3ra-9/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-9/20 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: E. Balan) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: E. Grumeza, N. Chircu, S. Procopciuc) ÎNCHEIERE 22 ianuarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Mariana Pitic examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Societatea pe Acțiuni „Basarabia-Nord”, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Basarabia-Nord” împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 12 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Basarabia-Nord” și a fost menținută hotărârea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, c o n s t a t ă: La data de 11 iulie 2018, SA „Basarabia-Nord” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că în baza contractului de vânzare- cumpărare încheiat cu compania „Interdel Handelsgesellschaft” m.b.h. nr. 153Av/18 din 07 mai 2018 a fost importată marfa – carne de porc conform proforma-invoice nr. 91800410 în valoare de 49 471,23 Euro (975 834,85 lei).

A indicat că întru executarea legislației în vigoare la importul mărfurilor, a declarat valoarea în vamă în conformitate cu art. VII a GATT (Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului General pentru Tarife vamale și Comerț 1994) al Organizației Mondiale a Comerțului, la care Republica Moldova a aderat la data de 01 iunie 2001, art. 214 din Codul vamal, Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380 din 20 noiembrie 1997 și Hotărârea Guvernului nr. 974 din 15 august 2016 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul RM și a prezentat actele de însoțire a mărfurilor, care au stat la baza operării importului efectuat și care atestă totalitatea cheltuielilor suportate în scopul 1 determinării valorii în vamă a mărfurilor importate în baza valorii tranzacției, respectiv în baza prețului efectiv plătit sau de plătit.

A menționat că la declararea valorii în vamă la mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, SA „Basarabia-Nord” a utilizat metoda determinării valorii în vamă în baza prețului efectiv, fapt confirmat prin cumulul de acte prezentat, inclusiv ordinul de plată nr. 875 din 07 mai 2018. Astfel, la Declarația vamală nr. I 7378 din 15 mai 2018 au fost prezentate următoarele documente: contractul de vânzare- cumpărare, scrisoarea de trăsură internațională, factura comercială (invoice), certificatul veterinar, scrisori ale agenților economici (oferta, specificația), calculația cheltuielilor de transport, certificatul de origine, acordul adițional la contractul de vânzare-cumpărare și dispoziția de plată.

Necătând la faptul prezentării tuturor actelor ce atestă corectitudinea în executarea procedurii de determinare a valorii în vamă, Biroul Vamal Nord, contrar prevederilor Legii cu privire la tariful vamal, Hotărârii Guvernului nr. 974 din 15 august 2016 și procedurii stabilite, arbitrar și nemotivat a emis actul de inspecție-vizualizare nr. 1170 din 16 mai 2018, cu obligațiunea de a majora valoarea în vamă a mărfii importate cu suma de 455 294, 43 de lei, ceea ce constituie 47 % din valoarea mărfii importate. Consideră că pârâtul a aplicat contrar legii direct metoda de rezervă, invocând eronat faptul nerespectării pct. 34 din Hotărârea Guvernului nr. 974 din 15 august 2016, fără o motivare adecvată, precisă și în lipsa dovezilor care ar justifica în mod rezonabil pretinsa suspiciune de subevaluare a costului mărfii importate.

Pentru a decide astfel, Biroul Vamal Nord a invocat discrepanțe între prețul declarat și valoarea mărfurilor identice și similare anterior importate, fără a motiva și confirma în vreun fel concluzia dată, necătând la faptul că prețurile la materia primă în cauză corespund prețurilor medii de piață. A afirmat că pârâtul, la emiterea actului contestat, nu a ținut cont nici de actele prezentate în vederea confirmării valorii mărfurilor importate, nu a negat veridicitatea datelor ce atestă valoarea în vamă a mărfurilor importate din Uniunea Europeană și contrar procedurii stabilite de lege, a decis majorarea valorii în vamă cu 45 % prin simplul fapt al necorespunderii prețului mărfii importate cu prețul mărfurilor identice și concomitent similare importate anterior.

