3ra-332/20 — obligarea eliberarii certificatelor de stare civila

3ra-332/20 — obligarea eliberarii certificatelor de stare civila (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-332/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (M. Murguleț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

17 iunie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Lilia Cuschevici,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Lilia Cuschevici împotriva Direcției Generale Stare Civilă din cadrul „Agenției

Servicii Publice” privind obligarea eliberării certificatelor de stare civilă,

împotriva deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 17 mai 2018 Lilia Cuschevici a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției Generale Stare Civilă (în continuare DGSC) din cadrul „Agenției

Servicii Publice” privind obligarea eliberării certificatelor de stare civilă.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 08 februarie 2018 a obținut

programare pentru depunerea cererilor privind solicitarea eliberării actelor de stare

civilă, prin care a solicitat eliberarea următoarelor acte de stare civilă:

- certificatul de naștere eliberat pe numele acesteia;

- certificatul de naștere pe numele tatălui Ion Cuschevici, născut la XXX, XXX

și avizul aferent cu privire la anularea, rectificarea și/sau completarea actului de stare

civilă în care să se indice că numele mamei s-a modificat din „Zabulica” în

„Cuschevici” sau certificatul explicativ în care să se indice despre modificările

efectuate în actul de naștere menționat;

- certificatul de naștere pe numele mamei Dina Cuschevici, născută la XXX,

XXX, care să fie solicitat cu concursul autorităților ucrainene;

- certificatul de căsătorie al părinților Ion Cuschevici și Dina Dudca, căsătorie

înregistrată în XXX, la data de XXX

- certificatul de divorț al părinților Ion Cuschevici și Dina Cuschevici, divorțați

la data de XXX;

- certificatul de naștere al bunelului pe linie paternă Grigore Cuschevici, născut

la XXX, XXX;

1

- certificatul de deces al bunelului pe linie paternă Grigore Cuschevici, decedat

la XXX în XXX;

- certificatul de căsătorie al bunicilor pe linie paternă Grigore Cuschevici și

Varvara Zabulica, căsătorie încheiată la XXX în XXX;

- certificatul de naștere al bunicii pe linie paternă Varvara Zabulica născută la

XXX în XXX;

- certificatul de căsătorie al străbuneilor Vasile Cuschevici și Lida Paladi;

- certificatul de deces al străbunelului pe linia paternă Vasile Cuschevici anul

nașterii XXX, loc. XXX, decedat aproximativ în XXX în XXX;

- certificatul de deces a străbunicii pe linia paternă Lida Cuschevici, anul

nașterii XXX în XXX, decedată aproximativ în XXX în XXX;

- certificatul de naștere al bunicii pe linie maternă Feodosia Guțu, anul nașterii

XXX în XXX, care să fie solicitat cu concursul autorităților ucrainene;

- certificatul de naștere al bunelului pe linie maternă Emilian Dudca născut la

XXX, sat. XXX, care să fie solicitat cu concursul autorităților ucrainene;

- certificat de căsătorie a bunicilor pe linie maternă Emilian Dudca și Feodosia

Besarab care să fie solicitat cu concursul autorităților ucrainene;

- certificatul de deces al bunicii pe linie maternă Feodosia Dudca, decedată la

XXX în XXX, care să fie solicitat cu concursul autorităților ucrainene;

- certificatul de naștere al bunicii pe linie maternă Emilian Dudca decedat la

XXX în sat. XXX, care să fie solicitat cu concursul autorităților ucrainene.

Ulterior, prezentând-se la sediul pârâtului, s-a refuzat în eliberarea actelor, fiind

depusă o singură cerere de solicitare a duplicatului certificatului de naștere pe

numele reclamantei.

Drept urmare, la 12 martie 2018, a depus o cerere prealabilă prin care a solicitat

DGSC din cadrul „Agenției Servicii Publice”, revocarea refuzului de eliberare a

actelor solicitate și eliberarea imediată și necondiționată a actelor de stare civilă

indicate mai sus, cât și o petiție în acest sens.

La 13 aprilie 2018, sub pretextul protejării datelor cu caracter personal al

antecesorilor reclamantei, în mare parte decedați, pârâtul a refuzat în satisfacerea

atât a cererii prealabile, cât și a solicitărilor expuse în petiție.

