SAÇAK v. TÜRKİYE - [Turkish Translation] by the Turkish Ministry of Justice

Avrupa İnsan Haklari MAHKEMESİ İKİNCİ BÖLÜM KABUL EDİLEBİLİRİK HAKKINDA KARAR BIZVURU no. 18815/18 Abdullah SAÇAK / Türkiye Bașkan, Egidijus Kūris, Hâkimler, Pauliine Koskelo, Gilberto Felici, și Directorul Adjunct al Departamentului de Jurnaluri Dorothee von Arnimn, cu participarea lui Dorothee von Arnimn, a fost sesizată ca judecător la 30 august 2022 la Tribunalul European pentru Drepturile Omului (Secția a doua); Vanzai Ali, un cetățean turc născut în 1978 și care a fost judecat ca fiind o persoană neînregistrată, a fost judecat de către judecătorul Abdullah Saçak (vuranșn), a fost judecat de judecătorul Turcia, a fost judecat de judecătorul Turcia, a fost judecat de judecătorul Turcia, a fost judecat de judecătorul Turcia din Turcia, a fost judecat de judecătorul din Turcia din Turcia, a fost judecat de judecătorul din Turcia din Turcia, a fost judecat de judecătorul din Turcia din Turcia, a fost judecat de judecătorul din Turcia din Turcia, a fost judecat de judecătorul din Turcia din Turcia, a fost judecat de judecătorul din Turcia din Turcia, a judecătorul din Turcia din Turcia, a judecătorul din Turcia, a judecătorul din Turcia din Turcia, a judecătorul din Turcia, a judecătorul din Turcia, a judecătorul din Turcia, a judecătorul din Turcia, a judecătorul din Turcia, a judecătorul din Turcia, a judecătului din Turcia, a judecătului, judecătului din Turcia, judecătului, judecătului din Turcia, judecătului, judecătului, judecătului, judecătului, judecătului, judecătului, judecătului, judecătului, judecătului, judecătului, judecătului,

Curtea de judecată a judecat că reclamantul și ceilalți suspecți (B.A., M.Ç. și M.B.) au fost acuzați de abuz de calitate de membru al organizației, de a fi membru al PKK, de a fi efectuat întâlniri telefonice în numele căreia scopul nu era finanțarea materială, cum ar fi îmbrăcăminte și combustibil, și de a furniza informații de informații de informații de informații de informații de informații de informații de informații de informații de informații de informații de informații de informații de informații. (3) În timpul ședințelor de judecată, patru membri ai Curții au declarat că nu au identificat numărul de telefon la care au avut loc întâlnirile telefonice. (5) În urma unei cereri din partea Curții, a fost respinsă cererea de a fi utilizat numărul de telefon de 4808 de la care a fost identificată cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon din cartea de telefon

În plus, Curtea a susținut că nu există un motiv de apărare pentru a se separa de sursele Curții din cauza căruia nu există un motiv de apărare, iar plângerile reclamantului trebuie declarate neadmisibile. 8.Curtea a susținut că nu este admisibilă, din cauza căruia nu există o justificare pentru că nu este clară, în cazul în care o cerere a Guvernului de a clarifica această problemă.9.Curtea a susținut că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru că nu există o justificare pentru

În plus, Curtea constată că sentința penală împotriva reclamantului este strâns legată de dovezile obținute în urma arestării și a unei aranjamente de închidere a casei a unei persoane pe nume M.A. M.A. a fost judecată în cadrul unei cauze separate și a fost condamnată la o decizie finală de a fi membru PKK. M.A. a fost arestată în interiorul unui autovehicul în care se aflau o armă și, probabil, o grămadă de alimente, produse medicale și pilule pe care membrii PKK au încercat să le furnizeze membrilor lor. În plus, Curtea a constatat că o poșetă de telefon numită Van Terörle Mücadele Șub Șibăia a fost folosită în timpul unei întâlniri de telefonie specială din data de 11 martie 2008 și a fost înregistrată pe o listă de numere de telefonie a lui Van Ehrem și a fost înregistrată pe o listă de numere de telefonie a lui Van Ehrem.

În plus, în ciuda afirmației reclamantului că nu a folosit numărul de telefon mobil 4808, potrivit unui document al unei conversații telefonice interceptate din 10 septembrie 2009, când utilizatorul numărului în cauză a sunat pe cineva numit Selim fără să se prezinte, Selim Abdullah, esti tu? a răspuns și utilizatorul a răspuns în formă de evet.