Prin urmare, în cazul în care au fost prezentate toate actele ce permit determinarea valorii în vamă conform metodei nr. 1, nu poate și este ilegală aplicarea directă a metodei de rezervă din simplul motiv al invocării de către organul vamal a faptului că prețul mărfurilor importate nu este același cu mărfurile identice și similare importate anterior. De asemenea, au fost invocate discrepanțe privind condițiile de livrare stipulate în contractul de vânzare-cumpărare și factura invoice, fără însă a se ține cont de prevederile acordului adițional din 07 mai 2018, conform căruia condițiile de livrare se stabilesc în invoice proforma și/sau în specificație.

Reclamanta a susținut că, mizând pe faptul că marfa importată – carne în stare proaspătă refrigerată, este un produs ușor alterabil, pentru a tergiversa vămuirea mărfii și a determina în acest fel declarantul să accepte aplicarea metodei de rezervă, prin actul contestat, contrar prevederilor pct. 5, 9, 29 din Regulamentul privind modul de declarare 2 a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974 din 15 august 2016, de către organul vamal au fost solicitate neîntemeiat un șir de acte, unele dintre care inexistente, iar altele în esență sunt aceleași acte care deja au fost prezentate odată cu declarația vamală și care nu constituie o dovadă în plus a valorii în vamă declarate.

Astfel, prin actul de inspecție de către autoritatea vamală a fost solicitată într-o manieră generală și abstractă prezentarea următoarelor acte: orice acord posibil între vânzător și cumpărător care afectează valoarea în vamă a mărfurilor, comenzile de livrare, corespondența comercială purtată în vederea încheierii și negocierii prețului, oferta de preț de la producător, copia declarației de export prevăzut în contractul nr. 153/18 din 07 mai 2018; costul încărcării, descărcării și transbordării mărfii, costul paleților și ambalajului, partea din venitul de la orice revânzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii care ar reveni direct sau indirect vânzătorului, alte documente care sunt în măsură să dovedească realitatea documentelor prezentate.

SA „Basarabia-Nord” a declarat că solicitarea prezentării actelor care ar confirma costul încărcării, transbordării mărfurilor și a costului ambalajului este neîntemeiată, or, conform acordului adițional și specificației atașate, condițiile de livrare a mărfurilor au fost stabilite conform regulilor Incoterms 2010 – CPT mun. Bălți, ceea ce presupune că vânzătorul plătește pentru transportul mărfii la destinația cuvenită, adică până la locul indicat de cumpărător, fiind confirmată prin calculația cheltuielilor de transport. Iar, referitor la costul ambalajului, acesta este un atribut inerent mărfurilor vândute, constituind parte integrantă a prețului acestora.

De asemenea, ilegalitatea și netemeinicia solicitării informațiilor respective rezultă și din prevederile pct. 5 din Regulamentul sus-citat, conform cărora prețul efectiv plătit sau de plătit este format din suma plăților efectuate sau care trebuie efectuate de cumpărător către sau în beneficiul vânzătorului pentru mărfurile importate și include toate plățile efectuate sau care trebuie efectuate ca o condiție a vânzării mărfurilor importate de către cumpărător către vânzător sau de către cumpărător către o terță parte pentru a îndeplini o obligație a vânzătorului.

Conform prevederilor menționate, SA „Basarabia-Nord” în calitatea sa de cumpărător nu are obligația de a deține și respectiv, nu deține și nu poate obține informații despre partea din venitul de la orice revânzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii, care ar reveni direct sau indirect vânzătorului străin al mărfii în raporturile acestuia cu terții și care nu acceptă oferirea și divulgarea unor asemenea date ce constituie secretul său comercial.

A invocat că la 23 mai 2018, în conformitate cu art. 286 și 287 din Codul vamal, a contestat actul de inspecție-vizualizare nr. 1170 din 16 mai 2018 la organul ierarhic superior Serviciul Vamal al RM, contestația fiind respinsă prin răspunsul nr. 28/11-9349 din 19 iunie 2018, recepționat la 26 iunie 2018. A solicitat recunoașterea ca fiind ilegale a acțiunilor Biroului Vamal Nord în vederea majorării în vamă a mărfurilor importate conform declarației vamale în detaliu nr. I 7378 din 16 mai 2018, anularea actului de inspecție-vizualizare nr. 1170 din 16 mai 2018 emis la declarația vamală nr. I 7378 din 16 mai 2018 și obligarea Biroului Vamal 3 Nord să restituie SA „Basarabia-Nord” suma drepturilor de import încasate suplimentar în valoare de 91 423,12 lei TVA și 1821,18 lei – taxe pentru proceduri vamale.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea depusă de SA „Basarabia-Nord” a fost respinsă. Prin decizia din 12 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de SA „Basarabia-Nord” și a fost menținută hotărârea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că între datele incluse în declarația vamală și actele specificate de SA „Basarabia-Nord” există discrepanțe referitor la condiția de livrare, care în declarația vamală este CPT, iar în contractul nr. 153/18 din 08 mai 2018 condiția de livrare este stabilită FCA, la fel și în CMR nr. 0225378 este indicată altă condiție – EXW.

