3ra-293/20 — cu privire la anularea actelor de inspectie si restituirea drepturilor de import

3ra-293/20 — cu privire la anularea actelor de inspectie si restituirea drepturilor de import (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-293/20

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central – E. Balan

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Toderaș, O. Moraru, E. Bejenaru

ÎNCHEIERE

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea pe Acțiuni

„Basarabia-Nord”,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Societatea pe Acțiuni „Basarabia-Nord” împotriva Biroului Vamal Nord cu

privire la anularea actelor de inspecție și restituirea drepturilor de import,

împotriva deciziei din 08 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Basarabia-Nord” împotriva

hotărârii din 18 martie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

constată:

La 28 decembrie 2018 SA „Basarabia-Nord” a depus cerere de chemare în

judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Biroului Vamal

Nord, prin care a solicitat anularea actului de inspecție nr. 1170 din 22.10.2018 emis

la declarația vamala nr. I 17877 din 22.10. 2018 și a actului de inspecție nr. 1170 din

31.10.2018 emis la declarația vamală nr. I 18566 din 31.10.2018 de către Biroul

Vamal Nord, obligarea Biroului Vamal Nord de a restitui în beneficiul SA

„Basarabia-Nord” suma drepturilor de import încasate suplimentar în valoare de

30 901,07 lei în baza actului de inspecție nr. 1170 din 22.10. 2018 și suma drepturilor

de import încasate suplimentar în valoare de 8494,71 lei în baza actului de inspecție

nr. 1170 din 31.10.2018, în total suma de 39 395,78 lei.

În motivarea acțiunii SA „Basarabia-Nord” a indicat că la 22.10.2018 la

terminalul Vamal Bălți în adresa SA „Basarabia-Nord” a parvenit marfa (carne de

pui, defalcată mecanic) din partea firmei „Food Trading” sp.z.o.. La data de

31.10.2018 la terminalul Vamal Bălți în adresa SA „Basarabia-Nord” a parvenit

marfa (carne congelată de curcan) din partea firmei Co&Co KFT.

În baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 550Av/16 din 13.12.2016

încheiat cu „Food Trading” sp.z.o/Polonia, a fost importată marfa în sumă de

8 400,00 euro, ce constituie 163 541,28 lei, iar în baza contractului de vânzare-

1

cumpărare nr. CO-BN/MD/2018 din 09.03.2018 încheiat cu Co&Co KFT/Ungaria,

a fost importată marfă în sumă de 9 936, 00 euro, ce constituie 193 167,76 lei.

La importul mărfurilor SA „Basarabia-Nord” a declarat valoarea în vamă în

conformitate cu art. VII a GATT (Acordul privind aplicarea articolului VII al

acordului General pentru Tarife vamale și Comerț 1994) al OMC (Organizația

Mondială a Comerțului), art. 214 Cod Vamal, Legea nr. 1380 din 20.11.1997 cu

privire la tariful vamal și Hotărârea Guvernului nr. 974 din 15.08.2016 cu privire la

aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfii

introduse pe teritoriul Republicii Moldova, a prezentat actele de însoțire ale mărfii,

care au stat la baza operării importului efectuat și care atestă totalitatea cheltuielilor

suportate.

La declararea valorii în vamă la mărfurile introduse pe teritoriul Republicii

Moldova, a utilizat metoda determinării valorii în baza prețului efectiv plătit sau de

plătit. Inspectorul vamal nu a fost de acord cu valoarea în vamă a mărfii declarate,

verbal solicitând să prezinte suplimentar un șir de alte documente, printre care:

costul descărcării și transbortării mărfii, costul paletelor și ambalajului, partea din

venitul de la orice revânzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii, care ar

reveni direct sau indirect, vânzătorului. Fiind în imposibilitate de a execută cerințele

solicitate SA „Basarabia-Nord” a fost obligată să depună declarațiile din nou cu

majorarea valorii în vamă.

