2ra-1110/20 — partajarea bunurilor proprietate comună

Dosarul nr. 2ra-1110/20 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei (jud. C. Cheptea) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, Iu. Grosu, D. Stănilă) ÎNCHEIERE 23 septembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Svetlana Costaș și Tatiana Costaș, reprezentate de avocatul Petru Coșleț, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Costaș și Tatiana Costaș împotriva lui Nicolae Boiștean și Alei Boris cu privire la partajul bunurilor proprietate comună pe cote-părți și compensarea cheltuielilor de judecată cererea reconvențională depusă de Nicolae Boiștean și Ala Boris împotriva Svetlanei Costaș și Tatianei Costaș cu privire la partajul bunurilor proprietate comună pe cote- părți și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 11 august 2016, prin intermediul poștei (Vol.I, f.d.24), Svetlana Costaș și Tatiana Costaș, reprezentate de avocatul Petru Coșleț, au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Boiștean și Alei Boris solicitând împărțirea, prin atribuirea a câte ½ cotă-parte ideală din terenurile cu destinație agricolă, număr cadastral XXXXX134, cu suprafața de 1,8801 ha și număr cadastral XXXXX135, cu suprafața de 0,9399 ha, în total 2,82 ha, amplasate în sat.

Cubolta, r-nul Sîngerei, extravilan, iar lui Nicolae Boiștean și Alei Boris atribuirea a câte ½ cotă parte ideală din terenurile cu destinația agricolă, număr cadastral XXXXX029, cu suprafața de 1,1139 ha, număr cadastral XXXXX030, cu suprafața de 0,5572 ha, număr cadastral XXXXX042 cu suprafața de 0,7461 ha, număr cadastral XXXXX043, cu suprafața de 0,3729 ha, în total 2,7901 ha, amplasate în sat. Cubolta, r-nul Sîngerei, extravilan, încasarea de la Svetlana Costaș și Tatiana Costaș, în mod solidar, în beneficiul lui Nicolae Boiștean și Alei Boris a unei sulte în mărime de 141,59 de lei pentru diferența de 0,015 ha, încetarea proprietății comune pe cote-părți asupra bunurilor imobile cu destinație agricolă, număr cadastral XXXXX029, cu suprafața de 1,1139 ha, număr cadastral XXXXX030, cu suprafața de 0,5572 ha, număr cadastral XXXXX042 cu suprafața de 0,7461 ha, număr cadastral XXXXX043, cu suprafața de 0,3729 ha, în total 2,7901 ha, amplasate în sat.

Cubolta, r-nul Sîngerei, extravilan, încetarea proprietății comune pe cote părți a lui Nicolae Boiștean și Alei Boris asupra bunurilor imobile cu destinație agricolă, număr cadastral XXXXX134, cu suprafața de 1,8801 ha și nr. cadastral XXXXX135, cu suprafața de 0,9399 ha, în total 2,82 1 ha, amplasate în sat. Cubolta, r-nul Sîngerei, extravilan, încasarea de la Nicolae Boiștean și Ala Boris a cheltuielilor de judecată și asistență juridică.

În motivarea acțiunii, reclamantele au invocat că au obținut dreptul de proprietate comună pe cote-părți pentru a câte ¼ cotă-parte ideală asupra bunurilor imobile, terenuri cu destinație agricolă, numere cadastrale XXXXX134, XXXXX135, XXXXX029, XXXXX030, XXXXX042, XXXXX043, în baza certificatelor de moștenitor legal nr. 3573, 3575, 3577 și 3579 din 08 iulie 2015. Pârâții au obținut dreptul de proprietate a câte ¼ cotă-parte ideală asupra acelorași bunuri imobile în baza certificatelor de moștenitor legal nr. 1251 și 1253 din 27 martie 2014, nr. 4842 și 4848 din 17 august 2015. Totodată, au menționat că la moment întimpină dificultăți în folosirea efectivă a bunurilor imobile proprietate comună pe cote-părți, deoarece este complicat de a ajunge la un consens în utilizarea terenurilor între toți cei 4 coproprietari.