În mod similar, în contextul planului de fond menționat mai sus, Curtea nu poate admite că analiza comparativă a apelurilor ascultate de către Procurorul Republicii, respinsă de instanța reclamantului, este suficientă în sine pentru a-l lăsa să se pronunțe asupra acestui caz, în ciuda faptului că acesta a fost lipsit de toate mijloacele necesare pentru o examinare semnificativă sau pentru a-l judeca.Nitekim, procurorul și avocatul reclamantului au acces la înregistrările de la ședințele telefonice ascultate, dar în dosarul cauzei nu există nicio dovadă că au încercat să obțină copii ale acestora sau că au solicitat înregistrările din timpul procesului în temeiul căruia au fost făcute și efectuate de către procurorul în cauză (în cazul în care Curtea a respins în mod oficial în cazul Murtazar/Dor Rusya, în cazul în care a fost respins în mod oficial în cazul în care a fost respins în cazul în care a fost respins în cazul în care a fost respins în cazul în care a fost respins în cazul în care a fost respins în cazul în care a fost respins în temeiul Hotărîntului Curții de Apel, în temeiul articolului 22 din Hotărîntul Curții, din 15 decembrie 2018; în cazul în care nu a fost respins în temeiul articolului 22 din Hotărîntul Curții, în cazul în care a fost respins în temeiul Hotărîntului, în temeiul articolului 35 din Hotărîntul Curții, nu există nicio dovadă că acest lucru ar fi necesar.

AVRUPA İNSAN HAKLARI MAHKEMESİ

İKİNCİ BÖLÜM

KABUL EDİLEBİLİRLİK HAKKINDA KARAR

Bașvuru no. 18815/18

Abdullah SAÇAK / Türkiye

Bașkan,

Egidijus Kūris,

Hâkimler,

Pauliine Koskelo,

Gilberto Felici,

ve

Bölüm Yazı İșleri Müdür Yardımcısı

Dorothee von Arnim’nin katılımıyla 30 Ağustos 2022 tarihinde Komite olarak toplanan Avrupa İnsan Hakları Mahkemesi (İkinci Bölüm);

Van’da ikamet eden ve 1978 yılında doğmuș bir Türk vatandașı olan ve Van Barosuna kayıtlı Avukat U. Avcı tarafından temsil edilen Abdullah Saçak (“bașvuran”) adlı bir Türk vatandașı tarafından, Avrupa İnsan Hakları Mahkemesi’ne (“AİHM” veya “Mahkeme”), İnsan Hakları ve Temel Özgürlüklerin Korunmasına ilișkin Sözleșme’nin (“Sözleșme”) 34. maddesi uyarınca, 11 Nisan 2018 tarihinde, Türkiye Cumhuriyeti Devleti aleyhine Mahkemeye yapılmıș olan bașvuruyu (no. 18815/18);

Türkiye Cumhuriyeti Adalet Bakanlığı İnsan Hakları Dairesi Bașkanı Hacı Ali Açıkgül tarafından temsil edilen Türk Hükümetine (“Hükümet”), bașvuran aleyhindeki cezai yargılamaların adil olmadığı iddiasına ilișkin șikâyetinin bildirilmesi ve bașvurunun geri kalan kısmının kabul edilmez olduğunun beyan edilmesi kararını;

ve tarafların beyanlarını dikkate alarak,

Gerçekleștirilen müzakereler sonucunda așağıdaki kararı vermiștir:

DAVA KONUSU

1.

Bașvuru, bașvuranın gerçekleștirdiği iddia edilen telefon görüșmelerinin dinlenerek doğruluğu ve güvenilirliğine ilișkin yerel mahkemelerin inceleme yapmadan kendisi hakkında ana delil olarak kullanılması dolayısıyla bașvuran aleyhinde açılan ceza yargılamalarının adil olmadığı iddiasına ilișkindir.

2.

Van Ağır Ceza Mahkemesi, 4 Aralık 2014 tarihinde bașvuranın PKK (Kürdistan İșçi Partisi) adlı terör örgütüne mensup olma suçunu sabit bulmuș ve altı yıl üç ay hapis cezası ile cezalandırılmasına karar vermiștir. Yargılamayı yürüten mahkeme, bașvuran ile diğer sanıkların (B.A., M.Ç. ve M.B.) “Sipan” kod adlı bir PKK üyesi ile örgüte eleman kazandırılması, kıyafet ve yakıt gibi maddi destek sağlanması ve istihbarat bilgilerinin örgüte aktarılmasına ilișkin telefon görüșmesi gerçekleștirdiklerine hükmetmiștir.

