2rh-114/19 — repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti
- Temei legal
- Dispoziţiile judecătoreşti care pot fi supuse revizuirii
2rh-114/19 — repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2rh-114/2019
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C. Roșca)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. B. Bîrcă, O. Cojocaru, S. Iorgov)
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. O. Sternioală, V. Burduh, G. Stratulat)
ÎNCHEIERE
04 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Victor Burduh
Galina Stratulat
examinând cererea de revizuire depusă de Nicolae Daniliuc,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Daniliuc
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Guvernului Republicii
Moldova, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova și Procuraturii Generale a
Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite
ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești,
împotriva încheierii din 19 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție,
constată :
La 19 octombrie 2017 Nicolae Daniliuc a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Guvernului Republicii
Moldova, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova și Procuraturii Generale a
Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite
ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, și
încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 11 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a
respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.
La 11 iunie 2018 Nicolae Daniliuc a declarat apel împotriva hotărârii din 11
mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat admiterea
acestuia, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere
integrală a acțiunii.
Prin decizia din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis
apelul declarat de Nicolae Daniliuc, s-a casat hotărârea din 11 mai 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a
acțiunii.
La 12 aprilie 2019 Nicolae Daniliuc a declarat recurs împotriva deciziei din
06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea
acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea
unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
Prin încheierea din 19 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție recursul
declarat de Nicolae Daniliuc a fost considerat inadmisibil.
1
La 09 septembrie 2019 Nicolae Daniliuc a depus cerere de revizuire împotriva
încheierii din 19 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea
acesteia, casarea încheierii recurate și a deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de
Apel Chișinău cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
Nicolae Daniliuc în motivarea cererii de revizuire a invocat prevederile art.
449 lit. b) din Codul de procedură civilă, menționând că i-au devenit cunoscute
unele circumstanțe ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute și anume
că decizia din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, și încheierea din 19
iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție sunt în contradicție cu art. 6 paragraful 1
din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, deoarece instanțele de judecată nu
au fost independente și imparțiale la pronunțarea hotărârilor.
Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele
considerente.
În conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,
după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a
cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.
Conform prevederilor art. 3 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanțele
judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei
civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești
(hotărâri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în
cazurile prevăzute de lege.
La caz, se va menționa, că prin Legea nr. 17 din 5 aprilie 2018 pentru
modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din 1 iunie 2018, au
fost stabilite categoriile de încheieri care pot fi supuse revizuirii.
Așadar, în conformitate cu prevederile art. 446 Cod de procedură civilă, pot fi
supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale
tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de
încetare a procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se
respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii.
Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile
emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de
inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.
Totodată, prin prisma prevederilor art. 448 Cod de procedură civilă, cererea
de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare
se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire
împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,
modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța
care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.
Deci, în interpretarea corectă a acestor prevederi legale este de înțeles că
încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile
emise în privința acestora nu se supun revizuirii.
În speță, se atestă că, cererea de revizuire este depusă împotriva încheierii din
19 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care recursul declarat de către
Nicolae Daniliuc a fost considerat inadmisibil.
În această ordine de idei, instanța de recurs conchide că, prin prisma art. 440
Cod de procedură civilă, care reglementează procedura examinării admisibilității
2
recursului, încheierea prin care completul din 3 judecători decide în mod unanim
asupra inadmisibilității recursului, în cazul în care se constată existența unuia din
temeiurile prevăzute la art. 433, nu conține nicio referire cu privire la fondul
recursului.
Drept urmare, este cert că prin încheierea din 19 iunie 2019 a Curții Supreme
de Justiție supusă revizuirii de către Nicolae Daniliuc, instanța de recurs nu s-a
expus asupra fondului recursului, respectiv nici a fondului cauzei, verificând doar,
prin prisma art. 440 Cod de procedură civilă, existența temeiurilor de admisibilitate
a recursului declarat, constatând lipsa acestora.
Reieșind din cele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
cererea de revizuire depusă de Nicolae Daniliuc împotriva încheierii din 19 iunie
2019 a Curții Supreme de Justiție ca inadmisibilă, din motiv că actul de dispoziție
judecătoresc menționat nu se supune revizuirii.
În conformitate cu art. 446, art. 453, alin. (1), lit. a) Cod de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune :
Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nicolae Daniliuc
împotriva încheierii din 19 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă,
la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Daniliuc împotriva
Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova,
Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova și Procuraturii Generale a
Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite
ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Victor Burduh
Galina Stratulat
3