2r-253/20 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2r-253/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. N. Arabadji)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. L. Bulgac, I. Dutca, V. Buhnaci)

D E C I Z I E

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de către Sorochin Iurii,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin Iurii

împotriva Ministerului Justiției al RM, agentului constatator Dronic Eugeniu,

Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului Național de Patrulare cu privire

la încasarea în mod solidar din bugetul statului și al pârâților a sumei de 10000 euro

cu titlu de prejudiciu moral, aducerea scuzelor oficiale de la stat și de la pârâți în

formă scrisă și încasarea, în mod solidar, a cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 13 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost restituită cererea de apel depusă de de Sorochin Iurii împotriva hotărârii din 20

decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

con st ată:

La 20 noiembrie 2017, Sorochin Iurii s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al RM, agentului constatator Dronic

Eugeniu, Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului Național de Patrulare

privind încasarea în mod solidar din bugetul statului și al pârâților a sumei de 10000

euro cu titlu de prejudiciu moral, aducerea scuzelor oficiale de la stat și de la pârâți

în formă scrisă și încasarea, în mod solidar, a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

cererea de chemare în judecată înaintată de Sorochin Iurii împotriva Ministerului

Justiției al RM, agentului constatator Dronic Eugeniu, Inspectoratului General al

Poliției și Inspectoratului Național de Patrulare privind încasarea în mod solidar din

bugetul statului și al pârâților a sumei de 10000 euro cu titlu de prejudiciu moral,

aducerea scuzelor oficiale de la stat și de la pârâți în formă scrisă și încasarea, în

mod solidar, a cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 20 ianuarie 2020 (prin poștă electronică), Sorochin Iurii a declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, cu casarea

hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea integrală

a acțiunii.

Prin încheierea din 13 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită

1

cererea de apel depusă de de Sorochin Iurii împotriva hotărârii din 20 decembrie

2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) ca fiind depusă cu omiterea termenului

legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

La 21 aprilie 2020 (prin poștă electronică), Sorochin Iurii a declarat recurs,

concretizat la 09 iunie 2020, la încheierea din 13 martie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea încheierii cu remiterea cauzei în instanța de apel la etapa

de primire a cererii.

În motivarea poziției sale, recurentul a indicat că, instanța de apel eronat a

constatat că el a depus apel cu omiterea termenului de atac, or la 20 aprilie 2020,

respectând prevederile legale, prin intermediul poștei electronice a depus cererea de

apel.

La 22 iunie 2020 (prin poștă electronică), Inspectoratul național de securitate

publică a depus o referință la recursul declarat de către Sorochin Iurii, solicitând

respingerea acestuia.

În conformitate cu art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Având în vedere că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 13

martie 2020, expediată părților la 19 martie 2020, fără a se cunoaște cu certitudine

despre recepționarea acesteia de către părți, iar recursul a fost declarat la 21 aprilie

2020, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și

a declarat recursul în termen.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile

legale aplicabile speței, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sorochin Iurii urmează

a fi admis din următoarele motive.

Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Astfel, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data

și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Colegiul

judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea

de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul

actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea

publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și

alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia,

hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08

noiembrie 2016, § 33 – 34).

În conformitate cu art. 427 lit. b) al Codului de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită

recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare

problema soluționată prin încheierea casată.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă actele dosarului, dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău

2

(sediul Centru), prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de

Sorochin Iurii, a fost pronunțat la 20 decembrie 2019.

La 20 ianuarie 2020, Sorochin Iurii a depus prin intermediul poștei electronice

cererea de apel, însă din circumstanțe ce nu depind de voința recurentului, aceasta a

fost înregistrată de către prima instanță, după mai multe redirecționări între sedii, a

doua zi, la 21 ianuarie 2020.

În conformitate cu art. 112 alin. alin. (3) al Codului de procedură civilă, dacă

cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele bănești au fost predate la

oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24

din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen.