3.

Ceza yargılamaları sırasında bașvuran ve sanıklar dinlenen telefon görüșmelerinin yapıldığı telefon numarasının kendilerine ait olduğunu reddetmișlerdir. Bașvuran tarafından kullanıldığı iddia edilen sonu 4808 ile biten cep telefonu numarasına ait SIM kart, bașvuranın evinde ya da üzerinde bulunamamıș, telefon numarasının da bașvuranın adına kayıtlı olmadığı anlașılmıștır. Ek olarak, 3 Haziran 2014 tarihinde yapılan durușmada, yargılamayı yürüten mahkeme savcının sanıkların dinlenen telefon konușmalarını gerçekleștirip gerçekleștirmediklerinin belirlenmesi amacıyla ses analizi yapılması talebini, dosyaya yenilik katmayacağı anlașıldığından reddetmiștir.

4.

Yargıtay, 24 Ekim 2016 tarihinde, yargılamayı yürüten mahkemenin kararını onamıștır.

5.

Anayasa Mahkemesi 6 Mart 2018 tarihinde bașvuranın ceza yargılamalarının adilliğine ilișkin șikâyetlerinin dördüncü derece mahkemesi șikâyeti niteliğinde olduğu gerekçesiyle bașvuranın bireysel bașvurusunu kabul edilemez bulmuștur.

MAHKEMENİN DEĞERLENDİRMESİ

6.

Bașvuran, gerçekleștirmediğini iddia ettiği telefon görüșmelerine ilișkin transkriptlerin mahkûmiyeti için esas delil olarak kullanılmasının ve yargılamayı yürüten mahkemenin bu hususu aydınlığa kavușturmak için ses analizi yapılmasına ilișkin karar vermeyi reddetmesinin Sözleșme’nin 6. maddesi kapsamındaki adil yargılanma hakkının ihlaline yol açtığından șikâyetçi olmuștur.

7.

Hükümet, Anayasa Mahkemesinin bulgularından ayrılmak için bir neden olmadığını savunarak, bașvuranın șikâyetlerinin kabul edilemez ilan edilmesi gerektiğini ileri sürmüștür.

8.

Mahkeme, bașvurunun așağıdaki gerekçelerle kabul edilemez olmasından ötürü Hükümetin itirazının incelemesine gerek olmadığı kanaatindedir.

9.

Mahkeme, bașvuran hakkındaki mahkûmiyet hükmünün, kendisine ait olmadığını iddia ettiği sonu 4808 ile biten cep telefonu numarasından gerçekleștirdiği konușmaların dinlenmesine dayanmasına ilișkin iddiasının esasen mahkûmiyetinin șüpheli nitelikteki delillere dayandırıldığına dair bir șikâyet olduğunu kaydetmektedir. Bu türde șikâyetlere ilișkin genel ilkeler

Budak/Türkiye

(no. 69762/12, §§ 74-90, 16 Șubat 2021) davasında bulunabilir. Bu gibi durumlarda, Mahkemenin rolü, (i) bașvuranın aleyhinde kullanılan delillerin kanuna uygunluğu, güvenilirliği, gerçekliği ve kabul edilebilirliğine karșı ilk bakıșta haklı görülen bir dava (

prima facie

case) ileri sürüp süremediğini ve (ii) yerel mahkemelerin, davanın tüm koșullarına ilișkin, ihtilaflı bir șekilde dikkatli bir değerlendirme yapıp yapmadığını belirlemektir (

Budak/Türkiye

, § 81, ve ayrıca bk., bu davaya uygulanabildiği ölçüde,

Mehmet Zeki Çelebi/Türkiye

, no. 27582/07, § 51, 28

Ocak 2020).

10.

Mahkeme, bașvuran aleyhindeki ceza yargılamasının, M.A. adlı kișinin tutuklanması ve ona ait bir evin aranması sonucunda elde edilen delillerle yakından bağlantılı olduğunu kaydetmektedir. M.A. ayrı bir davada yargılanmıș ve nihai kararda PKK üyesi olmaktan mahkûm edilmiștir. M.A. içinde bir silah ve muhtemelen PKK üyelerine tedarik etmeye çalıștığı büyük miktarda gıda maddesi, tıbbi ürün ve pil bulunan bir arabanın içinde tutuklanmıștır. Ayrıca M.A.ya ait evde yapılan aramada Van Terörle Mücadele Șubesi tarafından hazırlanan gizli istihbarat notlarını içeren bir USB bellek ve Ekim 2008 tarihinde Van’da düzenlenen özel bir kursa katılan kırk dokuz kolluk görevlisinin isim ve rütbelerinin ayrıntılı bir listesi de bulunmuștur. Ayrıca, söz konusu USB belleğin içeriği ve bașvuranla aynı yargılamalarda yargılanan ve mahkûm edilen sanık M.Ç. tarafından elde edilen dijital veriler de aynı bilgileri içermektedir.