Colaboratorul vamal a întocmit actele de inspecție nr. 1170 din 22.10.2018 și

din 31.10.2018, în care a indicat existența unor suspiciuni de subevaluare, majorând

valoarea în vamă cu 8494,71 lei și cu 30 901,07 lei, aplicând contrar legii direct

metodă de rezervă.

Pentru a decide astfel, autoritatea pârâtă a invocat discrepanțe între prețul

declarat și valoarea mărfurilor identice și similare anterior importate, fără a motiva

și confirma concluzia dată, necătând la faptul că prețurile la materia primă în cauză

corespund prețurilor medii de piață. Este de remarcat că autoritatea vamală la

emiterea actului contestat nu a ținut cont nici de actele prezentate în vederea

confirmării valorii mărfurilor importate, nu a negat veridicitatea datelor ce atestă

valoarea în vamă a mărfurilor importate din Uniunea Europeană, ci contrar

procedurii stabilite de lege a decis majorarea valorii în vamă, la capitolul cheltuieli

de intermediere, ce a determinat achitarea suplimentar de către SA „Basarabia-

Nord” a sumelor de 8494,71 lei și de 30 901,07 lei prin simplul fapt al

necorespunderii prețului mărfii importate cu prețul mărfurilor identice și

concomitent similare importate anterior. Organul vamal nu a ținut cont de principiile

economiei de piață și de faptul că prețurile la materia primă din carne nu sunt fixe și

stabile, fiind variabile în conformitate cu conjunctura de piață și se pot modifica la

fiecare partidă de marfă livrată.

Deși au fost prezentate toate actele, ce permit determinarea valorii în vamă

conform metodei nr.1, este ilegal de a fi aplicată direct metoda de rezervă din simplu

motiv al invocării de care organul vamal a faptului că prețul mărfurilor importate nu

este același cu mărfurile identice și similare importate anterior. Având în vedere

faptul că marfa importată de către SA „Basarabia-Nord” - (carne de pui, defalcată

mecanic, carne congelată de curcan), este un produs ușor alterabila pentru a

tergiversa vămuirea mărfurilor. În acest fel declarantul a fost determinat să accepte

aplicarea metodei de rezervă.

2

SA „Basarabia-Nord” în calitatea sa de cumpărător nu are obligația de a deține

și respectiv nu deține și nu poate obține totalitatea de informații, solicitate de organul

vamal, privind costul descărcării și transbordării mărfii, costul paletelor și

ambalajului, partea din venitul de la orice revânzare, transmitere sau utilizare

ulterioară a mărfii, care ar reveni direct sau indirect vânzătorului străin al mărfii în

raporturile acestuia cu terții și care nu acceptă oferirea și divulgarea unor asemenea

date ce constituie secretul său comercial.

Caracterul ilegal al actelor contestate rezultă și din faptul că în conformitate

cu contractul de vânzare-cumpărare, acordul adițional și factura invoce, condițiile

de livrare a mărfii în cauză conform regulilor Incoterms 2010 au fost determinate de

CPT Bălți, ceea ce presupune că vânzătorul a plătit pentru transportul mărfii la

destinația convenită. Riscurile de pierdere sau de deteriorare a mărfii, precum și

orice alte cheltuieli suplimentare cauzate de evenimente care au avut loc după ce

marfa a fost predată cărăușului trec de la vânzător la cumpărător în momentul în care

marfa a fost predată cărăușului. În cazul în care pentru transportul mărfii se folosesc

cărăuși succesivi, riscurile trec de la vânzător la cumpărător în momentul în care

marfa a fost predată primului cărăuș. Termenul CPT implică și obligația

vânzătorului de vămuire a mărfii pentru export. Acest termen poate fi folosit pentru

toate modurile de transport, inclusiv pentru transportul multinodal.

