3ra-566/20 — contestarea actului administrativ și recalcularea vechimii în muncă

3ra-566/20 — contestarea actului administrativ și recalcularea vechimii în muncă (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-566/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima)

ÎNCHEIERE

13 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul General al Poliției,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Vasile Gorban împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoană terță Casa

Națională de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ și recalcularea

vechimii în muncă,

împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins cererea de apel depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii

din 30 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 04 februarie 2019 Vasile Gorban, a depus cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției,

persoană terță Casa Națională de Asigurări Sociale privind contestarea actului

administrativ și recalcularea vechimii în muncă.

În motivarea acțiunii reclamantul Vasile Gorban a indicat că a activat în cadrul

organelor de poliție în perioada 09 septembrie 1993 – 26 iunie 2015, ultima funcție

deținută fiind cea de polițist al serviciului patrulare al secției Securitate publică a

Inspectoratului de Poliție Bălți. În temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne

nr. 431ef. din 25 iunie 2015, serviciul în Poliție, precum și contractul individual de

muncă au încetat, cu dreptul reclamantului de a primi pensie pe linia Ministerului

Afacerilor Interne.

Reclamantul Vasile Gorban a relatat că prin certificatul nr. 445 eliberat de

Inspectoratul de Poliție Bălți, se confirmă că Vasile Gorban a activat în cadrul

1

Izolatorului de Detenție Provizorie în următoarele perioade: 08 decembrie 2006 – 23

februarie 2007, în funcția de ajutor al inspectorului de serviciu al izolatorului de

detenție provizorie al secției Instituției Speciale a Comisariatului de Poliție Municipal

Bălți; 01 octombrie 2009 – 05 martie 2013 – ajutor al inspectorului de serviciu al

izolatorului de detenție provizorie al secției Instituții Speciale a Comisariatului de

Poliție Municipal Bălți; 05 martie 2013 – 01 octombrie 2013 – polițist al izolatorului

de detenție provizorie al secției de management operațional al Inspectoratului de

Poliție Bălți.

Reclamantul Vasile Gorban a mai relatat că reieșind din activitatea desfășurată

în cadrul izolatorului de detenție provizorie, care presupunea paza și escortarea

persoanelor deținute, precum și cele condamnate, urmează ca Gorban Vasile să

beneficieze de unele avantaje, și anume calcularea unei luni de serviciu ca două luni

vechime în muncă, în temeiul Hotărârii Guvernului nr/ 78 din 21 februarie 1994 și a

Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996. La 15 ianuarie 2019, Gorban Vasile a expediat

în adresa Inspectoratului General al Poliției cerere prealabilă prin care a solicitat

recalcularea vechimii în muncă, însă, prin răspunsul nr. 34/3-G-23/19 din 21 ianuarie

2019, s-a refuzat în satisfacerea cerințelor reclamantului, cu motivația că, recalcularea

vechimii în muncă revine în competența Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Reclamantul a considerat că refuzul Inspectoratului General al Poliției este

ilegal, așa cum, colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a

persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de

detenție provizorie), au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje,

calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în ordinea prevăzută

de pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la

modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice

și Corupției și sistemului penitenciar.

Reclamantul Vasile Gorban a solicitat admiterea acțiunii, anularea răspunsului

Inspectoratului General al poliției nr. 34/3-G-23/19 din 21 ianuarie 2019, și obligarea

Inspectoratului General al Poliției să recalculeze vechimea în muncă cu avantaje, cu

calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru activitatea

desfășurată în cadrul Izolatorului de detenție provizorie în următoarele perioade: 08

decembrie 2006 – 23 februarie 2007, 01 octombrie 2009 – 05 martie 2013, 05 martie

2013 – 01 octombrie 2013.

Prin hotărârea din 30 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

admisă cererea de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ depusă

de Vasile Gorban împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoană terță Casa

Națională de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ și

recalcularea vechimii în muncă, s-a anulat decizia adoptată în procedura prealabilă –

refuzul de recalculare a vechimii în muncă nr. 34/3-G-23/19 din 21 ianuarie 2019,

emis de Inspectoratul General al Poliției, s-a obligat Inspectoratul General al Poliției

de a recalcula reclamantului Vasile Gorban vechimea în muncă cu avantaje, cu

calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru activitatea

desfășurată în cadrul izolatorului de detenție provizorie în următoarele perioade:

2

08 decembrie 2006 – 23 februarie 2007, 01 octombrie 2009 – 05 martie 2013,

05 martie 2013 – 01 octombrie 2013.

