2ra-641/20 — partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- partajarea bunurilor proprietate comună în devălmăşie
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-641/20 — partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-641/2020
prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud: R. Rusu-Parii)
instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)
Î N C H E I E R E
13 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Pavel Pantaz,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Pantaz
împotriva lui Pavel Pantaz cu privire la partajarea proprietății comune în
devălmășie,
împotriva deciziei din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t a t ă :
La 14 mai 2014, Tatiana Pantaz a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Pavel Pantaz cu privire la partajarea proprietății comune în
devălmășie.
În motivarea acțiunii a indicat că a fost căsătorită cu Pavel Pantaz din anul
1977 până la 11 ianuarie 2011, când căsătoria a fost desfăcută.
A menționat că în timpul căsătoriei au agonisit avere, și anume: un teren cu
suprafața de 0,1126 ha, nr. cadastral XXXXX.193 în valoare de 35634 de lei cu
modul de folosință pentru construcții; o casă de locuit cu suprafața de 99,6 m.p., nr.
cadastral XXXXX. 193.09, în valoare de 72691 lei; o bucătărie de vară cu
suprafața de 20,2 m.p., nr. cadastra1 XXXXX.193.01 în valoare de 12391 de lei;
un beci cu suprafața de 11,6 m.p., nr. cadastral XXXXX.193.04 în valoare de 3954
de lei; un serai cu suprafața de 22.0 m.p., nr. cadastral XXXXX.193.05 în valoare
de 8997 de lei; un sarai cu suprafața de 28,0 m.p., nr. cadastral XXXXX.193.06 în
valoare de 11450 de lei; o bucătăriei de vară cu suprafața de 30,4 m.p., nr.
cadastral XXXXX.193.07 în valoare de 18648 de lei, iar în total bunuri imobile în
sumă de 163 765 de lei, toate amplasate în or. Florești, str. XXXXX, bunuri, care
după desfacerea căsătoriei și până în prezent nu au fost partajate între părți.
Reținând concluziile expertului din raportul de expertiză nr. 315 din 08
octombrie 2018, reclamanta și-a concretizat cerințele acțiunii și a solicitat
atribuirea reclamantei a primei părți indicată în raportul de expertiză care în planul
geometric și a construcției, nu este vopsită, în valoare de 74488 de lei și anume: A.
Clădiri și construcții, în valoare de 56 671,00 de lei, inclusiv: din casa de locuit lit.
09/A: încăperile nr. 1 și 2 cu suprafața totală de 20,4 m.p.; veranda cu geamuri lit.
a; veranda deschisă lit. a1; beci lit. 04; bucătăria de vară lit. 07. B. 1/2 cotă-parte
din terenul aferent egală cu suprafața de 563,0 m.p., în valoare de 17817,00 lei.
1
Parcelele de teren cu suprafața de 563,0 m.p., în p. 1-10-11-12-13-14-15-16-7-8-9-
1, planul (releveul) construcțiilor primei părți cu 1/2 cotă parte (hotarele sectorului
sunt indicate în Tabelul nr. 1 al raportului de expertiză). Partea a doua indicată în
raportul de expertiză ce constituie 1/2 cotă-parte din imobil echivalentul a
89277,00 lei de atribuit lui Pavel Pantaz și anume: A. Clădiri și construcții în
valoare de 71460,00 lei, inclusiv: din casa de locuit lit. 09/A: încăperile nr. 3 și 4
cu suprafața totală de 20,3 m.p.; anexa lit. a2 (fosta lit. 1/01); șura lit. 05; șura lit.
B. 1/2 cotă parte din terenul aferent egală cu suprafața de 563,00 m. p. în
valoare de 17817,00 lei. Parcela de teren cu suprafața de 563,0 m.p., în p. 1-2-3-4-
5-6-7-16-15-14-13-12-11-10-1, planul (releveul) construcțiilor părții a doua cu 1/2
cotă parte (hotarele sectorului sunt indicate în Tabelul nr. 1), sunt vopsite pe
schemele nr. 1-2 în culoare roz. Diferența de valoare a bunurilor imobile în mărime
de 14789 de lei formată în beneficiul pârâtului de încasat de la ultimul în beneficiul
reclamantei. În scopul izolării părților una de alta la imobilul cu nr. cadastral
XXXXX193 de obligat părțile să monteze un gard despărțitor conform Schemei nr.
2 din raportul de expertiză cu lungimea totală de 37,6 m, câte 18,8 m fiecare, iar
între p. 6-7 de demontat o porțiune de gard cu lungimea de 1-4,5 metri și de montat
o portiță, lucrări, care să fie obligat să le execute pârâtul.
