2r-253/20 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2r-253/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. N. Arabadji) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. L. Bulgac, I. Dutca, V. Buhnaci) D E C I Z I E 24 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de către Sorochin Iurii, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin Iurii împotriva Ministerului Justiției al RM, agentului constatator Dronic Eugeniu, Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului Național de Patrulare cu privire la încasarea în mod solidar din bugetul statului și al pârâților a sumei de 10000 euro cu titlu de prejudiciu moral, aducerea scuzelor oficiale de la stat și de la pârâți în formă scrisă și încasarea, în mod solidar, a cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 13 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de de Sorochin Iurii împotriva hotărârii din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), con st ată: La 20 noiembrie 2017, Sorochin Iurii s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM, agentului constatator Dronic Eugeniu, Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului Național de Patrulare privind încasarea în mod solidar din bugetul statului și al pârâților a sumei de 10000 euro cu titlu de prejudiciu moral,

aducerea scuzelor oficiale de la stat și de la pârâți în formă scrisă și încasarea, în mod solidar, a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), cererea de chemare în judecată înaintată de Sorochin Iurii împotriva Ministerului Justiției al RM, agentului constatator Dronic Eugeniu, Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului Național de Patrulare privind încasarea în mod solidar din bugetul statului și al pârâților a sumei de 10000 euro cu titlu de prejudiciu moral, aducerea scuzelor oficiale de la stat și de la pârâți în formă scrisă și încasarea, în mod solidar, a cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 20 ianuarie 2020 (prin poștă electronică), Sorochin Iurii a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, cu casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii. Prin încheierea din 13 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită 1 cererea de apel depusă de de Sorochin Iurii împotriva hotărârii din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) ca fiind depusă cu omiterea termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen. La 21 aprilie 2020 (prin poștă electronică), Sorochin Iurii a declarat recurs, concretizat la 09 iunie 2020, la încheierea din 13 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii cu remiterea cauzei în instanța de apel la etapa de primire a cererii.

În motivarea poziției sale, recurentul a indicat că, instanța de apel eronat a constatat că el a depus apel cu omiterea termenului de atac, or la 20 aprilie 2020, respectând prevederile legale, prin intermediul poștei electronice a depus cererea de apel. La 22 iunie 2020 (prin poștă electronică), Inspectoratul național de securitate publică a depus o referință la recursul declarat de către Sorochin Iurii, solicitând respingerea acestuia. În conformitate cu art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Având în vedere că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 13 martie 2020, expediată părților la 19 martie 2020, fără a se cunoaște cu certitudine despre recepționarea acesteia de către părți, iar recursul a fost declarat la 21 aprilie 2020, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul în termen.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile legale aplicabile speței, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sorochin Iurii urmează a fi admis din următoarele motive. Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Astfel, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Colegiul judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 – 34). În conformitate cu art. 427 lit. b) al Codului de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) al Codului de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă actele dosarului, dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău 2 (sediul Centru), prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin Iurii, a fost pronunțat la 20 decembrie 2019. La 20 ianuarie 2020, Sorochin Iurii a depus prin intermediul poștei electronice cererea de apel, însă din circumstanțe ce nu depind de voința recurentului, aceasta a fost înregistrată de către prima instanță, după mai multe redirecționări între sedii, a doua zi, la 21 ianuarie 2020. În conformitate cu art. 112 alin. alin. (3) al Codului de procedură civilă, dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen.

Astfel, din interpretarea corectă a normei citate mai sus, reiese că termenul procedural nu se consideră încălcat, acțiunea procesuală se consideră realizată în termen, iar predarea documentului către structurile de comunicație echivalează cu executarea acțiunii în instanța de judecată. În general, stabilirea bazei legale a unei acțiuni de către instanță și termenele- limită pentru introducerea unei acțiuni se numără printre limitările permise ale dreptului de acces la o instanță, cu condiția ca acestea să nu restricționeze accesul unei persoane la un tribunal de o manieră care îi afectează chiar esența dreptului sau când nu urmăresc un scop legitim ori nu există o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care trebuie atins (a se vedea spre exemplu cauza Perez de Rada Cavanilles vs. Spania, hotărâre din 28 octombrie 1998, §§ 43-44).

Colegiul atestă că în speța dedusă justiției, nu a depins în mod direct de recurent recepționarea cererii de apel peste termenul stabilit, însă, prin soluționarea chestiunii cu privire la punerea pe rol a apelului la 13 martie 2020, instanța a dat dovadă de un formalism excesiv în partea calculării termenului de atac al hotărârii, fiind obligată să asigure un echilibru just a intereselor părților implicate în proces și să țină cont de modalitățile prevăzute de lege de îndeplinire a unei acțiuni procesuale. Or, potrivit prevederilor art. 5 al Codului de procedură civilă, orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele legitime.

Nici unei persoane nu i se va refuza apărarea judiciară din motiv de inexistență a legislației, de imperfecțiune, coliziune sau obscuritate a legislației în vigoare. Luând în considerație cele indicate mai sus, Colegiul ajunge la concluzia că cererea de recurs împotriva încheierii din 13 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, urmează a fi admisă, casată încheierea recurată, cu remiterea cauzei la rejudecare în același complet la etapa de primire a cererii de apel, reținând că, erorile analizate în speță sunt esențiale și nu pot fi corectate în această fază. În contextul remiterii cauzei la rejudecare în același complet, Colegiul judiciar menționează că, recurentul Sorochin Iurii a mai invocat în recurs că judecătorul instanței de apel, Bulgac Lidia, este în imposibilitate de a participa la examinarea prezentei cauzei, or a depus câteva plângeri pe numele recurentului, anexând în acest sens atât la cererea de apel, cât și la cererea de recurs documente electronice.

Totuși, instanța de recurs din motive ce nu depind de voința ultimei, este în imposibilitate de a supune unei analize documentele electronice anexate, or cererea de apel cu anexe a fost expediată la adresa electronică al primei instanței, iar cererea 3 de recurs cu anexe a fost expediată, după cum prevede legea, la adresa electronică al instanței de apel. Nici un angajat al instanțelor inferioare nu a anexat la dosarul material anexele invocate de Sorochin Iurii în calitate de probe, pe suport de hârtie, pentru a fi cercetate în recurs. Nici în Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor aceste documente electronice nu se regăsesc. În fine, alegațiile lui Sorochin Iurii cu privire la incompatibilitatea participării unuia sau mai multor judecători ar putea fi examinate în întregime în cadrul unor proceduri noi, în vederea respectării dreptului părților la un proces echitabil, în special, în partea aprecierii juridice a probatoriului lăsat fără atenție.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. b) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Sorochin Iurii. Se casează încheierea din 13 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin Iurii împotriva Ministerului Justiției al RM, agentului constatator Dronic Eugeniu, Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului Național de Patrulare cu privire la încasarea în mod solidar din bugetul statului și al pârâților a sumei de 10000 euro cu titlu de prejudiciu moral, aducerea scuzelor oficiale de la stat și de la pârâți în formă scrisă și încasarea, în mod solidar, a cheltuielilor de judecată și se remite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată la etapa de primire a cererii de apel.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4