Astfel, la data de 15 iunie 2016 a expediat în adresa pârâților o cerere prealabilă cu propunerea de a partaja în natură, pe cale amiabilă, aceste bunuri imobile, fiind recepționată de către Nicolae Boiștean la 17 iunie 2016, iar de Ala Boris a fost restituită ca fiind expirat termenul de păstrare. În convorbirile telefonice cu pârâții, la fel, nu s-a ajuns la un numitor comun. De asemenea, au precizat că prin cerere prealabilă, pârâților li s-a propus două variante de împărțire a bunurilor și anume ca terenurile cu numere cadastrale XXXXX134 cu S=1,8801 ha și XXXXX135 cu S=0,9399 ha, în total 2,82 ha, să le fie atribuite, iar terenurile cu numere cadastrale XXXXX029 cu S=1,1139 ha; XXXXX030 cu S=0,5572 ha; XXXXX042 cu S=0,7461 ha și XXXXX043 cu S=0,3729 ha, în total 2,7901 ha, să fie atribuite lui Nicolae Boiștean și Alei Boris sau invers, ori prin tragere la sorți.

Având în vedere că pârâții nu au acceptat propunerea, reclamantele fiind surori, au considerat argumentată cerința lor. La fel, au opinat că instanța de judecată este în drept de a înceta proprietatea comună pe cote-părți asupra bunurilor imobile, conform solicitărilor, prin prisma art. 357 Cod civil. Pornind de la faptul că suprafețele terenurilor diferă, instanța este în drept încaseze în beneficiul pârâților o sultă, ce reprezintă diferența. Reclamantele au mai pretins și încasarea cheltuielilor de judecată, deoarece pârâții nu au dorit soluționarea litigiului pe cale amiabilă. La data de 16 ianuarie 2017, Nicolae Boiștean și Ala Boris, reprezentați de avocatul Vitalie Ciofu, au depus cerere reconvențională împotriva Svetlanei Costaș și Tatianei Costaș solicitând împărțirea în natură a terenurilor situate în sat.

Cubolta, r-nul Sîngerei, numere cadastrale XXXXX134, XXXXX135, XXXXX029, XXXXX030, XXXXX042, XXXXX043, aflate în proprietatea lor și a Svetlanei Costaș și Tatianei Costaș, după cum urmează: terenul cu număr cadastral XXXXX134 cu suprafața de 1,8801 ha, prin atribuirea lui Nicolae Boiștean și Alei Boris a câte ½ cotă-parte, 0,94 ha, iar Svetlanei Costaș și Tatianei Costaș a câte ½ cotă-parte, 0,9401 ha; terenul cu număr cadastral XXXXX135 cu suprafața de 0,9399 ha-lui Nicolae Boiștean și Alei Boris - câte ½ cotă-parte, 0,47 ha, iar Svetlanei Costaș și Tatianei Costaș - câte ½ cotă parte, 0,4699 ha; terenul cu număr cadastral XXXXX029, cu suprafața de 1,1139 ha-lui Nicolae Boiștean și Alei Boris - câte ½ cotă-parte, 0,5569 ha, iar Svetlanei Costaș și Tatianei Costaș - câte ½ cotă- parte, 0,557 ha; terenul cu numărul cadastral XXXXX030, suprafața de 0,5572 ha- lui Nicolae Boiștean și Alei Boris - câte ½ cotă parte, 0,2786 ha, iar Svetlanei Costaș 2 și Tatianei Costaș -câte ½ cotă-parte, 0,2786 ha; terenul cu număr cadastral XXXXX042, cu suprafața de 0,7461 ha-lui Nicolae Boiștean și Alei Boris- câte ½ cotă-parte, 0,3731 ha, iar Svetlanei Costaș și Tatianei Costaș -câte ½ cotă-parte, 0,3730 ha; terenul cu număr cadastral XXXXX043, cu suprafața de 0,3729 ha-lui Nicolae Boiștean și Alei Boris - câte ½ cotă-parte, 0,1864 ha; iar Svetlanei Costaș și Tatianei Costaș -câte ½ cotă parte,