Consideră că, răspunsul nr. 01/C-238/18, este criticabil și încalcă drepturile

persoanei, deoarece pârâtul a omis cu bună știință să dea un răspuns direct, adecvat

și complet la solicitările expuse în petiție, motiv din care reclamanta s-a adresat în

judecată.

Solicită, obligarea Direcției Generale Stare Civilă din cadrul „Agenției Servicii

Publice”, să elibereze imediat și necondiționat actele de stare civilă pe numele

antecesorilor săi, solicitate la 08 februarie 2018, repararea prejudiciului moral cauzat

în sumă de 30 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 5 050 de

lei.

Prin hotărârea din 04 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Cuschevici împotriva

Direcției Generale Stare Civilă din cadrul „Agenției Servicii Publice” privind

obligarea eliberării certificatelor de stare civilă.

Prin decizia din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Lilia Cuschevici împotriva hotărârii din 04 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani.

2

În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că, în vederea neadmiterii

încălcării prevederilor art. 5 din Legea nr. 133 din 08.07.2011 privind protecția

datelor cu caracter personal, în vederea asigurării prelucrării datelor cu

consimțământul subiectului datelor cu caracter personal, în cazul în care rudele cet.

Lilia Cuschevici sunt în viață, solicitarea documentelor de stare civilă pe numele

acestora prin intermediul Liliei Cuschevici sau a avocatului acesteia, va fi posibilă

doar prezentând procură, întocmită din numele titularilor fiecărui act de stare civilă,

care să confirme împuternicirea acordată acesteia sau avocatului, în acest sens fiind

inadmisibilă acordarea avocatului dreptul de a solicita documente de stare civilă, de

către persoana ce nu este titularul actului respectiv, aceste împrejurări presupunând

încălcarea prevederilor Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu

caracter personal și a Legii nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informație.

Colegiul a conchis că, apelanta este în drept să solicite eliberarea actelor de

stare civilă eliberate pe numele acesteia, în rest apelanta urmează să dispună de

împuternicirile persoanelor de a primi duplicatele actelor de stare civilă, de care are

nevoie.

La fel, instanța de apel a notat că, apelanta a solicitat duplicate ale certificatelor

de stare civilă precum și rectificarea acestora, iar în cazul de față fiind necesar și

constituirea dosarelor de schimb ca în final să fie aduse în concordanță cu toate actele

deținute, iar acest fapt (modificarea/rectificarea unui act de stare civilă) îl pot

solicita: titularul actului propriu zis, reprezentantul titularului (la prezentarea

procurii care prescrie acțiunea concretă pentru care este împuternicită persoana:

ortografierea numelui și/sau prenumelui conform normelor onomasticii naționale,

modificarea actului de stare civilă în temeiul actului premergător); rudele

persoanelor decedate în cazul operării modificărilor în actele de căsătorie (divorț)

sau deces în temeiul actului de stare civilă premergător.

În privința solicitării, de obligarea eliberării necondiționate a actelor de stare

civilă, Colegiul judiciar a indicat că, prevederile legale statuează că respectarea

anumitor condiții ce necesită a fi respectate la eliberarea documentelor de stare

civilă, cum ar fi cele indicate mai sus, prezența împuternicirilor speciale, achitarea

taxei de stat. Astfel, instanța de apel a susținut că obligarea eliberării acestor acte ar

excede competența instanței de judecată și ar constitui un exces de zel din partea

instanței, iar în concluzie este neîntemeiată cerința reclamantei/apelantei privind

eliberarea actelor de stare civilă în mod necondiționat așa cum a fost formulată în

cererea de chemare în judecată.

În privința capătului de cerere privind încasarea prejudiciului moral, Colegiul

a reținut că instanța de fond justificat a respins și acest capăt de cerere, în condițiile

în care nu au fost stabilite omisiuni sau încălcări din partea intimatului, apelanta

nefiind îndreptățită să pretindă repararea prejudiciului moral în acest sens.

La 09 decembrie 2019 (data din extrasul poștal) Lilia Cuschevici a depus recurs

împotriva deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea deciziei recurate, cu adoptarea unei hotărâri noi de amitere integrală a cererii

de chemare în judecată, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

reiterând circumstanțele de fapt indicate în cererea de chemare în judecată și în

cererea de apel, menționând că instanțele ierarhic inferioare nu și-au motivat

hotărârile și nu au răspuns la argumentele acesteia.