Prin hotărârea din 07 iunie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Pantaz. S-a partajat
bunul imobil proprietate comună în devălmășie a soților amplasat în or. Florești,
str. XXXXX și s-a determină în proprietatea: - Tatianei Pantaz - Partea I propusă
în raportul de expertiză nr. 351 din 08 octombrie 2018, adică i s-a atribuit o parte
din imobil egală cu 74 488 lei, inclusiv: A. clădiri și construcții - 56 671 de lei: din
casa de locuit lit. 09/A: încăperile nr. 1 și 2 cu suprafața totală de 20,4 m.p.;
veranda cu geamuri lit. a; veranda deschisă lit. a1; beci lit. 04; bucătăria de vară lit.
07; B. i s-a atribuit ½ cotă parte din terenul aferent egală cu suprafața de 563,0
m.p. în valoare de 17817 lei. Parcelele de teren cu suprafața – 563,0 m.p., în p. 1-
10-11-12-13-14-15-16-7-8-9-1, planul (releveul) construcțiilor primei părți cu ½
cotă parte (hotarele sectorului vezi în Tabelul nr. 1 al raportului de expertiză); - lui
Pavel Pantaz - Partea II din varianta II propusă în raportul de expertiză nr. 351 din
08 octombrie 2018, adică i s-a atribuit ½ cotă-parte, în total o parte din imobil
egală cu 89 277,00 lei, inclusiv: A. clădiri și construcții - 71 460,00 de lei, inclusiv:
din casa de locuit lit. 09/A: încăperile nr. 3 și 4 cu suprafața totală de 20,3 m.p.;
anexa lit. a2 (fosta lit. 1/01); șura lit. 05; șura lit. 06; B. ½ cotă parte din terenul
aferent egală cu suprafața de 563,0 m.p. în valoare de 17817 lei. Parcela de teren
cu suprafața de 563,0m.p., în p. 1-2-3-4-5-6-7-16-15-14-13-12-11-10-1, planul
(releveul) construcțiilor părții a doua cu ½ cotă-parte (hotarele sectorului vezi în
Tabelul nr. 1) sunt vopsite pe schemele nr. 1-2 în culoare roz. S-a încasat de la
Pavel Pantaz în beneficiul Tatianei Pantaz suma de 7394,50 de lei, cu titlu de
diferență de valoare a bunurilor imobile supuse partajului. S-a încasat de la Pavel
Pantaz în beneficiul Tatianei Pantaz suma de 1229,23 de lei, cu titlu de cheltuieli
de plată a taxei de stat achitată la depunerea acțiunii. S-a încasat de la Pavel Pantaz
în beneficiul Tatianei Pantaz suma de 1500 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență
juridică, ca fiind reale, necesare și rezonabile. S-a încasat de la Pavel Pantaz în
beneficiul Tatianei Pantaz suma de 3977,05 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru
efectuarea expertizei judiciare. S-a încasat de la Pavel Pantaz în beneficiul Tatianei
2
Pantaz suma de 860,75 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru prestarea serviciilor de
către ÎS „Cadastru”.
Prin încheierea din 11 iunie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești s-a
corectat eroarea materială din hotărârea din 07 iunie 2019 a Judecătoriei Soroca
sediul Florești, prin indicarea corectă că lui Pavel Pantaz - Partea II din varianta II
propusă în raportul de expertiză nr. 351 din 08 octombrie 2018, adică i se atribuie
½ cotă-parte, în total o parte din imobil egală cu 89 277,00 de lei, inclusiv: A.
clădiri și construcții - 71 460,00 de lei, din casa de locuit lit. 09/A: încăperile nr. 3
și 4 cu suprafața totală de 20,3 m.p.; anexa lit. a2 (fosta lit.1/01); șura lit. 05; șura
lit. 06.
Prin hotărârea suplimentară din 11 iunie 2019 al Judecătoriei Soroca, sediul
Florești s-a obligat Pavel Pantaz, ca în scopul izolării părților una de alta la
imobilul cu nr. cadastral XXXXX193, să monteze un gard despărțitor conform
schemei nr. 2 din raportul de expertiză cu lungimea totală de 37,6 m, câte 18,8 m
fiecare, iar între p. 6-7 de demontat o porțiune de gard cu lungimea de 1-4,5 metri
și de montat o portiță.
Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe la 03 iulie 2019, Pavel Pantaz,
a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea hotărârii cu emiterea unei noi
hotărâri prin care cererea de chemare în judecată a reclamantei să fie admisă
parțial, prin care să fie supus partajului a câte ½ fiecăruia din terenul cu nr.
cadastral XXXXX193, cu suprafața de 0,0851 ha, situate în or. Florești str.
XXXXX, încasarea cheltuielilor de judecată proporțional părții admise din
pretenții.
Prin decizia din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul
declarat de Pavel Pantaz și s-a menținut hotărârea din 07 iunie 2019 a Judecătoriei
Soroca, sediul Florești.