0,1865 ha; încetarea proprietății comune a lui Nicolae Boiștean, Alei Boris, Svetlanei Costaș și Tatianei Costaș asupra terenurilor cu numere cadastrate XXXXX134, XXXXX135, XXXXX029, XXXXX030, XXXXX042, XXXXX043, situate în sat. Cubolta, r-nul Sîngerei; încasarea de la Svetlana Costaș și Tatiana Costaș a cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii reconvenționale, reclamanții au invocat că, într-adevăr, terenurile în litigiu aparțin cu drept de proprietate comună atât reclamanților, cât și pârâților în mărime de câte ¼ cotă-parte pentru fiecare. Împărțirea bunurilor din litigiu poate avea loc numai prin prisma prevederilor art. 361 Cod civil, adică prin partajarea în natură a fiecărui dintre aceste terenuri și nu prin schimbul cotelor dintr- un teren în altul.

Prin încheierea din 30 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, s-a primit în procedură cererea reconvențională depusă de Nicolae Boiștean și Ala Boris pentru examinare cu cererea inițială depusă de Svetlana Costaș și Tatiana Costaș. Prin hotărârea din 26 aprilie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Costaș și Tatiana Costaș și s-a partajat prin atribuirea în natură Svetlanei Costaș și Tatianei Costaș a câte ½ cotă-parte ideală din terenurile cu destinație agricolă cu număr cadastral XXXXX.134 cu suprafața de 1,8801 ha și cu număr cadastral XXXXX.135 cu suprafața de 0,9399 ha, ambele amplasate în extravilanul com.

Cubolta, r-nul Sîngerei; s-a partajat prin atribuirea în natură pârâților Nicolae Boiștean și Ala Boris a câte ½ cotă-parte ideală din terenurile cu destinație agricolă cu număr cadastral XXXXX.029 cu suprafața de 1,1139 ha, număr cadastral XXXXX.030, cu suprafața de 0,5572 ha, număr cadastral XXXXX.042 cu suprafața de 0,7461 ha și număr cadastral XXXXX.043 cu suprafața de 0,3729 ha, toate amplasate în extravilanul com.

Cubolta, r-nul Sîngerei; s-a încasat, în mod solidar, de la Svetlana Costaș și Tatiana Costaș în beneficiul lui Nicolae Boiștean și Ala Boris Ala suma de 141,59 lei cu titlu de sultă, pentru diferența de 0,015 ha, atribuită reclamantelor; s-a încetat dreptul de proprietate comună pe cote-părți asupra bunurilor imobile, terenuri cu destinație agricolă cu număr cadastral XXXXX.134 cu suprafața de 1,8801 ha, număr cadastral XXXXX.135 cu suprafața de 0,9399 ha, număr cadastral XXXXX.029 cu suprafața de 1,1139 ha, cu număr cadastral XXXXX.030 cu suprafața de 0,5572 ha, număr cadastral XXXXX.042 cu suprafața de 0,7461 ha și număr cadastral XXXXX.043 cu suprafața de 0,3729 ha, toate amplasate în extravilanul com.

