2rc-54/20 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2rc-54/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, judecător – N. Iordachi

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan

Î N C H E I E R E

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Fundația Creștină de Ajutorare „Moldo-Olandeză”,

prin intermediul avocatului Bargan Valeriu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SC „Metaliaj” SRL

către Fundația Creștină de Ajutorare „Moldo-Olandeză” cu privire la încasarea

datoriei, compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost restituit apelul declarat de Fundația Creștină de Ajutorare „Moldo-Olandeză”, prin

intermediul avocatului Scripnic Veaceslav, asupra hotărârii din 06 martie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de

procedură civilă,

c o n s t a t ă :

La 07 martie 2017, SC „Metaliaj” SRL s-a adresat cu o cerere de chemare în

judecată către Fundația Creștină de Ajutorare „Moldo-Olandeză” cu privire la

încasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 06 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, acțiunea

a fost admisă parțial.

La 21 martie 2018, Fundația Creștină de Ajutorare „Moldo-Olandeză ” a contestat

cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând instanței casarea acesteia, cu emiterea

unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii înaintate.

Prin încheierea din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii

de apel declarate de Fundația Creștină de Ajutorare „Moldo-Olandeză ”, s-a comunicat

Fundației Creștine de Ajutorare „Moldo-Olandeză” despre necesitatea prezentării

apelului motivat și a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 2556 lei, fiindu-i

acordat pentru aceasta un termen de 7 zile din data recepționării încheierii; s-a explicat

Fundației Creștine de Ajutorare „Moldo-Olandeză” că în caz dacă nu va lichida

neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu

actele anexate va fi restituită.

1

La 04 octombrie 2018, prin intermediul cancelariei civile a fost depus apelul

motivat în termenul indicat de instanța de apel. Concomitent cu depunerea cererii de

apel motivată, Fundația Creștină de Ajutorare „Moldo-Olandeză” a solicitat scutirea

de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel.

Prin încheierea din 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de scutire de la plata taxei de stat, i s-a comunicat apelantei despre necesitatea

prezentării dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 2556 lei, acordându-i pentru

aceasta un termen de 7 zile din data recepționării prezentei încheieri. Concomitent, i s-

a explicat apelantei Fundația Creștină de Ajutorare „Moldo-Olandeză” că în caz dacă

nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și

împreună cu actele anexate va fi restituită.

Prin încheierea din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit

apelul declarat de Fundația Creștină de Ajutorare „Moldo-Olandeză”, prin intermediul

avocatului Scripnic Veaceslav, asupra hotărârii din 06 martie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă.

La 06 martie 2020, Fundația Creștină de Ajutorare „Moldo-Olandeză”, prin

intermediul avocatului Bargan Valeriu, a depus recurs împotriva încheierii din 21

februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând repunerea în termenul de declarare

a recursului cu admiterea acestuia și casarea încheierii recurate.

Examinând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Fundația

Creștină de Ajutorare „Moldo-Olandeză”, prin intermediul avocatului Bargan Valeriu

urmează a fi restituit din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs

a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen

sau instanța de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen.

În conformitate cu art. 4261 alin. (2) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile

prevăzute la alin. (1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.

Din materialele dosarului s-a constatat că, prin încheierea din 24 mai 2018 a Curții

de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Fundația Creștină de

Ajutorare „Moldo-Olandeză ”, s-a comunicat Fundației Creștine de Ajutorare „Moldo-

Olandeză” despre necesitatea prezentării apelului motivat și a dovezii de plată a taxei

de stat în mărime de 2556 lei, fiindu-i acordat pentru aceasta un termen de 7 zile din

data recepționării încheierii; s-a explicat Fundației Creștine de Ajutorare „Moldo-

Olandeză” că în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va

fi considerată depusă și împreună cu actele anexate va fi restituită (f.d. 105-106).

Încheierea respectivă i-a fost expediată prin poșta electronică la 27 septembrie 2018

avocatului Scripnic Veaceslav (f.d. 107).

La 03 octombrie 2018, avocatul Scripnic Veaceslav a luat cunoștință de

materialele cauzei, fapt confirmat prin recipisa semnată de către acesta (f.d. 114), iar

la 04 octombrie 2018, prin intermediul cancelariei civile a fost depus apelul motivat

în termenul indicat de instanța de apel. Concomitent cu depunerea cererii de apel

motivat, Fundația Creștină de Ajutorare „Moldo-Olandeză” a solicitat scutirea de la

plata taxei de stat la depunerea cererii de apel.

2

Potrivit anexelor la cererea de recurs supusă examinării, prin Acordul de reziliere

a contractului de asistență juridică din 04 octombrie 2018, avocatul Scripnic Veaceslav

și Președintele Fundației Creștină de Ajutorare „Moldo-Olandeză”, Roșca Dina, au

reziliat Contractul de asistență juridică încheiat la 19 octombrie 2017 (f.d. 143).

Astfel, în motivarea cererii de recurs, s-a indicat faptul că odată cu rezilierea

contractului de asistență juridică cu avocatul Scripnic Veaceslav, ultimul nu a mai avut

obligația și împuternicirea de a întreprinde careva măsuri procesuale pe marginea

prezentei cauze, iar recurenta nu a fost înștiințată de către Curtea de Apel Chișinău

despre mersul procesului civil. În așa mod, Fundația Creștină de Ajutorare „Moldo-

Olandeză” a aflat despre restituirea cererii de apel, în urma recepționării încheierii

executorului judecătoresc Caduc Maria nr. 081-705/2020 privind intentarea procedurii

de executare față de prima.

