2ra-578/20 — Partajarea bunurilor proprietate comună

Dosarul nr. 2ra-578/20

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud.E.Pșenița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S.Procopciuc, E.Grumeza, N.Chircu)

Î N C H E I E R E

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Mihaela Cristea,

reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihaela Cristea

împotriva lui Igor Cristea cu privire la partajarea bunului proprietate comună a soților,

împotriva deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La data de 13 martie 2019, Mihaela Cristea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Igor Cristea cu privire la partajarea bunului proprietate comună a soților.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin hotărârea din 20 decembrie 2018 a

Judecătoriei Edineț a fost desfăcută căsătoria încheiată între Mihaela Cristea și Igor

Cristea.

În timpul căsătoriei, la 30 aprilie 2009 a fost încheiat contractul de vânzare-

cumpărare nr.2277, autentificat de notarul public Silvia Nimerenco, unde figurează

ca părți contractante, pe de o parte Sofronie Vasile, vânzător și pe de altă parte Cristea

(Celac) Mihaela și Cristea Igor în calitate de cumpărători.

Obiectul contractului constituie cumpărarea din surse comune a soților a câte 1/2

cotă-parte fiecăruia a bunurilor imobile: terenul pentru construcție cu suprafața de

0,1823 ha, nr. cadastral xxxxxx.xxx; casa de locuit cu suprafața de 137,6 m2, nr.

cadastral xxxxxx.xxx.01; construcție accesorie cu suprafața de 46,7 m2, nr. cadastral

xxxxxx.xxx.02, toate amplasate în s. Xxxxxxx, r-nul Edineț.

Potrivit raportului de evaluare nr. 002 din 18 februarie 2019, întocmit de „Centru

de consultanță și expertiză tehnică”, valoarea estimată a bunurilor imobile menționate

este de 14 757 de euro, echivalentul sumei de 285 071 de lei MDL.

A considerat că, suma de 7 378,50 de euro, echivalentul a 142 535,50 de lei

dedusă din sultă urmează a-i fi transmisă ei, în rezultatul partajului bunurilor imobile.

La 28 februarie 2019, mediatorul Stela Sandu s-a adresat către Igor Cristea cu

cerere în vederea soluționării litigiului pe cale extrajudiciară, pe care a recepționat-o

la 4 martie 2019, însă procedura de mediere nu sa soldat cu un acord de împăcare.

1

A solicitat Mihaela Cristea admiterea acțiunii, partajarea proprietății comune în

devălmășie a soților formată din: terenul pentru construcție cu suprafața de 0,1823 ha,

nr. cadastral xxxxxx.xxx, casa de locuit cu suprafața de 137,6 m2, nr.cadastral

xxxxxx.xxx.01, construcție accesorie cu suprafața de 46,7 m2, nr.cadastral

xxxxxx.xxx.02, amplasate în s. Xxxxxxx, r-nul Edineț, evaluate la suma de 14 757 de

euro sau echivalentul sumei de 285 071 de lei MDL, cu atribuirea acestora în

proprietatea lui Igor Cristea și încasarea de la acesta în beneficiul său a sultei de

7 378,50 de euro, echivalentul a 142 535,50 de lei; încasarea cheltuielilor de judecată

compuse din plata taxei de stat în mărime de 1 000 de lei și 3 700 de lei pentru raportul

de evaluare.

Prin încheierea din 18 mai 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a atras

în calitate de intervenient accesoriu Banca Comercială „Moldova-Agroindbank”.

Prin hotărârea din 7 iunie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central acțiunea a

fost admisă, s-a partajat averea proprietate comună pe cote-părți a foștilor soți și

anume: lui Igor Cristea s-a atribui terenul pentru construcții cu suprafața de 0,1823 ha

cu nr. cadastral xxxxxxxxx, casa de locuit individuală cu suprafața de 137,6 m2 cu

nr.cadastral xxxxxxxxx.01 și construcție accesorie cu suprafața de 46,7 m2 cu

nr.cadastral xxxxxxxxx.02, toate amplasate în s. Xxxxxxx, r-l Edineț. S-a încasat de

la Igor Cristea în beneficiul Mihaelei Cristea sulta bănească în mărime de 7 378,50

de euro sau echivalentul în valută națională la momentul achitării, cheltuielile de

judecată în mărime totală de 10 115 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime

de 4 000 de lei.