Prin decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de apel depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii din 30 iulie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în cauza de contencios administrativ, la

cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Gorban împotriva Inspectoratului

General al Poliției, persoană terță Casa Națională de Asigurări Sociale privind

contestarea actului administrativ și recalcularea vechimii în muncă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la 25 august 2017,

Inspectoratul de Poliție Bălți a eliberat lui Vasile Gorban certificatul nr. 445, în

conținutul căruia s-a indicat că Vasile Gorban a activat în izolatorul de detenție

provizorie în următoarea perioadă: 08 decembrie 2006 – 23 februarie 2007, în funcția

de ajutor al inspectorului de serviciu al izolatorului de detenție provizorie al secției

Instituției Speciale a Comisariatului de Poliție Municipal Bălți; 01 octombrie 2009 –

05 martie 2013 – ajutor al inspectorului de serviciu al izolatorului de detenție

provizorie al secției Instituții Speciale a Comisariatului de Poliție Municipal Bălți; 05

martie 2013 – 01 octombrie 2013 – polițist al izolatorului de detenție provizorie al

secției de management operațional al Inspectoratului de Poliție Bălți.

Instanța de apel a stabilit că la 26 iunie 2015, Inspectoratul de Poliție Bălți a

întocmit calculul vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei lui Vasile Gorban, în

conținutul căruia s-a indicat că, vechimea în serviciu (vechimea totală în muncă)

pentru fixarea pensiei la 26 iunie 2015, constituie 23 ani 01 luni 27 zile. La 15 ianuarie

2019, Vasile Gorban a expediat în adresa Inspectoratului General al Poliției cerere

prin care a solicitat recalcularea vechimii în muncă, calculându-se 2 luni vechime în

muncă pentru o lună de serviciu pentru perioadele: 08 decembrie 2006 – 23 februarie

2007, în interiorul căreia a activat în funcția de ajutor al inspectorului de serviciu al

izolatorului de detenție provizorie al secției Instituției Speciale a Comisariatului de

Poliție Municipal Bălți; 01 octombrie 2009 – 05 martie 2013, în interiorul căreia a

activat în funcția de ajutor al inspectorului de serviciu al izolatorului de detenție

provizorie al secției Instituții Speciale a Comisariatului de Poliție Municipal Bălți; 05

martie 2013 – 01 octombrie 2013, în interiorul căreia a activat în funcția polițist al

izolatorului de detenție provizorie al secției de management operațional al

Inspectoratului de Poliție Bălți.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei enunțate, la 28 februarie 2020,

Inspectoratul General al Poliției a depus prin intermediul oficiului poștal, recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a

deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în

judecată depusă de Vasile Gorban să fie respinsă integral ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului recurentul Inspectoratul General al Poliției a indicat că

decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală, deoarece instanța de apel nu a

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante ale cauzei, iar concluziile,

expuse în decizie, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Recurentul a menționat că instanța de apel a interpretat eronat prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

3

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemul penitenciar.

Recurentul Inspectoratul General al Poliției a mai menționat că intimatul Vasile

Gorban nu este în drept de a solicita recalcularea vechimii în muncă, deoarece

intimatul nu a activat în cadrul sistemului penitenciar, dar în cadrul izolatoarelor de

detenție provizorie din cadrul inspectoratelor de poliție. Prin urmare pentru calcularea

vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate, este necesar ca persoana să întrunească

două condiții, și anume: instituția în care persoana își execută serviciul să fie o

subdiviziune a Administrației Naționale a Penitenciarelor; să-și exercite serviciul

nemijlocit în instituțiile penitenciare de tip închis, în casele de arest și în instituțiile

penitenciare destinate deținerii și tratării bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici,

pe când, activitatea intimatului-reclamant nu care sub incidența reglementărilor legale

pertinente.

Recurentul a relatat că nu poate fi obligat să efectueze recalcularea vechimii în

muncă a intimatului-reclamant Vasile Gorban, din considerentul că, începând cu 01

ianuarie 2017, organul competent cu calcularea vechimii în muncă ce urmează a fi

luată în considerația la stabilirea, calcularea și achitarea pensiei persoanelor din

organele afacerilor interne este Casa Națională de Asigurări Sociale. Recurentul

consideră că instanța de apel a dat apreciere incorectă litigiului dedus judecății și a

aplicat eronat normele de drept material, ceea ce a dus la emiterea unei decizii ilegale.

La 05 mai 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus referință prin care

a solictat declararea recursului admisibil casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii

primei instanțe cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată

depusă de Vasile Gorban să fie respinsă ca neîntemeiată.

La 11 mai 2020 Vasile Gorban prin intermediul poștei electronice a depus

referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

4

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Luând în considerare că recurentul Inspectoratul General al Poliției a

recepționat decizia recurată la data de 03 februarie 2020, fapt ce se confirmă prin

dovada trimiterii poștale DS2035986762AS (f.d. 168,vol.I) și a depus recurs

împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău la data de

28 februarie 2020 prin intermediul oficiului poștal, adică în termen de 30 de zile de

la recepționarea deciziei recurate, completul ajunge la concluzia că recurentul

Inspectoratul General al Poliției s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în

termenul de depunere a recursului prevăzut de art. 245 Cod administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de Inspectoratul General al Poliției în

raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră că recursul depus de Inspectoratul General al Poliției nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

5

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil

recursul depus de Inspectoratul General al Poliției.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ

și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Inspectoratul General al Poliției se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6