3ra-434/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-434/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Barbacaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi

ÎNCHEIERE

08 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Inspectoratul General al

Poliției,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Elena Grecu împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliției împotriva

hotărârii din 22 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 22 noiembrie 2018 Elena Grecu a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Inspectoratului General al

Poliției, prin care a solicitat stabilirea, calcularea și achitarea indemnizației lunare

pentru creșterea copilului XXXXX până la vârsta de 3 ani, de la locul de muncă al

soțului Vasile Ciubotaru.

În motivarea acțiunii Elena Grecu a indicat că la 06 august 2016 a înregistrat

căsătoria cu Vasile Ciubotaru, ofițer de investigații al Serviciului investigare fraude

economice al Secției investigație infracțiuni a Inspectoratului de poliție Hîncești al

IGP al MAI, fapt confirmat prin actul de căsătorie cu nr. 412 înregistrat de OSC,

sectorul Ciocana, mun. Chișinău. La 21 septembrie 2018 din căsătorie a rezultat

copilul minor XXXXX.

A menționat că nefiind angajată în câmpul muncii și aflându-se total la

întreținerea soțului, a solicitat la 09 octombrie 2018 plata indemnizației pentru

îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani la locul de muncă al soțului Vasile

Ciubotaru, în baza prevederilor art. 40 alin. (6) al Legii nr. 288 din 16.12.2016 cu

privire la funcționarul public cu statut special din cadrul MAI, în vigoare din

25.05.2017, conform cărora concediul de maternitate și concediul parțial plătit

pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani inclusiv al soției funcționarului

1

public cu statut special, aflată la întreținerea acestuia, se acordă funcționarilor

publici cu statut special potrivit dispozițiilor generale. Alin. 7 al aceleiași norme de

drept indică, baza de calcul și cuantumul indemnizațiilor acordate pentru concediile,

prevăzute la alin. (6), se stabilesc în modul stipulat de Legea nr. 289-XV din 22 iulie

2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații

de asigurări sociale, în mod similar cu ale persoanelor asigurate.

Conform art. 18 alin. (6) al Legii privind indemnizațiile pentru incapacitate

temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr. 289 din 22.07.2004

cuantumul lunar al indemnizației pentru creșterea copilului constituie 30% din baza

de calcul stabilită la art. 7.

La 16 octombrie 2018 Inspectoratul de poliție Hâncești a informat-o că cererea,

prin care a solicitat stabilirea, calcularea și achitarea indemnizației lunare pentru

creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, de la locul de muncă al soțului Vasile

Ciubotaru, a fost refuzată.

A indicat că soțiile aflate la întreținerea soțului sunt persoane neasigurate și în

baza Legii nr. 289- XV din 22.07.2004 cuantumul indemnizației pentru îngrijirea

copilului pentru persoanele neasigurate constituie 540 lei, iar indemnizația lunară

pentru creșterea copilului XXXXX poate fi stabilită cu aplicarea bazei de calcul

pentru categoria respectivă de persoane. Respectiv s-a constatat că nu dispune de

dreptul de a beneficia de indemnizația pentru îngrijirea copilului de la locul de

muncă în mărime de 30% din venitul mediu lunar realizat de către soțul Vasile

Ciubotaru.

Consideră ilegal refuzul Inspectoratului de poliție Hâncești de a-i calcula

indemnizația.

La cererea prealabilă, prin care a solicitat admiterea cerințelor stipulate supra,

nu a primit nici un răspuns.

Prin hotărârea din 22 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de către Elena Grecu. S-a anulat în tot

răspunsul Inspectoratului General al Poliției nr. 11344 din 16.10.2018. S-a obligat

Inspectoratul General al Poliției al MAI să calculeze și să achite în beneficiul Elenei

Grecu indemnizația pentru creșterea copilului XXXXX, născut la XXXXX, lunar a

câte 30 % din venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice

premărgătoare lunii nașterii copilului, venit din care au fost calculate și achitate

contribuții individuale de asigurări sociale, începând cu data expirării concediului

de maternitate și până la data împlinirii vârstei de 3 ani a copilului. (f.d. 53, 58-60)

Prin decizia din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii din 22 iulie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 89, 90-104)

Instanțele de judecată în motivarea soluției au reținut că angajații

Inspectoratului General al Poliției sunt asigurați în sistemul public obligatoriu.

De asemenea, instanțele au reținut că colaboratorii Inspectoratului General al

Poliției sunt persoane asigurate de stat, iar angajații și soțiile acestora, aflate la

întreținerea lor, pot beneficia de indemnizația de creștere a copilului minor din

bugetul de stat la locul de muncă al soților.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 17 ianuarie 2020, Inspectoratul

General al Poliției a depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 109-115)

2

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este ilegală.

Consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel care a conchis că

Inspectoratul General al Poliției, care este angajatorul funcționarului cu statut

special, era și este obligat să stabilească, să calculeze și să achite Elenei Grecu

indemnizația pentru creșterea copilului. Invocă competența Casei Naționale de

Asigurări Sociale, prin intermediul caselor teritoriale să stabilească și să achite

indemnizația conform solicitării Elenei Grecu. Nu poate fi imputată o inacțiune

și/sau emitere de act unui organ necompetent în acest sens, deoarece Inspectoratul

General al Poliției nu poate fi impus la emiterea actului administrativ referitor la

calcularea și achitarea indemnizației de creștere a copilului, atât cât nu deține această

competență.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018 a fost

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin.

(1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului

administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de

recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 27 noiembrie 2019.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, care la 19 decembrie 2019 a fost

recepționată de către Inspectoratul General al Poliției. (f.d. 105)

Inspectoratul General al Poliției în conformitate cu prevederile art. 245 alin. (1)

din Codul administrativ a depus la instanța de apel, la 17 ianuarie 2020, cererea de

recurs. (f.d. 109-115)

3

Astfel, instanța de recurs consideră că Inspectoratul General al Poliției s-a

conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de lege.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de

procedură civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste

prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului depus de către Inspectoratul General al

Poliției în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că Inspectoratul General al Poliției a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul

în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele

cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin

de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Inspectoratul General al Poliției, asemenea aspecte nu se regăsesc.

4

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Inspectoratul General al Poliției, și, respectiv, nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către Inspectoratul General al Poliției, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul

administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Inspectoratul General al Poliției, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5