3

Suplimentar a indicat că instanțele ierarhic inferioare au omis a se expune

asupra problemelor indicate în cererea de chemare în judecată, astfel încăcându-se

principiul egalității armelor, precum și art. 6 din CEDO.

Consideră că hotărârile instanțelor ierarhic inferioare sunt emise cu încălcarea

normelor de drept procedural prin aprecierea arbitrară a probelor care constau în

explicațiile reclamantei, ceea ce constituie motiv de casare în temeiul art. 432 alin.

(4) Cod de procedură civilă.

La fel, a menționat că decizia instanței de apel a fost emisă cu încălcarea

normelor de drept material prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, în partea

referitoare la temeiul de drept pentru cenzurarea actelor administrative atipice care

constau în refuzul nejustificat de a elibera certificatele de stare civilă și a rectifica

actele de stare civilă ale ascendenților decedați ai reclamantei, ceea ce constituie

motiv de casare în temeiul art. 432 alin. (2) lit. a) și b) Cod de procedură civilă.

A notat că instanțele ierarhic inferioare prin neaplicarea legii care trebuia să fie

aplicată și interpretarea eronată a legii, în partea referitoare la cenzurarea actelor

administrativ atipice, care constau în refuzul nejustificat de a elibera certificatele de

stare civilă ale ascendenților vii ai reclamantei, constituie motiv de casare în temeiul

art. 432 alin. (2) lit. b) și c) Cod de procedură civilă.

La 10 februarie 2020, IP Agenția Servicii Publice a depus referință, prin care a

solicitat respingerea rescursului cu menținerea hotărârii instanței judecătorești și a

deciziei Curții de Apel Chișinău.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

Examinând recursul depus de Lilia Cuschevici, în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când: a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245

alin. (1).

Astfel, potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 16 octombrie 2019.

Totodată, din materialele dosarului și anume procesul-verbal al ședinței de

judecată, rezultă că la pronunțarea dispozitivului deciziei Curții de Apel Chișinău

din 16 octombrie 2019, reprezentantul Liliei Cuschevici, avocatul Ruslan Cimpoi, a

fost prezent (f.d. 119-120).

4

În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223

din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc

termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces

conform art. 96–114.

Prin prisma art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

În același timp art. 33 din Codul administrativ, prevede că comunicarea

interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul

procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă

electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare

eficiență, rapiditate și economie de costuri.

Prin urmare, se atestă că decizia din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost notificată avocatului Ruslan Cimpoi, care acționa în interesele Liliei

Cuschevici, în momentul pronunțării acesteia, însă, recursul a fost depus abia la 09

decembrie 2019, contrar art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, ceea ce denotă că

a fost depus peste termenul de 30 de zile de la notificare.

În această ordine, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod

administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu

bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Art. 47 din Codul administrativ prescrie că, acțiunile procedurale întreprinse

de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În măsura în

care participantul nu contrazice neîntîrziat acțiunile întreprinse de reprezentantul

împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant.

În pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept

să întreprindă el însuși acțiuni procedurale.

Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene,

participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu

diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează că partea recurentă a cunoscut despre decizia din

16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, și prin urmare, avea obligația de a

întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO

(Van Harn vs Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile

sale de acces la instanță, fapt ignorant cu desăvârșire, care în consecință a generat

omiterea termenului prescris la art. 245 alin. (1) Cod administrativ.

Conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care confirmă

faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

5

Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele

îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în

termen.

La caz, recurenta Lilia Cuschevici nu a depus cerere privind repunerea

recursului în termen în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, și nici

nu a prezentat probe concludente și pertinente în vederea argumentării omiterii

termenului legal, motiv din care recursul necesită a fi declarat inadmisibil.

Or, în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul securității

raporturilor juridice, garantat de art. 6 și preambulul Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului, ceea ce este inadmisibil.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul a fost

depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ,

de a declara inadmisibil recursul depus de Lilia Cuschevici.

În conformitate cu art. 193, art. 230, art. 245 alin. (1), art. 246 alin. (1) și (2)

lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Lilia Cuschevici se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6