2r-211/20 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil

Dosarul nr. 2r–211/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) (jud. C. Roșca)

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud. B. Bîrcă, O. Cojocaru, S. Iorgov)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău, (jud. B. Bîrcă, E. Clim, S. Iorgov)

D E C I Z I E

03 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Examinând recursul declarat de către Daniliuc Nicolae,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Daniliuc

Nicolae împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Guvernului

Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova și Procuraturii

Generale a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat

prin acțiunile ilicite ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, precum și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău prin care

a fost respinsă cererea de revizuire depusă de Daniliuc Nicolae, împotriva deciziei

din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 19 octombrie 2017, Daniliuc Nicolae a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Guvernului

Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova și Procuraturii

Generale a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat

prin acțiunile ilicite ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, precum și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 11 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru)

cererea de chemare în judecată depusă de Daniliuc Nicolae împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova, Ministerului

Finanțelor al Republicii Moldova și Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu

privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale procuraturii

1

și ale instanțelor judecătorești, precum și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 11 iunie 2018, Daniliuc Nicolae

a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea

să fie admisă în totalitate.

Prin decizia din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Daniliuc Nicolae.

A fost casată hotărârea din 11 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Centru) și a fost pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Daniliuc Nicolae împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova,

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova și Procuraturii Generale a

Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile

ilicite ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată.

La 11 decembrie 2019, Daniliuc Nicolae a înaintat instanței cerere de

revizuire împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea integrală a deciziei cu rejudecarea pricinii în instanța de apel.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, la 08 iunie 2019, Parlamentul

Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 39 prin care a fost adoptată Declarația

cu privire la recunoașterea caracterului captiv al Statului Republica Moldova, prin

care a fost denunțat fostul regim oligarhic, condus de liderul Partidului Democrat

din Moldova, Vladimir Plahotniuc, care se face vinovat de controlul ilegal si

anticonstituțional exercitat asupra sistemului judecătoresc.

Prin încheierea din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă cererea de revizuire depusă de Daniliuc Nicolae, împotriva deciziei din 06

decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La 26 februarie 2020, Daniliuc Nicolae a declarat recurs împotriva încheierii

din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia,

admiterea revizuirii și trimiterea cauzei în instanța de apel pentru examinarea

apelului în fond.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de revizuire eronat și abuziv a

interpretat prevederile legii.

Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Având în vedere că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 18

februarie 2020, fără a se cunoaște dacă părțile au recepționat-o, iar recursul a fost

declarat la 26 februarie 2020, instanța de recurs consideră că recurentul s-a

conformat prevederilor legale și a declarat recursul în termen.

2

Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței

la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Astfel, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă

data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Colegiul judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse

în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu

a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza

Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza

Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs

Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 – 34).

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Daniliuc Nicolae, urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În cazul dedus justiției, se atestă că, prin încheierea din 18 februarie 2020 a

Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă

de Daniliuc Nicolae, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie

2018.

Pentru a dispune astfel, instanța de revizuire a reținut că, cererea de revizuire

este formulată în lipsa temeiurilor legale prevăzute pentru exercitarea căii de atac –

revizuirea, ceea ce denotă caracterul inadmisibil al acesteia.

În conformitate cu art. 449 al Codului de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a

căror revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

3

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de

neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a

respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții

Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție

sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova

a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte

împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Verificând legalitatea și temeinicia încheierii contestate prin prisma

prevederilor citate, Colegiul constată că cererea de recurs este depusă, făcându-se

trimitere la faptul că toate hotărârile emise până la 08 iunie 2019 și după această

dată sunt în contradicție cu art. 6 par. 1 al CEDO.

Așadar, Colegiul a stabilit că, cererea de revizuire, respinsă de către instanță,

a fost depusă în afara temeiurilor prevăzute de lege pentru declararea revizuirii

asupra actelor judecătorești de dispoziție, prevăzute de art. 14 al Codului de

procedură civilă. Or, în speță, se constată că, cererea de revizuire a fost înaintată

fără a se indica vre-un temei plauzibil pentru revizuirea hotărârii, circumstanțele

invocate, nefiind în stare de a modifica soluția instanței dată anterior.

Sub acest aspect, Colegiul reține că, încheierea din 18 februarie 2020 a Curții

de Apel Chișinău este legală și întemeiată, corect constatând că, revizuirea este o

cale de atac de retractare care presupune redeschiderea procedurilor judiciare în

privința unei cauze civile. Aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod

implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența

temeiurilor în acest sens. De altfel, poate avea loc o ingerință asupra securității

raportului juridic. Pe când în speță, cererea de revizuire nu întrunește condițiile

necesare de a fi examinată, prin prisma prevederilor prevăzute de Codul de

procedură civilă.

În această perspectivă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, admiterea cererii de recurs depusă de

recurent ar conduce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a

drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale.

Prin urmare, din considerentele menționate și ținând cont de faptul că

motivele invocate de recurenți sunt declarative și neîntemeiate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de recurs și de a menține încheierea din 18

4

februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), 428 ale Codului de

procedură civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Daniliuc Nicolae.

Se menține încheierea din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău emisă

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Daniliuc

Nicolae împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Guvernului

Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova și Procuraturii

Generale a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat

prin acțiunile ilicite ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, precum și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5