Prin decizia din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Igor, s-a casat integral hotărârea din 7 iunie 2019 a Judecătoriei Edineț,

sediul Central și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă.

În favoarea acestei soluții instanța de apel a indicat că, pentru a atribui unuia din

coproprietari întregul bun imobil în schimbul unei sulte, este necesar acordul

coproprietarilor. Dacă bunul comun este indivizibil ori nu este comod partajabil, el

poate fi atribuit în proprietatea exclusivă a unuia din coproprietari. O asemenea

atribuire poate fi făcută doar cu acordul coproprietarilor. Coproprietarul care va

deveni proprietar exclusiv al bunului, va fi ținut la plata unei sulte în favoarea celuilalt

coproprietar. Igor Cristea este împotrivă să-i fie atribuit bunul imobil din litigiu în

proprietatea sa în schimbul unei sulte în favoarea Mihaelei Cristea, menționând că a

lăsat imobilul în folosința exclusivă a intimatei și a copilului minor. În speță nu sunt

întrunite condițiile legale pentru partajarea bunului imobil în modul solicitat de

Mihaela Cristea.

Totodată, în susținerea acțiunii înaintate Mihaela Cristea nu a demonstrat că

bunul imobil ar fi indivizibil sau că partajarea în natură pe cote-părți este imposibilă.

La fel nu a prezentat nici o concluzie a specialistului cu privire la modalitatea de partaj

a averii comune a soților, iar sarcina probațiunii îi aparține, neputând fi pusă pe seama

pârâtului Igor Cristea, așa cum eronat a conchis instanța de fond.

La data de 2 ianuarie 2020, Mihaela Cristea, reprezentată de avocatul Ghenadie

Odobescu, a depus prin intermediul oficiului poștal cerere de recurs împotriva deciziei

din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel a interpretat greșit

faptul că este necesar acordul coproprietarului Igor Cristea, căruia urmează a fi

atribuit întregul bun. Reieșind din art. 561 alin. (3) Cod civil, dacă bunul proprietate

2

comună pe cote-părți este indivizibil ori nu este comod partajul în natură, partajul se

face prin atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui

coproprietar, la cererea comună. Prin sintagma „la cerere” se subînțelege cererea

coproprietarului căruia urmează să-i fie atribuită sulta bănească.

A solicitat Mihaela Cristea, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu

admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții

de Apel Bălți și de a menține hotărârea din 7 iunie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul

Central.

Examinând admisibilitatea recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se

decide în lipsa acesteia.

La 25 februarie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La data de 5 martie 2020, Igor Cristea a depus referință prin care a solicitat

respingerea recursului declarat de Mihaela Cristea ca fiind neîntemeiat.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de

Mihaela Cristea, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu în raport cu materialele

cauzei civile, consideră că acesta este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 22 octombrie 2019, care a

fost expediată în adresa participanților la proces la data de 19 decembrie 2019

(f.d.190). Astfel, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată la data de 2 ianuarie

2020 de către Mihaela Cristea, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu în

interiorul termenului legal (f.d.140).

Examinând temeiurile recursului declarat de către Mihaela Cristea, reprezentată

de avocatul Ghenadie Odobescu, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

3

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de Mihaela Cristea,

reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu în cererea de recurs nu se încadrează în

limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, reieșind din prevederile art. 437

alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentei este impusă obligația

delimitării esenței, temeiului și argumentării acelor încălcări esențiale sau a acelor

circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

La caz, criticile invocate de Mihaela Cristea, reprezentată de avocatul Ghenadie

Odobescu nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin

prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod

exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii

ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a

deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de ilegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul

de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Or, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția

legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume

imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum

și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul său cu

soluția dată de instanța de apel, iar criticile invocate în recurs nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

4

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Mihaela Cristea, reprezentată de avocatul

Ghenadie Odobescu.

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil și consideră că, recursul declarat

de Mihaela Cristea, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și,

drept urmare, este inadmisibil.

În temeiul art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihaela Cristea, reprezentată de

avocatul Ghenadie Odobescu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

5