Cubolta, r-nul Sîngerei, a coproprietarilor Svetlana Costaș, Tatiana Costaș, Nicolae Boiștean și Ala Boris, prin împărțire în natură; s-a încasat în mod solidar de la Nicolae Boiștean și Ala Boris în beneficiul lui Svetlanei Costaș și Tatianei Costaș suma totală de 16439,36 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, care se compun din: cheltuieli de asistenta juridică în sumă de 15000 de lei, compensarea taxei de stat achitată la înaintarea acțiunii în mărime de 999,36 de lei și alte cheltuieli privind citarea publică a pârâților în sumă totală de 440 de lei; s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea reconvențională depusă de Nicolae Boiștean și 3 Ala Boris împotriva Svetlanei Costaș și Tatianei Costaș cu privire la partajarea bunurilor imobile proprietate comună în natură și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat de Nicolae Boiștean și Ala Boris și s-a casat integral hotărârea din 26 aprilie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis acțiunea formulată de Svetlana Costaș și Tatiana Costaș împotriva lui Nicolae Boiștean și Ala Boris cu privire la partajul bunurilor proprietate comună pe cote- părți și cererea reconvențională depusă de Nicolae Boiștean și Ala Boris împotriva Svetlanei Costaș și Tatianei Costaș cu privire la partajul bunurilor proprietate comună pe cote părți; s-a partajat în conformitate cu Raportul de expertiză judiciară nr. 1827-1837 din 28 august 2019, efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare al MJ RM, terenurile cu destinație agricolă cu număr cadastral XXXXX.134 cu suprafața de 1,8801 ha și număr cadastral XXXXX.135 cu suprafața de 0,9399 ha, ambele amplasate în extravilanul com.

Cubolta, r-nul Sîngerei, prin combinarea lor, cu atribuirea: Svetlanei Costaș și Tatianei Costaș a câte ½ cotă-parte din terenul cu destinație agricolă cu număr cadastral XXXXX.134, cu suprafața de 1,41 ha (partea 1 Anexa 1 a Raportului de expertiză); lui Nicolae Boiștean și Alei Boris a câte ½ cotă-parte din terenul cu destinație agricolă cu număr cadastral XXXXX.135, cu suprafața de 1,41 ha (partea 2 Anexa 1 a Raportului de expertiză); s-a partajat în conformitate cu Raportul de expertiză judiciară nr. 1827- 1837 din 28 august 2019, efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare al MJ RM, terenurile cu destinație agricolă cu număr cadastral XXXXX.029 cu suprafața de 1,1139 ha, cu număr cadastral XXXXX.030 cu suprafața de 0,5572 ha, ambele amplasate în extravilanul com.

Cubolta, r-nul Sîngerei, prin combinarea lor, cu atribuirea: Svetlanei Costaș și Tatianei Costaș a câte ½ cotă-parte din terenul cu destinație agricolă cu număr cadastral XXXXX.029, cu suprafața de 0,8356 ha (partea 1 Anexa 2 a Raportului de expertiză); lui Nicolae Boiștean și Alei Boris a câte ½ cotă-parte din terenul cu destinație agricolă cu număr cadastral XXXXX.030, cu suprafața de 0,8356 ha (partea 2 Anexa 2 a Raportului de expertiză); s-a partajat în conformitate cu Raportul de expertiză judiciară nr. 1827-1837 din 28 august 2019, efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare al MJ RM, terenurile cu destinație agricolă număr cadastral XXXXX.042 cu suprafața de 0,7461 ha și număr cadastral XXXXX.043 cu suprafața de 0,3729 ha, ambele amplasate în extravilanul com.

Cubolta, r-nul Sîngerei, prin combinarea lor, cu atribuirea: Svetlanei Costaș și Tatianei Costaș a câte ½ cotă-parte din terenul cu destinație agricolă cu număr cadastral XXXXX.042, cu suprafața de 0,5595 ha (partea 1 Anexa 3 a Raportului de expertiză); lui Nicolae Boiștean și Alei Boris a câte ½ cotă-parte din terenul cu destinație agricolă cu număr cadastral XXXXX.043, cu suprafața de 0,5595 ha (partea 2 Anexa 3 a Raportului de expertiză). Pentru a decide astfel, instanța de apel citând prevederile art. 357 alin.(1), (3) Cod civil, art. 361 alin. (1) Cod civil, a conchis că din conținutul normelor citate rezultă că împărțirea bunului proprietate comună pe cote părți, ca modalitate a încetării dreptului de proprietate comună pe cote părți poate fi cerută oricând și la cererea oricărui coproprietar.