De asemenea, în declarația vamală inițială este declarată carne refrigerată, dezosată de animale din specia porcine domestice SPINARI 4D – 14961 kg (609 cutii cart., 19 palete), GÂT – 5001 kg (209 cutii carton, 6 palete); cotlet – 1010 kg (41 cutii cart., 1 palet), însă în actele prezentate era indicat spete „4D” – 14961 kg (609 cutii cart., 19 palete), ceafă – 5001 kg (209 cutii carton, 6 palete) și cotlet – 1010 kg (41 cutii cart., 1 palet).

De asemenea, au fost stabilite neconcordanțe referitor la suma tranzacției, indicată în ordinul de plată în valută străină - 50470 euro și declarația vamală primară – 49471,23 euro și suma indicată în invoice-ul documentar din 11 mai 2018 – 49 471, 23 euro, la fel invoice-ul este datat cu 26 aprilie 2018, dată anterioară întocmirii ordinului de plată din 07 mai 2018. În consecință, instanțele de judecată au concluzionat că solicitarea organului vamal de prezentare a unor acte suplimentare pentru confirmarea valorii în vamă a mărfii este una justificată. Iar, ca urmare a neprezentării în volum integral de către declarant a informației solicitate de organul vamal, constatând imposibilitatea aplicării în calitate de metode de determinare a valorii în vamă metodele I-V, Biroul Vamal Nord a aplicat metoda VI (metoda de rezervă).

La data de 11 iunie 2019, SA „Basarabia-Nord” a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 12 martie 2019 a Curții de Apel Bălți și hotărârii din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt neîntemeiate și ilegale, fiind emise cu interpretarea eronată și aplicarea greșită a normelor de drept material, care reglementează temeiurile și procedura conform căreia organul vamal este în drept să nu accepte valoarea declarată conform prețului plătit sau de plătit și să solicite acte suplimentare în vederea confirmării valorii declarate.

A invocat că atât intimatul, cât și instanțele ierarhic inferioare nu au motivat cu referire la probe și prevederile legale aplicabile, în ce măsură pretinsele discrepanțe reținute ar duce la neacceptarea valorii în vamă și respectiv, la majorarea acesteia cu 47 %. Recurenta a menționat că sunt arbitrare și contrare legii concluziile instanțelor expuse în hotărârile contestate cu privire la recunoașterea ca fiind justificată a solicitării 4 organului vamal de prezentare a unor acte suplimentare pentru confirmarea valorii în vamă a mărfii, fără a supune analizei actele solicitate și a motiva în vreun fel temeinicia solicitării acestora și în ce măsură actele vizează înlăturarea pretinselor discrepanțe în raport cu cele prezentate deja.

La data de 26 iunie 2019, intimatului Biroul Vamal Nord i-a fost notificată cererea de recurs (f.d. 167), cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Prin referința depusă la 31 iulie 2019, Biroul Vamal Nord a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 12 martie 2019. Decizia instanței de apel redactată integral a fost expediată în adresa SA „Basarabia-Nord” la 11 aprilie 2019 și a fost recepționată la 15 aprilie 2019 (f.d. 152- 153). Astfel, recursul, depus la data de 11 iunie 2019 de SA „Basarabia-Nord”, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. 5 În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de SA „Basarabia-Nord” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în 6 verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de SA „Basarabia- Nord” asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de SA „Basarabia-Nord”, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Societatea pe Acțiuni „Basarabia-Nord” se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Mariana Pitic 7