Prin urmare, reclamantul în calitatea sa de cumpărător și de beneficiar a

transportului, în condițiile Regulilor de comerț internațional Incoterms 2010, nu a

suportat careva cheltuieli privind ambalarea, încărcarea, descărcarea, transbordarea

mărfurilor sau alte costuri decât achitarea prețului mărfii, și respectiv nu avea

obligația de a deține astfel de informații care au fost solicitate de organul vamal, or,

stabilirea condițiilor de livrare CPT presupune determinarea prețului final al

mărfurilor livrate ținând cont de costul ambalajului, încărcării și descărcării,

transbordării mărfii și alte operațiuni de producere a mărfurilor, pe care

cumpărătorul nu are cum să le cunoască și să le dețină, iar organul vamal după cum

s-a constatat mai sus nu avea temei să le solicite, or, pretinsul risc de subevaluare

invocat de fapt nu era confirmat.

Reieșind din prevederile normelor naționale și internaționale, reclamantul a

prezentat toate actele care atesta veridicitatea determinării valorii în vamă a materiei

prime importate, ce permite aplicarea metodei nr.1 de determinare a valorii în vamă

în baza valorii tranzacției.

A susținut că de către SA „Basarabia-Nord” au fost prezentate toate actele,

care confirmă veridicitatea determinării valorii în vamă a materiei prime importate

prin aplicarea metodei nr. 1 de determinare a valorii în vamă în baza valorii

tranzacției.

Prin hotărârea din 18 martie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către SA „Basarabia-Nord”

împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la anularea actelor de inspecție nr. 1170

din 22.10.2018 și nr. 1170 din 31.10.2018 și restituirea drepturilor de import. (f.d.

137, 140-144)

Prin decizia din 08 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea

de apel declarată de către SA „Basarabia-Nord” împotriva hotărârii din 18 martie

2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. (f.d. 176, 177-189)

3

Instanțele în motivarea soluției sale au reținut că Regulamentul de aplicare a

destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.1140 din 02.11.2005, în pct. 291 prevede că la depunerea declarației vamale

declarantul prezintă următoarele documente: factura, documentele de transport,

actele permisive, necesare pentru acordarea liberului de vamă. În pct. 292 a acestui

Regulament este prevăzut că la efectuarea controlului documentar suplimentar la

actele menționate la pct. 291 se vor prezenta acte care confirmă toate datele indicate

în declarația vamală. În cazul în care actele prezentate de declarant nu confirmă toate

datele din declarația vamală, organul vamal poate solicita prezentarea altor

informații necesare acordării liberului de vamă.

Instanțele au stabilit că la declarația vamală nr.1170 I 17877 din 22.10.2018

SA „Basarabia-Nord”, prin intermediul brokerului vamal FPC „Valah” SRL în

persoana lui V.Vataman, a anexat pachetul de documente prevăzut în pct. 291 din

Regulament, stabilindu-se că valoarea în vamă declarată inițial de SA „Basarabia-

Nord” a constituit 197 612,38 lei pentru 21 000 kg de carne congelată dezosată de

pasăre din specia Gallus Domesticus tocătură, respectiv 9,41 lei/kg.

Totodată au stabilit că la declarația vamală nr. 1170 I 18566 din 31.10.2018

SA „Basarabia-Nord”, prin intermediul brokerului vamal FPC „Valah” SRL în

persoana lui V.Gheorghița, a anexat pachetul de documente prevăzut în pct. 291 din

Regulament, stabilindu-se că valoarea în vamă declarată inițial de SA „Basarabia-

Nord” a constituit 193 167,76 lei pentru 20 700 kg de carne congelată dezosată de

curcan tocătură, respectiv 9,33 lei/kg.

Au menționat că în declarația vamală inițială valoarea în vamă a mărfii carne

dezosată congelată de pasăre din specia Gallus Domesticus tocătură, constituia 9,41

lei/kg, iar conform datelor deținute de Sistemul Informațional Integrat Vamal în luna

iulie a aceluiași an a fost importată marfă similară la preț de 11,66 lei/kg, respectiv

prețul mărfii importate de apelant era cu 19,3 % mai mic. Totodată au constatat că

în declarația vamală inițială valoarea în vamă a mărfii carne congelată dezosată de

curcan tocătură, constituia 9,33 lei/kg, iar conform datelor deținute de Sistemul

Informațional Integrat Vamal în lunile iulie-octombrie a aceluiași an a fost importată

marfă similară la preț de 11,38 lei/kg, 11,51 lei/kg, 11,41 lei/kg, 12,96 lei/kg

respectiv prețul mărfii importate de către SA „Basarabia-Nord” era cu aproximativ

18 % mai mic decât marfa similară importată de apelant în luna octombrie 2018 -

11,38 lei/kg.

