3ra-412/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-412/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (O. Ionașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

17 iunie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Tatiana Chiriac și Dumitru

Roman, reprezentați de către avocatul Dumitru Cucu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Tatiana Chiriac și Dumitru Roman împotriva Primăriei municipiului Chișinău,

intervenient accesoriu Serviciul de Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova

privind contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 04 iulie 2017 Tatiana Chiriac și Dumitru Roman au depus cerere de chemare

în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenient accesoriu Serviciul de

Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova, cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii au invocat că, la 06 aprilie 2017 de către Primarul General

al mun. Chișinău, în legătură cu vizita oficială a unei delegații chineze a fost emisă

dispoziția nr. 307d, cu privire la limitarea temporară a accesului publicului în anumite

locuri publice din capitală, în perioada 06–08 aprilie 2017.

Au menționat că în baza dispoziției contestate, s-a limitat circulația în următoarele

perimetre: str. Dosoftei - str. Petru Movilă - str. Columna - str. Serghei Lazo; str. 31

august 1989 - str. Mitropolit Gavriile Bănulescu Bodoni - str. București - str. Maria

Cebotari; str. Mihai Eminescu - str. Veronica Micle - str. Mitropolit Gavriile Bănulescu

Bodoni - str. București - str. Mitropolit Varlaam - teritoriile adiacente acestora. La fel,

prin aceeași dispoziție, s-a dispus sistarea tuturor întrunirilor solicitate de persoane

fizice și juridice care se desfășoară sau au exprimat intenția de a desfășura întruniri în

perioada 6–8 aprilie în mun. Chișinău.

Au notat că, prin sistarea tuturor întrunirilor solicitate de persoane fizice și

juridice, prin emiterea dispoziției contestate, a fost încălcat dreptul persoanelor

(libertatea de întrunire), ceea ce contravine art. 40 din Constituție.

1

Totodată, au remarcat că, încălcarea flagrantă și a prevederilor Legii privind

întrunirile, or articolele indicate în dispoziția contestată fiind total irelevante cazului și

aplicate selectiv, iar actul administrativ contestat i-a împiedicat să desfășoare mai multe

mitinguri pașnice în perioada aflării oficialilor chinezi pe teritoriul Republicii

Moldova.

Cu referire la prevederile art. 4 din Legea privind întrunirile, susțin reclamanții

că, prezenta lege se aplică cu respectarea următoarelor principii de bază: a)

proporționalitatea, conform căreia, la aplicarea oricărei restricții libertății întrunirilor,

autoritățile publice trebuie să respecte echilibrul dintre necesitatea unei astfel de

restricții într-o societate democratică și exercitarea dreptului la întrunire; b)

nediscriminarea, conform căreia dreptul la întrunire este garantat tuturor persoanelor,

indiferent de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de

opinie, de apartenență politică, de avere, de origine socială sau ce oricare alt criteriu;

c) legalitatea, conform căreia, drept temeiuri justificative pentru interzicerea întrunirii

sau pentru limitarea în orice fel a libertății întrunirilor pot servi doar prederile legale,

fără ca autoritățile publice să poată pune în discuție oportunitatea unei întruniri; d)

prezumția în favoarea desfășurării întrunirilor, conform căreia, la examinarea

declarației prealabile privind desfășurarea unei întruniri, orice dubiu va fi interpretat

de către autoritățile publice în favoarea exercitării dreptului la întrunire.

Au conchis că, prin dispoziția nr. 307d, cu privire la limitarea temporară a

accesului publicului în anumite locuri publice din mun. Chișinău, în perioada 06–08

aprilie 2017, i s-au încălcat drepturile la întruniri pașnice. La fel, apreciază atitudinea

și comportamentul poliției și ale autorităților publice locale drept discriminatorii,

neconstituționale și o hărțuire directă a membrilor și susținătorilor asociației „Falun

Dafa” în Moldova, care de mai bine de 10 ani, manifestă public săptămânal, pentru a

informa cetățenii Moldovei despre genocidul practicanților „Falun Dafa” în China.

Totodată, în viziunea reclamanților, sunt motive întemeiate să creadă că dispoziția

Primăriei Chișinău se referă doar la Asociația „Falun Dafa”, din moment ce atât pe 07

aprilie, cât și pe 08 aprilie, au avut loc cel puțin trei evenimente publice în centrul

orașului cu participarea societății civile, dar care nu au fost oprite sau restricționate.

Astfel, au notat reclamanții că, la data de 06–08 aprilie 2017, aderenții școlii de

qigong Falun Dafa, organizând întruniri pașnice cu un număr mic de participanți în fața

Guvernului R. Moldova, în fața Primăriei mun. Chișinău și a ambasadei Republicii

Populare Chineze, acțiunile acestora au fost intimidate și blocate de către organele de

poliție, fiind invocată dispoziția contestată.

