3ra-574/20 — contestarea răspunsurilor, restabilirea dreptului lezat, anularea pașaportului cu obligarea eliberării unui alt pașaport, repararea prejudiciului moral

3ra-574/20 — contestarea răspunsurilor, restabilirea dreptului lezat, anularea pașaportului cu obligarea eliberării unui alt pașaport, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-574/20

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud: V. Hudoba)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii)

Î N C H E I E R E

03 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului deсlarat de Leonid Decev,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Leonid Decev

împotriva Ministerului Tehnologiei Informației și Telecomunicațiilor (succesori în

drepturi Agenția Servicii Publice, Ministerul Economiei și Infrastructurii al Republicii

Moldova) cu privire la contestarea răspunsurilor, încasarea prejudiciului moral,

restabilirea dreptului lezat și anularea pașaportului cu obligarea eliberării unui alt

pașaport,

împotriva deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă:

La 24 iunie 2016, Leonid Decev a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor(succesori în drepturi Agenția

Servicii Publice, Ministerul Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova) cu

privire la contestarea răspunsurilor, încasarea prejudiciului moral, restabilirea dreptului

lezat și anularea pașaportului cu obligarea eliberării unui alt pașaport.

În motivarea acțiunii reclamantul Leonid Decev a indicat că la data de 05 mai

2016 a depus în adresa Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor al

Republicii Moldova cerere privind eliberarea adeverinței precum că pașaportul străin

i-a fost eliberat în baza buletinului de identitate, certificatului de naștere, certificatului

de căsătorie perfectate în limba rusă, în care era indicat numele, prenumele,

patronimicul - Decev Leonid Dmitrievici, născut la 11 august 1950, din care motiv a

solicitat confirmarea informației prin adeverința eliberată de Ministerul Tehnologiei

Informaționale și Comunicațiilor al Republicii Moldova în limba rusă.

Reclamantul a menționat că la data de 24 mai 2016 a primit răspunsul de la

Ministerul Tehnologiei Informaționale și Comunicațiilor prin care i-a fost explicat că

datele personale ale solicitantului, în pașaportul cetățeanului Republicii Moldova se

introduc în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (7) al Legii nr. 273-XIII din

1

09 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, care

nu prevede și indicarea patronimicului. Suplimentar, a fost informat că ÎS CRIS

„Registru” eliberează adeverințe în limba de stat, pentru plata corespunzătoare,

conform actelor normative ale întreprinderii, care se confirmă prin informația din

Registru de Stat a Populației privind eliberarea actelor de identitate și date personale

ale solicitantului.

Reclamantul a mai menționat că la 14 iulie 2016 Ministerul Tehnologiei

Informației și Telecomunicațiilor al Republicii Moldova a examinat cererea lui Decev

Leonid privind eliberarea adeverinței ce confirmă eliberarea pașaportului cetățeanului

Republicii Moldova și a comunicat că datele personale ale solicitantului în pașaportul

cetățeanului Republicii Moldova se introduc în conformitate cu art. 2 alin. (7) al Legii

nr. 273-XIII din 09 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de

pașapoarte, care existența patronimicului. Astfel, pașaportul eliberat pe numele lui

Decev Leonid, corespunde cerințelor legislației în vigoare.

Reclamantul Leonid Decev a relatat că răspunsurile eliberate de Ministerul

Tehnologiei Informației și Telecomunicațiilor al Republicii Moldova sunt neîntemeiate

care încalcă dreptul cetățeanului Republicii Moldova de a avea patronimicul ca

reprezentantul al poporului găgăuz, domiciliat în autonomia găgăuză «Găgăuz Eri» a

Republicii Moldova, care are dreptul de a indica în actele de identitate numele –

„Decev”, prenumele – „Leonid” și patronimicul – „Dmitri” cu indicarea în pașaportul

străin.