Astfel, din interpretarea corectă a normei citate mai sus, reiese că termenul

procedural nu se consideră încălcat, acțiunea procesuală se consideră realizată în

termen, iar predarea documentului către structurile de comunicație echivalează cu

executarea acțiunii în instanța de judecată.

În general, stabilirea bazei legale a unei acțiuni de către instanță și termenele-

limită pentru introducerea unei acțiuni se numără printre limitările permise ale

dreptului de acces la o instanță, cu condiția ca acestea să nu restricționeze accesul

unei persoane la un tribunal de o manieră care îi afectează chiar esența dreptului sau

când nu urmăresc un scop legitim ori nu există o relație rezonabilă de

proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care trebuie atins (a se vedea

spre exemplu cauza Perez de Rada Cavanilles vs. Spania, hotărâre din 28 octombrie

1998, §§ 43-44).

Colegiul atestă că în speța dedusă justiției, nu a depins în mod direct de recurent

recepționarea cererii de apel peste termenul stabilit, însă, prin soluționarea chestiunii

cu privire la punerea pe rol a apelului la 13 martie 2020, instanța a dat dovadă de un

formalism excesiv în partea calculării termenului de atac al hotărârii, fiind obligată

să asigure un echilibru just a intereselor părților implicate în proces și să țină cont

de modalitățile prevăzute de lege de îndeplinire a unei acțiuni procesuale.

Or, potrivit prevederilor art. 5 al Codului de procedură civilă, orice persoană

interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în modul stabilit de

lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele

legitime. Nici unei persoane nu i se va refuza apărarea judiciară din motiv de

inexistență a legislației, de imperfecțiune, coliziune sau obscuritate a legislației în

vigoare.

Luând în considerație cele indicate mai sus, Colegiul ajunge la concluzia că

cererea de recurs împotriva încheierii din 13 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

urmează a fi admisă, casată încheierea recurată, cu remiterea cauzei la rejudecare în

același complet la etapa de primire a cererii de apel, reținând că, erorile analizate în

speță sunt esențiale și nu pot fi corectate în această fază.

În contextul remiterii cauzei la rejudecare în același complet, Colegiul judiciar

menționează că, recurentul Sorochin Iurii a mai invocat în recurs că judecătorul

instanței de apel, Bulgac Lidia, este în imposibilitate de a participa la examinarea

prezentei cauzei, or a depus câteva plângeri pe numele recurentului, anexând în acest

sens atât la cererea de apel, cât și la cererea de recurs documente electronice.

Totuși, instanța de recurs din motive ce nu depind de voința ultimei, este în

imposibilitate de a supune unei analize documentele electronice anexate, or cererea

de apel cu anexe a fost expediată la adresa electronică al primei instanței, iar cererea

3

de recurs cu anexe a fost expediată, după cum prevede legea, la adresa electronică

al instanței de apel. Nici un angajat al instanțelor inferioare nu a anexat la dosarul

material anexele invocate de Sorochin Iurii în calitate de probe, pe suport de hârtie,

pentru a fi cercetate în recurs. Nici în Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor

aceste documente electronice nu se regăsesc.

În fine, alegațiile lui Sorochin Iurii cu privire la incompatibilitatea participării

unuia sau mai multor judecători ar putea fi examinate în întregime în cadrul unor

proceduri noi, în vederea respectării dreptului părților la un proces echitabil, în

special, în partea aprecierii juridice a probatoriului lăsat fără atenție.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. b) al Codului de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Sorochin Iurii.

Se casează încheierea din 13 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin Iurii împotriva

Ministerului Justiției al RM, agentului constatator Dronic Eugeniu, Inspectoratului

General al Poliției și Inspectoratului Național de Patrulare cu privire la încasarea în

mod solidar din bugetul statului și al pârâților a sumei de 10000 euro cu titlu de

prejudiciu moral, aducerea scuzelor oficiale de la stat și de la pârâți în formă scrisă

și încasarea, în mod solidar, a cheltuielilor de judecată și se remite cauza spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată la etapa de

primire a cererii de apel.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4