Încetarea proprietății comune poate fi efectuată prin înțelegerea comună sau în caz contrar, printr-un act judecătoresc. 4 Totodată, instanța de apel a reținut că nu este posibilă nici varianta de partajare propusă de reclamanții/intimați în cererea inițială (cu atribuirea a două dintre terenuri la doi coproprietari și cu atribuirea a patru terenuri la ceilalți doi coproprietari) și nici cea a pârâților/apelanți în cererea lor reconvențională (de partajare în natură a fiecărui dintre terenuri).

În asemenea condiții, spre a nu lăsa nesoluționată problema apărută între părți legată de partajului bunurilor proprietate comună în devălmășie, în scopul evitării conflictelor dintre părți în ce privește exploatarea în continuare a acestor bunuri – terenuri, instanța de apel a conchis de a admite cerința ambelor părți în ceea ce privește dispunerea încetării dreptului de proprietate comună pe cote părți pentru cei patru coproprietari, cu împărțirea acestor, doar că potrivit unicei variante posibile în cazul de față, care a fost stabilită de experții în domeniu, adică conform Raportului de expertiză judiciară în construcții și evaluare, nr. 1827- 1837 din 28.08.2019, efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare de pe lângă Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

În asemenea împrejurări, dat fiind faptul că hotărârea instanței de fond în ceea ce privește împărțirea bunurilor proprietate comună în devălmășie, potrivit căreia i s-au atribuit lui Costaș Svetlana și Costaș Tatiana terenurile cu numere cadastrale XXXXX.134 și XXXXX.135, iar lui Boiștean Nicolae și Boris Ala - terenurile cu numerele cadastrale XXXXX.029, XXXXX.030, XXXXX.042, XXXXX.043, este una imposibilă din punct de vedere tehnic, fapt menționat în raportul de expertiză citat, instanța de apel a decis de a casa această hotărâre și a emis o hotărâre nouă, admițând apelul.

Respectiv, instanța de apel a dispus încetarea dreptului de proprietate comună pe cote părți pentru cei patru coproprietari ai terenurilor în litigiu, partajându-le conform unicei modalități posibile stabilite de experți conform Raportului de expertiză judiciară în construcții și evaluare, nr. 1827-1837 din 28.08.2019, efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare de pe lângă Ministerul Justiției al Republicii Moldova. La 03 iunie 2020, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.100), Svetlana Costaș și Tatiana Costaș, reprezentate de avocatul Petru Coșleț, au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâre de menținere fără modificări a hotărârii primei instanțe; compensarea cheltuielilor de judecată, precum și de asistență juridică, suportate în instanțele de fond, de apel și de recurs.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a încălcat esențial normele de drept material și procedural, indicând temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2) lit.a), b),c) Cod de procedură civilă, art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, adică instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, precum și că cauza a fost soluționată greșit, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Totodată, a menționat că contrar prevederilor art. 240 alin.(3) Cod de procedură civilă, instanța de apel, deși, a casat integral hotărârea primei instanțe, nu s-a expus asupra capătului de cerere privind încetarea proprietății comune pe cote-părți.

5 Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților conform scrisorii de însoțire datate cu 07 iulie 2020 (Vol.II, f.d.102). Din adresa intimatei Ala Boris a fost restituită corespondența cu mențiunea „nereclamată” (Vol.II, f.d.103-104). Referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit. În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 12 decembrie 2019 și a fost expediată participanților la proces, conform scrisorii de însoțire datate cu 31 ianuarie 2020 (Vol.II, f.d.74).

Examinând temeiurile recursului declarat de Svetlana Costaș și Tatiana Costaș, reprezentate de avocatul Petru Coșleț, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Svetlana Costaș și Tatiana Costaș, reprezentate de avocatul Petru Coșleț, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. 6 În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Svetlana Costaș și Tatiana Costaș, reprezentate de avocatul Petru Coșleț.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Svetlana Costaș și Tatiana Costaș, reprezentate de avocatul Petru Coșleț, împotriva deciziei din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 7