Au relatat că în timpul vizitelor delegațiilor oficiale a altor state, asemenea măsuri

de precauție nu sunt luate și doar reprezentanții Partidului Comunist Chinez, care

persecută discipolii „Falun Gong” în China de 18 ani, sunt protejați de către autoritățile

Republicii Moldova.

La data de 03 mai 2017 reclamanții s-au adresat cu cerere prealabilă prin care au

solicitat anularea dispoziției contestate, însă prin scrisoarea Primăriei nr. C3244/97 din

05 iunie 2017, nu s-a dat curs solicitărilor.

Au solicitat, constatarea ilegalității și anularea dispoziției nr. 307d din 06 aprilie

2017, cu privire la limitarea temporară a accesului publicului în anumite locuri publice

din mun. Chișinău, perioada 06–08 aprilie 2017 emisă de către Primăria mun. Chișinău.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a

fost atras Serviciul de Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova în calitate de

2

intervenient accesoriu în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Tatiana Chiriac și Dumitru Roman împotriva Primăriei mun. Chișinău cu

privire la contestarea actului administrativ.

Prin hotărârea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Chiriac și Dumitru Roman

împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 04 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Tatiana Chiriac și Dumitru Roman împotriva hotărârii din 12 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, în cazuri speciale,

administrația publică locală poate declara închise temporar accesului publicului

anumite locuri care, în mod obișnuit, sînt deschise accesului nelimitat al tuturor

persoanelor. Decizia autorității publice locale, referitoare la închiderea temporară a

accesului publicului în anumite locuri poate fi emisă la cererea autorității interesate și

numai în cazul în care au loc acțiuni oficiale sau unele lucrări de reparație. Această

decizie trebuie să fie făcută publică, să fie legală, iar limitările aplicate desfășurării

întrunirii trebuie să fie strict necesare și proporționale.

Colegiul judiciar a reținut că, actul administrativ contestat, dispoziția nr. 307d din

06 aprilie 2017, emisă de Primarul General „Cu privire la limitarea temporară a

accesului publicului în anumite locuri publice din municipiul Chișinău în perioada 6–

8 aprilie 2017”, a fost emisă la cererea autorității interesate, cu ocazia unei acțiuni

oficiale, și anume, a vizitei delegației oficiale din Republica Chineza, fiind o măsură

necesară, prevăzută de lege, într-o societate democratică, reieșind din prevederile art.

29 alin. (2) și art. 32 alin.(1) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală. Prin urmare, s-a constatat cu certitudine că, Primarul

General al municipiului Chișinău era în drept să emită asemenea dispoziții la solicitarea

Serviciului de Protecție și Pază de Stat, pentru toate delegațiile oficiale și a primelor

persoane din diferite state ale lumii care vizitează capitala Republicii Moldova, în

scopul asigurării protecției persoanelor protejate, menținerii și asigurării ordinii

publice, prevenirii actelor de terorism și altor acțiuni antisociale pe timpul vizitei

delegației oficiale, precum și neadmiterea știrbirii imaginii Republica Moldova pe plan

internațional.

La 03 februarie 2020 avocatul Dumitru Cucu, acționând în interesele Tatianei

Chiriac și Dumitru Roman a depus recurs împotriva deciziei din 04 decembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate, cu adoptarea unei hotărâri

noi de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului și-au exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

reiterând circumstanțele de fapt indicate în cererea de chemare în judecată și în cererea

de apel, menționând că hotărârile instanțelor ierarhic inferioare contravin în mod vădit

art. 10 și art. 11 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Suplimentar a indicat că prin emiterea dispoziției nr. 307d, cu privire la limitarea

temporară a accesului publicului în anumite locuri publice din mun. Chișinău, în

perioada 06–08 aprilie 2017 constituie în esență o imixtiune în dreptul la întruniri al

reclamanților.

3

Consideră că argumentele Primăriei mun. Chișinău și SPPS nu pot fi catalogate

ca proporționale în raport cu mesajul pașnic al practicanților „Falun Dafa” și „Falun

Gong”.

La 24 martie 2020 avocatul Dumitru Cucu a depus o cerere privind ridicarea

excepției de neconstituționalitate în cadrul procesului civil la cererea de chemare în

judecată depusă de Tatiana Chiriac și Dumitru Roman, solicitând remiterea sesizării

Curții Constituționale pentru verificarea normei de drept material incidente speței.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 04 decembrie 2019, iar recurenții

au recepționat-o la 14, 15, 17 ianuarie 2020, fapt confirmat prin avizele de recepție (f.d.

244-246). Astfel, recursul depus la 03 februarie 2020 de către avocatul Dumitru Cucu,

în interesele Tatianei Chiriac și Dumitru Roman, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea 4 recursului” de la

4

art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În context, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către recurenți este inadmisibilă.

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Tatiana Chiriac și Dumitru Roman, reprezentați de avocatul

Dumitru Cucu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5