Instanțele au reținut că declarantul a rectificat declarația vamală, aplicând

metoda 6 de determinare a valorii în vamă a mărfii și a achitat plățile de import ce

constituiau o diferență de 21 015,74 lei la declarația vamală nr.1171 I 17877 din

22.10.2018, și respectiv 8683,15 lei la declarația vamală nr.1170 I 18566 din

31.10.2018 mai mult comparativ cu declarațiile vamale inițiale, unde valoarea în

vamă a fost determinată aplicând metoda I, iar organul vamal a acceptat declarațiile

vamale finale în care plățile vamale erau indicate în cuantum de 21 015,74 lei și

8683,15 lei mai mare decât în declarațiile inițiale, or, potrivit noilor declarații marfa

carne dezosată congelată de păsări din specia Gallus Domesticus tocătură era

indicată la prețul de 11,66 lei/kg, iar marfa - carne congelată dezosată de curcani

tocătură s-a indicat la prețul de 11,38 lei/kg, preț pentru marfă similară potrivit

datelor din Sistemul Informațional Integrat Vamal.

4

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 23 decembrie 2019 SA

„Basarabia-Nord” a depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

din 08 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți și hotărârii din 18 martie 2019 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea

să fie admisă integral. (f.d. 197-199, 200-202)

În motivarea recursului SA „Basarabia-Nord” a invocat că nu este de acord cu

soluțiile adoptate de către instanțele ierarhic inferioare, deoarece au fost emise ca

urmare a aprecierii arbitrare a probelor și cu încălcarea și interpretarea eronată a

normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios.

Consideră că sunt arbitrare și contrare legii concluziile instanțelor expuse în

hotărîrile contestate ce ține de recunoașterea ca fiind justificată solicitarea organului

vamal de prezentare a unor acte suplimentare pentru confirmarea valorii în vamă a

mărfii, fără a supune analizei actele solicitate și a motiva în vre-un fel temeinicia

solicitării acestora și în ce măsură actele solicitate vizează înlăturarea pretinselor

discrepanțe în raport cu cele prezentate deja.

A menționat că instanețe au interpretat eronat și au aplicat greșit prevederile

legale care determină cînd și în ce condiții și circumstanțe organul vamal are dreptul

de a nu accepta valoarea în vamă declarată și respectiv de a solicita declarantului

prezentarea de acte și informații suplimentare. Și anume, au interpretat eronat și au

aplicat greșit dispozițiile reținute ale art. 7 alin. (2), art. 8 alin. (3) din Legea cu

privire la tariful vamal, pct. 29 a Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1140 din 02.11.2015.

La 19 februarie 2020 Biroul Vamal Nord a depus referință, solicitând ca

instanța de recurs să considere recursului depusă de către SA „Basarabia-Nord” ca

fiind inadmisibil. (f.d. 216-219, 220-226)

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs și în referință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de

19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În

conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului

administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de

recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

5

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 08 octombrie 2019.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, care la 22 noiembrie 2019 a fost

recepționată de către SA „Basarabia-Bord”. (f.d. 194)

SA „Basarabia-Nord” în conformitate cu prevederile art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ a depus la instanța de apel, la 23 decembrie 2019 recurs motivat. (f.d.

197-199, 200-202)

Astfel, instanța de recurs consideră că SA „Basarabia-Nord” s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de lege.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de

procedură civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste

prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului depus de către SA „Basarabia-Nord”

în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că SA „Basarabia-Nord” a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care

instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

6

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către SA „Basarabia-Nord”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă SA „Basarabia-Nord”, și, respectiv, nu constituie temei de casare

a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către SA „Basarabia-Nord”, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul

administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Societatea pe Acțiuni „Basarabia-Nord”, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7