2ra-815/20 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr.2ra-815/20

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central, judecător: T. Andronic

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu

ÎNCHEIERE

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Nina Tozlovan, reprezentată de

avocatul Ludmila Bîrcă,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei Tozlovan către

Parascovia Mugureanu, intervenient accesoriu Primăria Negrești, cu privire la

încasarea prejudiciului material și moral, a venitului ratat și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 11 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Nina Tozlovan și menținută hotărârea din 28 mai 2019

a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 28.05.2018, Nina Tozlovan, prin intermediul avocatului Tataru Gheorghi, a

depus cerere de chemare în judecată către Parascovia Mugureanu, intervenient

accesoriu Primăria satului Negrești din raionul Strășeni, privind încasarea

prejudiciului material și moral, a venitului ratat și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, în baza Ordonanței din 01.12.2015, Nina

Tozlovan a fost recunoscută în calitate de parte civilă în cadrul cauzei penale nr.

201533603.

În procesul desfășurării urmăririi penale s-a stabilit că, pârâta Mugureanu

Parascovia a săvârșit infracțiunea prevăzuta de art. 361 alin. (1) Cod penal, în

următoarele circumstanțe: la 27.01.2010, membrii Comisiei din cadrul Primăriei

satului Negrești din raionul Strășeni, au semnat Procesul-verbal nr. 3 de atestare a

funcționarilor publici din cadrul Primăriei satului Negrești, privind evaluarea

specialistului pentru reglementarea regimului funciar, Nina Tozlovan. Ulterior, s-a

stabilit că, Procesul-verbal nr. 3 din 27.01.2010, a fost falsificat prin întocmirea unui

alt proces-verbal în care a fost introdusă fraza ,,membrii comisei își menține poziția

de a aprecia cunoștințele cu calificativul nesatisfăcător”.

1

Parascovia Mugureanu, activând în funcție de secretar al consiliului sătesc

Negrești, în perioada 24.02.2010-03.08.2010, data exactă nu a fost posibil de stabilit,

la solicitarea primarului Panainte Zinaida și prin înțelegere prealabilă, a falsificat prin

imitare în Procesul-verbal nr.3 din 27.01.2010 de atestare a funcționarilor publici din

cadrul Primăriei satului Negrești, semnătura soțului Mugureanu Mihail, care era

membru al comisiei de atestare.

La 12.09.2016, Parascovia Mungureanu a fost pusă sub învinuire în baza art. 361

alin. (1) Cod penal, după care aceasta și-a recunoscut vina, declarând că la solicitarea

primarului Panainte Zinaida, a semnat în numele soțului său Mugureanu Mihail, în

Procesul-verbal nr. 3 din 27.01.2010 de atestare a funcționarilor publici din cadrul

Primăriei satului Negrești, fără a intra în esență.

La 12.09.2016, pârâta Mugureanu Parascovia a depus cerere de încetare a

urmăririi penale în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție.

Prin Ordonanța din 07.12.2016, organul de urmărire penală a dispus încetarea

urmării penale în privința pârâtei Mugureanu Parascovia, pe motivul intervenirii

termenului de prescripție.

În legătură cu acest fapt, la 20.04.2018, Nina Tozlovan a expediat în adresa

pârâtei Mugureanu Parascovia o cerere prealabilă cu privire la achitarea prejudiciul

cauzat prin infracțiune, însă pârâta Mugureanu Parascovia nu i-a restituit prejudiciul

cauzat prin infracțiune, solicitat în baza cererii prealabile expediate în adresa acesteia

la 20.04.2018.

Prin hotărârea din 28 mai 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 04 iunie 2019, apelanta

Tozlovan Nina, prin intermediul avocatului Tataru Gheorghi, a declarat apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 28 mai 2019, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri prin care

cererea de chemare în judecată să fie admisă.

Prin decizia din 11 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel a

fost respinsă și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că prima instanța a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea

pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere

completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată,

adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Totodată, instanța de apel a reținut că, din materialele cauzei, s-a stabilit cu

certitudine că, temeiul concedierii apelantei Tozlovan Nina din funcția de specialist

pentru reglementarea regimului funciar a constituit aprecierea în urma atestării și

evaluării cunoștințelor acesteia cu calificativul ,,nesatisfăcător” și nu faptul că

intimata Mugureanu Parascovia, activând în funcție de secretar al consiliului sătesc

Negrești, a falsificat prin imitare în Procesul-verbal nr. 3 din 27.01.2010 de atestare a

2

funcționarilor publici din cadrul Primăriei satului Negrești, semnătura soțului

Mugureanu Mihail, care era membru al comisiei de atestare.

În același timp, a indicat că, apelanta Tozlovan Nina, nu a demonstrat prin probe

concludente și pertinente că fapta ilicită comisă de intimata Mugureanu Parascovia,

prin care au fost încălcate normele dreptului obiectiv, i-au lezat cumva drepturile

subiective sau interesele apelantei. Or, pentru survenirea răspunderii delictuale este

necesar ca între fapta ilicită și prejudiciul cauzat să existe un raport cauzal.

Subsecvent, este important și faptul, precum că apelanta Tozlovan Nina, în urma

atestării (evaluării) cunoștințelor cu calificativul ,,nesatisfăcător,” a fost concediată

din funcție de la muncă, iar acest temei de concediere se regăsește în Dispoziția nr. 59

din 03.08.2010, în baza căreia apelanta a fost concediată din funcția de specialist

pentru reglementarea regimului funciar, din cadrul Primăriei satului Negrești.

La 24.03.2020, Nina Tozlovan, reprezentată de avocatul Ludmila Bîrcă, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului a indicat că consideră absolut nefondate constatările

instanței de fond și apel privind respingerea acțiunii din considerentul că nu ar fi fost

prezentate probe pertinente și concludente întru confirmarea prejudiciului cauzat.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

La 27.05.2020, Primăria Negrești a depus referință la cererea de recurs, prin care

a solicitat respingerea cererii de recurs.

La 12.06.2020, Parascovia Mugureanu a depus referință la cererea de recurs, prin

care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 11

februarie 2020 și comunicată participanților la proces la 11 martie 2020 (f. d. 52, vol.

II), iar recursul a fost declarat la 24 martie 2020. Astfel, se constată că recurenta s-a

conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 11 februarie

2020 a Curții de Apel Chișinău, în termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Nina

Tozlovan, reprezentată de avocatul Ludmila Bîrcă, neîntemeiat și care urmează a fi

declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

3

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Nina Tozlovan, reprezentată de avocatul

Ludmila Bîrcă, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute

prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în

mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii

ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a

deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de

art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând

determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în

cererea de recurs depusă de către Nina Tozlovan, reprezentată de avocatul Ludmila

Bîrcă.

Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

4

recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Nina Tozlovan, reprezentată

de avocatul Ludmila Bîrcă.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5