deciziei din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu
adoptarea unei hotărâri noi de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului recurentul și-a exprimat dezacordul cu decizia
instanței de apel, reiterând circumstanțele de fapt indicate în cererea de chemare în
judecată și în cererea de apel, menționând că instanța de judecată nu a aplicat legea
care trebuia să fie aplicată ignorând prevederile art. 103 Cod de procedură civilă,
or avocatul Victor Felișcan nu a fost citat în ședințele de judecată numite pentru
data de 20 mai 2019 și nici pentru 04 iunie 2019, prima instanță fiind obligată să
anunțe implicit avocatul despre examinarea în fond a cauzei.
A menționat că au fost încălcate și prevederile art.241 Cod de procedură
civilă, or în dispozitivul hotărârii din 04 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani lipsește mențiunea despre faptul că a fost respinsă/admis parțial/integral
acțiunea, despre faptul că a fost respinsă sau admisă cererea de anulare a deciziei
CCA nr. 22/145 din 15 august 2018.
A susținut că instanțele de judecată au interpretat eronat legea și nu au aplicat
legea care trebuia să fie aplicată, la caz fiind aplicabile prevederile Legii nr.131 din
08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.
La 04 martie 2020, Consiliul Audiovizualului al Republicii Moldova a depus
referință, prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil și
neîntemeiat și a menține decizia instanței de apel.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
4
Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat
Codul administrativ al Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod
intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.
Examinând recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Bravos-
Conect”, reprezentată de avocatul Victor Felișcan, în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ,
Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se
declară inadmisibil în special cînd a fost depus după expirarea termenului stabilit la
art. 245 alin. (1).
Astfel, potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat
Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată
la 13 noiembrie 2019.
Totodată, din materialele dosarului și anume procesul-verbal al ședinței de
judecată, rezultă că la pronunțarea dispozitivului deciziei Curții de Apel Chișinău
din 13 noiembrie 2019, reprezentantul „Bravos-Conect”, avocatul Victor Felișcan,
cît și administratorul Gheorghe Mocanu, au fost prezenți (f.d. 33-36, vol.II).
În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223
din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc
termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la
proces conform art. 96–114.
Prin prisma art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și
comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice
formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al
costurilor.
În același timp art. 33 din Codul administrativ, prevede că comunicarea
interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul
procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă
electronică etc.), acordîndu-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare
eficiență, rapiditate și economie de costuri.
Prin urmare, se atestă că decizia din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel
Chișinău a fost notificată administratorului SRL „Bravos-Conect”, Gheorghe
Mocanu și avocatului Victor Felișcan, care acționa în interesele SRL „Bravos-
Conect”, în momentul pronunțării acesteia, însă, recursul a fost expediat abia la 02
ianuarie 2020 (conform mențiunii de pe plicul poștal), contrar art. 245 alin. (1) din
Codul administrativ, ceea ce denotă că a fost depus peste termenul de 30 de zile de
la notificare.
În această ordine, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod
administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios
5
administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu
bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.
Art. 47 din Codul administrativ prescrie că, acțiunile procedurale întreprinse
de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În măsura în
care participantul nu contrazice neîntârziat acțiunile întreprinse de reprezentantul
împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant.
În pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept
să întreprindă el însuși acțiuni procedurale.
Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.
Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene,
participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu
diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale
procedurale.
În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată
competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a
jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.
Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reiterează că partea recurentă a cunoscut despre decizia
din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, și prin urmare, avea obligația de
a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO
(Van Harn vs Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja
drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorant cu desăvârșire, care în consecință
a generat omiterea termenului prescris la art. 245 alin. (1) Cod administrativ.
Conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din
motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la
cerere, ea poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care confirmă
faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile
omise.
Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele
îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia
în termen.
La caz, recurenta Societatea cu Răspundere Limitată „Bravos-Conect”,
reprezentată de avocatul Victor Felișcan nu a depus cerere privind repunerea
recursului în termen în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, și nici
nu a prezentat probe concludente și pertinente în vederea argumentării omiterii
termenului legal, motiv din care recursul necesită a fi declarat inadmisibil.
Or, în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul securității
raporturilor juridice, garantat de art. 6 și preambulul Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului, ceea ce este inadmisibil.
Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul a fost
depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d) din
Codul administrativ, de a declara inadmisibil recursul depus de Societatea cu
Răspundere Limitată „Bravos-Conect”, reprezentată de avocatul Victor Felișcan.
6
În conformitate cu art. art. 193, 230, 245 alin. (1), 246 alin. (1) și (2) lit. d) din
Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Bravos-Conect”,
reprezentată de avocatul Victor Felișcan, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
7