3ra-394/20 — accesul la informatie si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-394/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna)

Î N C H E I E R E

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul Național de

Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Corneliu Scutaru împotriva Inspectoratului Național de Patrulare al

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind accesul la

informație și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 21 iunie 2018, Corneliu Scutaru a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, solicitând constatarea încălcării termenului legal de

prezentare a informațiilor oficiale, repararea prejudiciului moral în sumă de 2000 de

lei, pentru încălcarea termenului de prezentare a informațiilor oficiale, obligarea

prezentării copiei certificate de pe buletinul de verificare metrologică a sistemului de

măsurare a vitezei model ISKRA VIDEO utilizat la constatarea contravenției valabil

în perioada 01 mai 2018 – 01 iunie 2018, prezentarea copiei certificatului ce atestă

susținerea colocviilor privind utilizarea sistemului de măsurare a vitezei de model

ISKRA VIDEO al agentului cod personal nr. 5130 și admiterea agentului constatator

la utilizarea sistemului de măsurare a vitezei din perioada 01 mai 2018 – 01 iunie 2018,

prezentarea copiei certificate a fișei de dislocare a patrulei Inspectoratului Național de

Patrulare din 11 mai 2018, orele 16:12 din care făcea parte agentul cod personal nr.

5130, eliberarea materialului foto/video efectuat de către angajatul Inspectoratului

Național de Patrulare cod personal nr. 5130 efectuat la întocmirea procesului-verbal

nr.MAI04340340 din 11 mai 2018 și menționat în procesul-verbal nominalizat la

secțiunea „Anexe”.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la data de 30 mai 2018 a înregistrat

1

la sediul pârâtului cerere prin care a solicitat informațiile evidențiate supra, urmare a

întocmirii pe numele său a procesului-verbal cu privire la contravenție nr.

MAI04340340 din 11 mai 2018.

A susținut reclamantul că pârâtul urma să elibereze răspuns în interiorul

termenului de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, însă la expirarea

termenului, un răspuns nu a fost oferit. Inacțiunea pârâtului i-a cauzat frustrare,

disperare, disconfort, riscând să fie tras la răspundere contravențională ilegal.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor reclamantul a solicitat constatarea

încălcării termenului legal de prezentare a informațiilor oficiale, repararea prejudiciului

moral în sumă de 1000 de lei, obligarea prezentării copiei certificate a fișei de dislocare

a patrulei Inspectoratului Național de Patrulare din 11 mai 2018, orele 16:12 din care

făcea parte agentul cod personal nr. 5130, eliberarea materialului foto/video efectuat

de către angajatul Inspectoratului Național de Patrulare cod personal nr. 5130 efectuat

la întocmirea procesului-verbal nr. MAI04340340 din 11 mai 2018 și menționat în

procesul-verbal nominalizat la secțiunea ”Anexe”.

Prin hotărârea din 10 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cererea de chemare în judecată înaintată de Corneliu Scutaru a fost admisă și s-a

constatat încălcarea termenului legal de prezentare a informației, s-a obligat

Inspectoratul Național de Patrulare să-i prezinte lui Scutaru Corneliu informația

solicitată prin cererea din 30 mai 2018 și anume copia certificată a fișei de dislocare a

patrulei Inspectoratului Național de Patrulare din 11 mai 2018 orele 16:12 din care

făcea parte agentul cod personal nr. 5130 precum și materialul foto-video înregistrat

de către angajatul Inspectoratului Național de Patrulare cod personal nr. 5130 la

întocmirea procesului-verbal nr. MAI04340340 din 11 mai 2018, menționat în

procesul-verbal la secțiunea „Anexe”, s-a încasat din contul Inspectoratului Național

de Patrulare în beneficiul lui Corneliu Scutaru suma de 1000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral.

Prin decizia din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și s-a casat hotărârea din 10 octombrie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani în partea încasării prejudiciului moral și pe

acest capăt de cerere s-a emis o hotărâre nouă, prin care cerința reclamantului Corneliu

Scutaru a fost admisă parțial cu încasarea din contul Inspectoratul Național de Patrulare

al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a sumei de 100

de lei, cu titlu de pagubă morală. În rest, hotărârea instanței de fond a fost menținută.

Pentru a concluziona astfel Curtea de Apel Chișinău a reținut că instanța de fond

just a conchis că informația solicitată de către reclamant nu este de accesibilitate

limitată, cu caracter personal sau exceptată de la Legea privind accesul la informație,

dar este una oficială. Astfel, Inspectoratul Național de Patrulare urma să prezinte lui

Scutaru Corneliu informația solicitată prin cererea din 30 mai 2018, și anume copia

certificată a fișei de dislocare a patrulei Inspectoratului National de Patrulare din 11

mai 2018 orele 16:12 din care făcea parte agentul cod personal nr. 5130, precum și

materialul foto-video înregistrat de către angajatul Inspectoratului National de

Patrulare cod personal nr. 5130 la întocmirea procesului-verbal nr. MAI04340340 din

11 mai 2018, menționat în procesul-verbal la secțiunea „Anexe”.

2

A mai invocat instanța de apel că instanța de fond a ajuns la o concluzie întemeiată

cu privire la faptul că în urma inacțiunii pârâtului de a da un răspuns în termen, acestuia

i s-a cauzat un prejudiciu moral, însă, suma de 1000 lei, solicitată de reclamant, nu este

rezonabilă în raport cu circumstanțele pricinii, diminuând cuantumul prejudiciului

moral dispus spre încasare la suma de 100 de lei.

La 17 decembrie 2019 Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând casarea deciziei din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei decizii noi de respingere a

acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că normele de drept material au fost încălcate și

aplicate eronat, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care

nu trebuia să fie aplicată.

A indicat recurentul că cererea de acces la informație a fost înaintată abuziv, din

considerentul că potrivit acesteia s-a solicitat materialele dosarului contravențional, iar

conform prevederilor art. 1 Cod contravențional, prezentul Cod cuprinde norme de

drept ce stabilesc principiile și dispozițiile generale în materie contravențională.

Recurentul a menționat că instanțele inferioare eronat au apreciat faptul că

informația solicitată de către intimat se atribuie la restricțiile prevăzute de art. 7 alin.

(l) lit. b) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, care

prevede că exercitarea dreptului de acces la informație poate fi supusă doar restricțiilor

reglementate prin lege organică și care corespund necesităților protecției ordinii

publice.

La 10 februarie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia

recursului declarat de Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, care a fost recepționat de către Scutaru

Corneliu la data de 14 februarie 2020.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție

recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 20 noiembrie 2019, a fost

expediată participanților la proces și recepționată de către recurent la data de 05

decembrie 2019. Astfel, recursul depus la 17 decembrie 2019 este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

3

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

4

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

În conformitate cu art. 230 și 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului General

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5