2ra-815/20 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr.2ra-815/20 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central, judecător: T. Andronic Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu ÎNCHEIERE 17 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Nina Tozlovan, reprezentată de avocatul Ludmila Bîrcă, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei Tozlovan către Parascovia Mugureanu, intervenient accesoriu Primăria Negrești, cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, a venitului ratat și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 11 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Nina Tozlovan și menținută hotărârea din 28 mai 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 28.05.2018, Nina Tozlovan, prin intermediul avocatului Tataru Gheorghi, a depus cerere de chemare în judecată către Parascovia Mugureanu, intervenient accesoriu Primăria satului Negrești din raionul Strășeni, privind încasarea prejudiciului material și moral, a venitului ratat și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, în baza Ordonanței din 01.12.2015, Nina Tozlovan a fost recunoscută în calitate de parte civilă în cadrul cauzei penale nr. 201533603. În procesul desfășurării urmăririi penale s-a stabilit că, pârâta Mugureanu Parascovia a săvârșit infracțiunea prevăzuta de art. 361 alin. (1) Cod penal, în următoarele circumstanțe: la 27.01.2010, membrii Comisiei din cadrul Primăriei satului Negrești din raionul Strășeni, au semnat Procesul-verbal nr. 3 de atestare a funcționarilor publici din cadrul Primăriei satului Negrești, privind evaluarea specialistului pentru reglementarea regimului funciar, Nina Tozlovan. Ulterior, s-a stabilit că, Procesul-verbal nr. 3 din 27.01.2010, a fost falsificat prin întocmirea unui alt proces-verbal în care a fost introdusă fraza ,,membrii comisei își menține poziția de a aprecia cunoștințele cu calificativul nesatisfăcător”.

1 Parascovia Mugureanu, activând în funcție de secretar al consiliului sătesc Negrești, în perioada 24.02.2010-03.08.2010, data exactă nu a fost posibil de stabilit, la solicitarea primarului Panainte Zinaida și prin înțelegere prealabilă, a falsificat prin imitare în Procesul-verbal nr.3 din 27.01.2010 de atestare a funcționarilor publici din cadrul Primăriei satului Negrești, semnătura soțului Mugureanu Mihail, care era membru al comisiei de atestare. La 12.09.2016, Parascovia Mungureanu a fost pusă sub învinuire în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, după care aceasta și-a recunoscut vina, declarând că la solicitarea primarului Panainte Zinaida, a semnat în numele soțului său Mugureanu Mihail, în Procesul-verbal nr. 3 din 27.01.2010 de atestare a funcționarilor publici din cadrul Primăriei satului Negrești, fără a intra în esență.

La 12.09.2016, pârâta Mugureanu Parascovia a depus cerere de încetare a urmăririi penale în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. Prin Ordonanța din 07.12.2016, organul de urmărire penală a dispus încetarea urmării penale în privința pârâtei Mugureanu Parascovia, pe motivul intervenirii termenului de prescripție. În legătură cu acest fapt, la 20.04.2018, Nina Tozlovan a expediat în adresa pârâtei Mugureanu Parascovia o cerere prealabilă cu privire la achitarea prejudiciul cauzat prin infracțiune, însă pârâta Mugureanu Parascovia nu i-a restituit prejudiciul cauzat prin infracțiune, solicitat în baza cererii prealabile expediate în adresa acesteia la 20.04.2018.

Prin hotărârea din 28 mai 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 04 iunie 2019, apelanta Tozlovan Nina, prin intermediul avocatului Tataru Gheorghi, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 28 mai 2019, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă. Prin decizia din 11 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel a fost respinsă și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că prima instanța a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Totodată, instanța de apel a reținut că, din materialele cauzei, s-a stabilit cu certitudine că, temeiul concedierii apelantei Tozlovan Nina din funcția de specialist pentru reglementarea regimului funciar a constituit aprecierea în urma atestării și evaluării cunoștințelor acesteia cu calificativul ,,nesatisfăcător” și nu faptul că intimata Mugureanu Parascovia, activând în funcție de secretar al consiliului sătesc Negrești, a falsificat prin imitare în Procesul-verbal nr. 3 din 27.01.2010 de atestare a 2 funcționarilor publici din cadrul Primăriei satului Negrești, semnătura soțului Mugureanu Mihail, care era membru al comisiei de atestare. În același timp, a indicat că, apelanta Tozlovan Nina, nu a demonstrat prin probe concludente și pertinente că fapta ilicită comisă de intimata Mugureanu Parascovia, prin care au fost încălcate normele dreptului obiectiv, i-au lezat cumva drepturile subiective sau interesele apelantei.

Or, pentru survenirea răspunderii delictuale este necesar ca între fapta ilicită și prejudiciul cauzat să existe un raport cauzal. Subsecvent, este important și faptul, precum că apelanta Tozlovan Nina, în urma atestării (evaluării) cunoștințelor cu calificativul ,,nesatisfăcător,” a fost concediată din funcție de la muncă, iar acest temei de concediere se regăsește în Dispoziția nr. 59 din 03.08.2010, în baza căreia apelanta a fost concediată din funcția de specialist pentru reglementarea regimului funciar, din cadrul Primăriei satului Negrești. La 24.03.2020, Nina Tozlovan, reprezentată de avocatul Ludmila Bîrcă, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel. În motivarea recursului a indicat că consideră absolut nefondate constatările instanței de fond și apel privind respingerea acțiunii din considerentul că nu ar fi fost prezentate probe pertinente și concludente întru confirmarea prejudiciului cauzat.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii. La 27.05.2020, Primăria Negrești a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs. La 12.06.2020, Parascovia Mugureanu a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 11 februarie 2020 și comunicată participanților la proces la 11 martie 2020 (f. d. 52, vol. II), iar recursul a fost declarat la 24 martie 2020. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 11 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în termen. Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Nina Tozlovan, reprezentată de avocatul Ludmila Bîrcă, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. 3 În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Nina Tozlovan, reprezentată de avocatul Ludmila Bîrcă, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de către Nina Tozlovan, reprezentată de avocatul Ludmila Bîrcă. Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării 4 recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Nina Tozlovan, reprezentată de avocatul Ludmila Bîrcă. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5