Colegiul apreciază critic argumentele expuse supra, dat fiind faptul că la 03

octombrie 2018, avocatul Scripnic Veaceslav a luat cunoștință de materialele cauzei,

inclusiv și de încheierea din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu s-a

dat curs cererii de apel, având în data de 03 octombrie 2018 împuterniciri legale și

obligația de a informa clientul său despre mersul procesului civil. Drept rezultat, la 04

octombrie 2018, a fost depus apelul motivat cu solicitarea de scutire de la plata taxei

de stat, apelul fiind semnat de Roșca Dina. Este de menționat faptul că Fundația

Creștină de Ajutorare „Moldo-Olandeză” nu a informat instanța de apel despre

încetarea împuternicirilor avocatului Scripnic Veaceslav, fapt care nu-i poate fi imputat

instanței de apel. Totodată, cunoscând faptul că apelul nu este încă primit în procedură,

instanța urmând a se expune asupra solicitării de scutire de la plata taxei de stat,

apelanta nu s-a informat de soarta dosarului mai bine de un an.

Potrivit materialelor cauzei, la 11 decembrie 2018, Curtea de Apel Chișinău a

expediat avocatului Scripnic Veaceslav încheierea din 01 noiembrie 2018, prin care a

fost respinsă cererea de scutire de la plata taxei de stat (f.d. 118), or, instanța nu

dispunea de informația cu privire la rezilierea contractului de asistență juridică.

În același context, art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că, în

procesul civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat

stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul

de a avea avocat. Cu titlu principal, în conformitate cu art. 75 alin. (4) din Codul de

procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele

împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele

ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Este de menționat că, potrivit jurisprudenței CEDO, părților pe dosar le revine

obligația de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la

justiție, însă, totodată, în conformitate cu principiile generale unanim recunoscute și

normele dreptului internațional, instanța de judecată la fixarea termenului limită de

înlăturare a neajunsurilor, precum și a celui de prezentare a părților în ședința de

judecată urmează să țină cont de proporționalitatea raporturilor juridice legate de

disponibilitatea părților și rolul judecătorului în procesul civil. Importanța acestui fapt

este determinată de echilibrul care trebuie menținut între puterea pe care o deține partea

și cea cu care este investită instanța prin lege, în scopul de a exclude orice aparență, iar

aplicarea dispozițiilor legale să fie în așa fel, încât să evite aplicarea sancțiunilor

procedurale, acolo unde este posibil.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

3

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Articolul 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, arată că termenul de

procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei

calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii

evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Prin urmare, în speță, termenul de declarare a recursului a expirat mai bine de un

an. Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție menționează că recursul declarat la 06 martie 2020 împotriva încheierii din

21 februarie 2019 Curții de Apel Chișinău prin care s-a restituit cererea de apel, nu se

încadrează în termenul de 15 zile prevăzut de lege, de la data comunicării încheierii.

Suplimentar, este de menționat faptul că încheierea din 21 februarie 2019 Curții de

Apel Chișinău a fost expediată recurentei la 11 martie 2019 (f.d 123), fiind publicată

și pe portalul instanțelor.

În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură

pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează

probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul

de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate

documentele respective etc.).

Prin prisma prevederilor citate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că, termenul de declarare a

recursului poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite solicită acest lucru și prezintă

probe veridice ce confirmă imposibilitatea de a depune recursul în termen. La caz,

recurenta nu a prezentat probe și nu a făcut dovada faptului că motivele pentru care a

omis termenul de atac a încheierii, sunt întemeiate.

În acest context, instanța de recurs notează că în conformitate cu art. 56 alin (3) din

Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-

credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al

nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația

procedurală civilă.

De altfel, instanța de recurs reiterează că exercitarea unui drept de către titularul

său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea

anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror

expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă, or, prevederile art. 15

din Codul de procedură civilă, stipulează expres că participanții la proces și alte

persoane interesate ale căror drepturi, libertăți ori interese legitime au fost încălcate

printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia în condițiile legii.

Față de cele expuse, instanța de recurs consemnează că art. 6 § 1 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o

instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.

Instanța europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanță” nu

este absolut. În această privință, Curtea Europeană în mai multe cauze de acest gen, nu

exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice

impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta Republică

Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra Spaniei) în

4

carte înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce

guvernează accesul la justiție.

Relevantă în acest sens este și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în

speța Panomaryov vs Ucraina (hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29

septembrie 2008), în conținutul căreia Curtea a notat că, reînnoirea termenului pentru

introducerea unei căi ordinare de atac din motive neconvingătoare, reprezintă o decizie

care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu

o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recursul a fost depus cu

omiterea termenului de declarare și în lipsa temeiurilor de admitere a cererii de

repunere în termen, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de repunere în termen a

recursului și a restitui recursul declarat de Fundația Creștină de Ajutorare „Moldo-

Olandeză”, prin intermediul avocatului Bargan Valeriu, ca fiind depus în afara

termenului legal.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. a), 4261 alin. (2) din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea Fundației Creștină de Ajutorare „Moldo-Olandeză”, depusă

prin intermediul avocatului Bargan Valeriu cu privire la repunerea în termenul de

declarare a recursului, ca neîntemeiată.

Se restituie recursul declarat de Fundația Creștină de Ajutorare „Moldo-Olandeză”,

prin intermediul avocatului Bargan Valeriu, împotriva încheierii din 21 februarie 2019

a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituit apelul declarat de Fundația Creștină

de Ajutorare „Moldo-Olandeză”, prin intermediul avocatului Scripnic Veaceslav,

asupra hotărârii din 06 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, ca fiind

depus în afara termenului legal.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

5