Reclamantul Leonid Decev a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea

răspunsurilor Ministerului Tehnologiei Informației și Telecomunicațiilor al Republicii

Moldova din 24 mai 2016 și din 14 iulie 2016 privind refuzul a indica în adeverință și

pașaportul străin a patronimicului solicitantului, ca neîntemeiate care încalcă onoarea

și demnitatea omului cu privarea dreptului de a avea patronimicul în pașaportul străin

și în alte documente, restabilirea dreptului de a avea patronimicul în pașaportul străin,

anularea pașaportului străin seria A 29xxx03 PA MxxA, eliberat la 18 aprilie 2007 fără

indicarea patronimicului – „Decev Leonid”, eliberarea pașaportului străin din contul

mijloacelor Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor al Republicii

Moldova.

Prin hotărîrea din 27 februarie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central a fost

respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Leonid Decev

împotriva Ministerului Tehnologiei Informației și Telecomunicațiilor a Republicii

Moldova (succesor în drepturi Agenția Servicii Publice) cu privire la declararea

nulității răspunsurilor din 24 mai 2016 și din 14 iulie 2016 privind refuzul de a indica

în adeverință și pașaport a patronimicului, ca unele care încalcă dreptul de a avea

patronimicul în pașaportul străin și în alte documente, cu privire la încasarea

prejudiciului moral în sumă de 1 000 lei, cu privire la restabilirea dreptului lezat și

anularea pașaportului cu obligarea eliberării unui alt pașaport din contul Ministerului

Tehnologiei Informației și Telecomunicațiilor a Republicii Moldova.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Leonid Decev a contestat-o cu apel,

solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii depuse

ca fiind legală și întemeiată.

2

Prin decizia din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul

declarat de Leonid Decev, s-a casat parțial hotărârea din 27 februarie 2019 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central, în cauza de contencios administrativ la acțiunea

depusă de Leonid Decev împotriva Ministerului Tehnologiei Informației și

Telecomunicațiilor (succesori în drepturi Agenția Servicii Publice, Ministerul

Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova) cu privire la contestarea

răspunsurilor, încasarea prejudiciului moral, restabilirea dreptului lezat și anularea

pașaportului cu obligarea eliberării unui alt pașaport, în partea respingerii pretențiilor

lui Leonid Decev privind contestarea răspunsurilor Ministerului Tehnologiei

Informației și Telecomunicațiilor din 24 mai 2016 și 14 iunie 2016 și a fost emisă în

această parte o altă decizie, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de către

Leonid Decev împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii

Moldova – succesor în drepturi a Ministerului Tehnologiei Informației și

Telecomunicațiilor, în partea pretențiilor privind declararea nulității răspunsurilor

Ministerului Tehnologiei Informației și Telecomunicațiilor din 24 mai 2016 și 14 iunie

2016, în rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că lui Leonid Decev i-a fost

eliberat pașaportul serie A 29xxx03 din 18 aprilie 2007 valabil până la 18 aprilie 2017,

cu indicarea numelui – „Decev” și prenumelui – „Leonid” fără indicarea patronimicului

– „Dmitri”. Astfel, adresându-se către Ministerul Tehnologiei Informației și

Telecomunicațiilor a RM a primit răspunsurile, precum că pașaportul i-a fost eliberat

în conformitate cu prevederile legii, răspunsuri pe care Leonid Decev le contestă în

instanța de judecată.

Instanța de apel a reținut că prima instanță corect a conchis că nu există obligația

de a indica patronimicul în pașapoartele tuturor cetățenilor Republicii Moldova. În

acest sens nu există norme legale, legiuitorul nu admite variații privind chestiunea dată,

încât lista informației ce se conține în pașaportul Republicii Moldova, este indicată în

art. 2 alin. (7) al Legii nr. 273-XIII din 09 noiembrie 1994 privind actele de identitate

din sistemul național de pașapoarte, listă ce nu poate fi completată de către părți prin

acordul acestora sau la cererea persoanei căreia i se eliberează documentul respectiv.