Pentru a decide astfel, instanța de apel, prin prisma art. 19-20, 25, 26 Codul
familiei, a reținut ca întemeiată concluzia instanței de fond cu privire la admiterea
parțială a acțiunii după cum s-a constatat conform concluziilor raportului de
expertiză nr. 351 din 08 octombrie 2018 întocmit de Centrul Național de
Expertizare Judiciară.
În altă ordine de idei Colegiul a menționat că materialele cauzei denotă
corectitudinea și legalitatea soluției date de prima instanță privind compensarea
cheltuielilor de judecată de către Pavel Pantaz suportate de reclamantă.
De altfel, instanța de apel a specificat că în speță nu poate fi reținut
argumentul apelantului că în timpul căsătoriei cu intimata le-a fost eliberat titlu de
autentificare a deținătorilor de teren cu nr. cadastral XXXXX193 cu suprafața de
0.0851 ha situat în or. Florești, str. XXXXX, alăturate de terenul și casa care i-a
fost dăruite de tatăl său, însă, partajului a fost supus un teren cu suprafața de
0,1126 ha.
Or, la materialele cauzei nu se regăsește titlu de autentificare a dreptului
deținătorilor de teren la care face referire apelantul, iar referitor la donația invocată
Colegiul a menționat că apelantul Pavel Pantaz a primit în dar de la Nicolai Pantaz
casa de locuit situată pe un sector de 600 m.p., pe care se mai afla sarai, veceu,
beci, poartă, gard. Toate bunurile menționate se află în or. Florești str. XXXXX.
Prin urmare cele invocate de apelant nu au relevanță la caz, astfel instanța de
apel menționând că așa cum obiectul acțiunii sunt bunurile situate în or. Florești
str. XXXXX și terenul cu suprafața de 0,1126 ha cu nr. cadastral XXXXX193 și în
3
conformitate cu art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească
adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant, iar conform art. 60
alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța ca considerat că nu este în drept să
modifice din oficiu temeiul sau obiectul acțiunii.
De asemenea, Colegiul a respins argumentul apelantului Pavel Pantaz precum
că în urma combinării bunurilor imobile o porțiune din terenul cu nr. cadastral
XXXXX194 și construcția de pe acesta, situate pe str. XXXXX au fost alipite la
terenul cu nr. cadastral XXXXX193, situat pe str. XXXXX.
Aici, Colegiul a remarcat că deși apelantul Pavel Pantaz a inițiat procedura de
consolidare a terenurilor anexând la cererea de apel înscrisuri în confirmarea celor
invocate, din aceste înscrisuri rezultă că procedura de consolidare a terenurilor nu a
fost finisată. Mai mult, procedura de consolidare a terenurilor ține de competența
primăriei, care se finalizează prin emiterea unei hotărâri în acest sens și nu de
competența instanței de judecată.
În altă ordine de idei, instanța de apel a respins și argumentul apelantului
privind necesitatea atragerii în proces a Marinei Țerna cu care la data de 17 iunie
2009 a încheiat contract de înstrăinare cu condiția de întreținere pe viață, prin care
i-a transmis bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX194, donat de tatăl său. Or,
contractul de înstrăinare cu condiția de întreținere pe viață încheiat între Pavel
Pantaz și Marina Țerna nu are relevanță la cauză și nu are tangență cu litigiul
supus judecării, și prin urmare în speță nu au fost atinse careva drepturi ale Marinei
Țerna.
La 05 februarie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Pavel Pantaz a
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a solicitat casarea acesteia cu
remiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, în alt complet de judecată.
În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare
au aplicat eronat și au încălcat normele de drept material, ceea ce a dus la
soluționarea greșită a cauzei, au interpretat eronat legea precum și probele
prezentate, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Totodată, în susținerea recursului s-au indicat aceleași argumente și
circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în
instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând totodată
conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe,
încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale
aplicabile speței.
În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 05 decembrie 2019.
Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei
motivate prin scrisoarea de însoțire din 30 decembrie 2019 (f.d. 40, Vol. II), or, la
actele cauzei lipsește dovada de recepționare a acesteia de către recurent.
Astfel, recursul declarat la 05 februarie 2020, este în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,
dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
4
acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea
recursului se decide în lipsa acesteia.
La data de 04 martie 2020, prin scrisoarea de însoțire nr. 2ra-641/20, Curtea
Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei copia cererii de recurs cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data
recepționării (f.d. 56, Vol. II).
Conform avizului de recepție, intimata a recepționat copia recursului la data
de 06 martie 2020 (f.d. 57-58, Vol. II) și la 12 martie 2020 a depus referință, prin
care au solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.
Examinând temeiurile recursului declarat de Pavel Pantaz, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Dumitru Suciu și Stela Suciu
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de
procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
5
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
recunoaște recursul declarat de Pavel Pantaz ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Pavel Pantaz, împotriva deciziei
din 05 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
6