11.

Mahkeme ayrıca, M.A.nın “Sipan” kod adlı bașka bir PKK üyesinden bazı malzemelerin temin edilmesi için sonu 1242 ile biten bir telefon numarasını aramasını istediğini kaydetmektedir. Bașvuran, 20 Eylül 2009 tarihinde Jandarmaya verdiği ifadelerde bu telefon numarasını kullandığını ve M.A.yı tanıdığını kabul etmiș ancak “Sipan”nın kim olduğunu ya da numarasının neden ona verildiğini bilmediğini belirtmiștir. Bununla birlikte, Mahkeme, “Sipan”nın cep telefonu numarasının, bașvuranın evinden elde edilen SIM kartlarından birinde kayıtlı olduğunun tespit edildiğini kaydetmektedir.

12.

Ayrıca bașvuranın 4808 ile biten cep telefonu numarasını kullanmadığı yönündeki iddiasına rağmen, 10 Eylül 2009 tarihli dinlenmiș bir telefon görüșmesinin dökümüne göre, söz konusu numaranın kullanıcısı kendini tanıtmadan “Selim” diye birini aradığında, “Selim” “Abdullah, sen misin?” diye karșılık vermiș ve kullanıcı da “evet” șeklinde cevap vermiștir.

13.

Ek olarak, 4808 ile biten cep telefonu numarasına ait iletișim verileri, ve diğerlerinin yanı sıra, (i) söz konusu numaradaki numara ve bu numaradan yapılan ve alınan aramaların ayrıntıları, (ii) aramaların taraflarına ilișkin bilgiler ve (iii) cep telefonlarının bağlandığı baz istasyonlarından alınan verilerden olușan iletișim verileri, söz konusu numaranın kullanıcısının “Sipan”, M.A, sanık B.A. ve bașvuranla aynı soyadını tașıyan ve onunla aynı bölgede ikamet eden diğer kișilerle konuștuğunu ortaya koymuștur.

14.

Yukarıdaki hususlar ıșığında, Mahkeme, bașvuranın, 4808 ile biten cep telefonu numarasının kendisi tarafından kullanıldığına dair yerel mahkemelerin vardığı sonuca șüphe düșürecek șekilde ilk bakıșta haklı görülen bir iddianın (

prima facie

claim) temelini attığı sonucuna varamamaktadır. Aynı șekilde, yukarıda belirtilen arka plan bağlamında, Mahkeme, Cumhuriyet Savcısının dinlenen aramaların karșılaștırmalı ses analizinin yapılması talebinin mahkeme tarafından reddedilmesinin, bașvuranın bu konuyu anlamlı bir incelemeye tabi tutmak için gerekli tüm araçlardan mahrum bırakıldığı sonucuna varmak için tek bașına yeterli olduğunu kabul edemez. Nitekim, bașvuran ve avukatının dinlenen telefon görüșmelerinin ses kayıtlarına erișimleri olmasına rağmen, dava dosyasında bunların kopyalarını almaya çalıștıklarına veya söz konusu görüșmelerin kendisi tarafından yapılıp yapılmadığı sorusuna ıșık tutmak amacıyla durușma sırasında mahkemeden bu kayıtları dinletmesini talep ettiklerine dair herhangi bir gösterge bulunmamaktadır (bk.

Murtazaliyeva/Rusya

[BD], no. 36658/05, §§ 93 ve 95 18 Aralık 2018).

15.

Yukarıda belirtilen sebepler ıșığında Mahkeme, bașvurunun açıkça dayanaktan yoksun olduğunu ve Sözleșme’nin 35 §§ 3 (a) ve 4. maddesi uyarınca reddedilmesi gerektiğine karar vermiștir.

Bu gerekçelerle, Mahkeme, oy birliğiyle,

Bașvurunun kabul edilemez olduğuna

karar vermiștir.

İșbu karar İngilizce olarak tanzim edilmiș olup; 22 Eylül 2022 tarihinde yazılı olarak bildirilmiștir.

Dorothee von Arnim

Egidijus Kūris

Yazı İșleri Müdür Yardımcısı

Bașkan