La fel, întru indicarea în buletin și pașaport a patronimicului, nu pot fi reținute

argumentele lui Leonid Decev, precum că această obligativitate este prevăzută de

Convenția-cadru ”pentru protecția minorităților naționale”, adoptată la Strasbourg,

Franța la 01 februarie 1995 și ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea

Parlamentului nr. 1001-XIII la 22 octombrie 1996. În acest sens este de notat faptul că

potrivit art. 11 alin. (2) din Convenția menționată, părțile sunt obligate să recunoască

pentru fiecare persoană, care aparține minorităților naționale dreptul de a se folosi de

numele său, prenumele și patronimicul în limba minorității date, dar și dreptul la

recunoașterea lor oficială în conformitate cu condițiile prevăzute de sistemele lor de

drept. Astfel, instanța de fond just a considerat necesar de a remarca art. 20 al

Convenției menționate, care prevede că exercitarea drepturilor și libertăților decurg din

principiile înscrise în prezenta Convenție-cadru și că orice persoană aparținând unei

minorități naționale va respecta legislația națională și drepturile celorlalți, în special

ale persoanelor ce aparțin majorității sau altor minorități naționale. Deci, recunoscând

necesitatea excluderii patronimicului din pașapoartele cetățenilor Republicii Moldova,

3

legiuitorul se călăuzește și de drepturile persoanelor, care aparțin majorității poporului

Republicii Moldova. Mai mult ca atât, Leonid Decev chiar dacă indică că conform

obiceiurilor poporului găgăuz este necesar de indicat în acte și patronimicul, această

poziție a sa nu are la bază temei legal. La depunerea cererilor către Ministerului

Tehnologiei Informației și Telecomunicațiilor, acesta le înaintează în limba rusă și nu

demonstrează prin nimic faptul că în limba găgăuză, în actele de identitate se utilizează

și patronimicul.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

24 februarie 2020, Leonid Decev a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi

decizii de admitere a acțiunii depuse de Leonid Decev.

În motivarea recursului recurentul Leonid Decev a indicat că își exprimă

dezacordul cu decizia instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, deoarece instanțele

de judecată ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au

interpretat în mod eronat legea.

Recurentul a indicat că este necesar a fi declarate nule răspunsurile Ministerului

Tehnologiei Informației și Telecomunicațiilor al Republicii Moldova din 24 mai 2016

și din 14 iulie 2016 privind refuzul de a indica în adeverință și pașaport patronimicul și

astfel este privat dreptul de a avea patronimicul în pașaportul străin și în alte

documente.

Recurentul a mai indicat că instanțele judecătorești inferioare eronat au aplicat

normele de drept material și procesual pertinente speței date. Totodată, a reiterat

circumstanțele invocate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel.

La 04 mai 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Ministerului

Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova și Agenției Servicii Publice copia

recursului declarat de Leonid Decev împotriva deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții

de Apel Cahul (f.d. 72 vol. I).

Completul specializat relevă că Ministerul Economiei și Infrastructurii al

Republicii Moldova și Agenția Servicii Publice au recepționat copia recursului

expediat, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 83-84

vol. I).

La 21 mai 2020 Ministerul Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova a

depus referință la recursul declarat de Leonid Decev împotriva deciziei din 30 ianuarie

2020 a Curții de Apel Cahul solicitând respingerea recursului ca inadmisibil.

Intimata Agenția Servicii Publice nu și-a valorificat dreptul de a depune referință

la recursul declarat de Leonid Decev împotriva deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții

de Apel Cahul.

Conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Luând în considerare că decizia Curții de Apel Cahul a fost adoptată la

30 ianuarie 2020, iar recurentul Leonid Decev a declarat recurs la 24 februarie 2020,

Completul ajunge la concluzia că recurentul s-au conformat prevederilor legale

prevăzute la art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

4

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din 6 art. 246 Codul

administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

5

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către recurentul Leonid Decev este

inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Leonid Decev se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6