2ra-482/20 — partajarea bunurilor proprietate comună

2ra-482/20 — partajarea bunurilor proprietate comună (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-482/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: C. Valah)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, I. Muruianu, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

25 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Svetlana Colodi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Colodi

împotriva lui Alexandr Cudreavțev, intervenient principal Consiliul mun. Chișinău

cu privire la partajarea bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 21 iulie 2016, Svetlana Colodi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Alexandr Cudreavțev cu privire la partajarea în natură a casei de

locuit individuale, amplasată în mun. Chișinău, str. XXXXXX, nr. cadastral

XXXXXX.245, între coproprietarii Alexandr Cudreavțev și Svetlana Colodi (f.d.

4-5 vol. I).

În motivarea acțiunii a indicat că conform certificatului de moștenitor legal,

eliberat de notarul de stat Aliona Teleucă, înregistrat cu nr. 1533 din 25 februarie

2009, se atestă faptul că moștenitor al întregii averi a Mariei Cudreavțeva, decedată

la 30 martie 2008, este fiica Svetlana Colodi, născută la 11 decembrie 1962.

Reclamanta a specificat că averea succesorală constă din ½ cotă-parte din

bunul imobil situat în mun. Chișinău, str. XXXXXX, compus din casă de locuit

individuală.

A menționat că certificatul de moștenitor legal enunțat, a fost înregistrat la

Oficiul Teritorial Chișinău la data de 25 februarie 2009.

A afirmat că conform informației din Registrul bunurilor imobile, dreptul de

proprietate asupra casei de locuit individuale nr. cadastral XXXXXX.245.01, cu

suprafața de 107.1 m.p., aparține câte ½ cotă parte lui Alexandr Cudreavțev și

Svetlanei Colodi, iar terenul cu destinația pentru construcții nr. cadastral

XXXXXX.245, pe care este amplasată construcția cu suprafața de 0,0636 ha, se

afla în posesie.

De altfel, reclamanta a precizat că după obținerea dreptului de proprietate

asupra ½ cotă-parte ideală din bun, au început problemele cu Alexandr

Cudreavțev, care-i este frate, acesta sub diferite pretexte nepermițându-i să se

folosească de ½ de cotă-parte ce-i revine Svetlanei Colodi, iar încercările de a

soluționa litigiul pe cale amiabilă nu s-au soldat cu succes.

1

Reclamanta a invocat că Alexandr Cudreavțev în mod abuziv, pe partea sa de

teren, construiește neautorizat diferite anexe, întră în mod abuziv în beciul de care

se folosește reclamanta, instalând un alt lacăt, iar tot gunoiul care rămâne de la

construcții, îl depozitează în fața curții Svetlanei Colodi.

Prin încheierea protocolară din 18 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-a atras în proces Consiliul mun. Chișinău în calitate de intervenient

accesoriu (f.d. 205, vol. I).

Pe parcursul examinării cauzei, Svetlana Colodi a depus cerere de majorare a

pretențiilor acțiunii, indicând în calitate de intervenient principal Consiliul mun.

Chișinău (f.d. 150-151, vol. I).

În motivarea cererii de majorare a pretențiilor acțiunii, Svetlana Colodi a

indicat că conform raportului de expertiză nr. 438 din 23 noiembrie 2017, la

variantele posibile de partajare a casei individuale de locuit propuse de către

expert, s-a stabilit și modalitatea de folosință a terenului în cazul partajării casei

individuale de locuit.

Mai mult, a menționat că conform deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.

9/4-36 din 26 septembrie 2017 cu privire la autentificarea dreptului de proprietate

privată comună asupra lotului de pământ din str. XXXXXX, a fost autentificat

Svetlanei Colodi și lui Alexandr Cudreavțev, dreptul de proprietate comună,

conform cotelor-părți deținute din imobil, de ½ și respectiv ½ asupra lotului de

pământ cu suprafața de 595 m.p. din str. XXXXXX, destinat pentru deservirea și

exploatarea casei de locuit particulare.

În acest sens, reclamanta a afirmat că are dreptul de posesie, folosință și

dispoziție asupra ½ din lotul de teren cu nr. cadastral XXXXXX.245, însă

Alexandr Cudreavțev îi împiedică accesul la partea sa din bun, aceasta fiind lipsită

de atributele de posesie și folosință a dreptului de proprietate.

Așadar, Svetlana Colodi a solicit suplimentar partajarea în natură a lotului de

teren amplasat în mun. Chișinău, str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX.245, cu

suprafața de 595 m.p., între coproprietarii Alexandr Cudreavțev și Svetlana Colodi.

Ulterior, Svetlana Colodi a depus cerere de concretizare a pretențiilor acțiunii

împotriva lui Alexandr Cudreavțev, indicând în calitate de intervenient principal

Consiliul mun. Chișinău și reiterând argumentele expuse în cererea de chemare în

judecată depusă inițial și în cererea de majorare a pretențiilor acțiunii (f.d. 218-219

vol. I).

A solicitat, în urma majorării și concretizării pretențiilor din acțiune,

partajarea în natură a casei de locuit individuale, amplasată în mun. Chișinău, str.

XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX.245.01, între coproprietarii Alexandr

Cudreavțev și Svetlana Colodi, prin atribuirea în proprietatea Svetlanei Colodi a

următoarelor odăi: odaia cu nr. 1 - cu suprafața de 8,5 m.p., nr. 4 - cu suprafața de

11,4 m.p., nr. 16 - cu suprafața de 9,9 m.p., nr. 5 - cu suprafața de 2,4 m.p., nr. 6 -

cu suprafața de 1,7 m.p., odaia cu nr. 2 - cu suprafața de 14.8 m.p., cu respectarea

condiției: spargerea peretelui dintre încăperile nr. 2 și nr. 16 și montarea ușii și

înzidirea golului dintre încăperile nr. 2 și nr. 3 și atribuirea în proprietatea lui

Alexandr Cudreavțev restul odăilor din casa amplasată în mun. Chișinău, str.

XXXXXX, conform raportului de expertiză nr. 438 din 23 noiembrie 2017,

elaborat în baza încheierii din 25 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, atribuirea beciului nr. 6, cu suprafața de 3,6 m.p. în proprietatea

Svetlanei Colodi, cu achitarea valorii bănești a ½ cotă-parte din valoarea beciului

2

nr. 6 din mun. Chișinău, str. XXXXXX, în sumă de 4 093,50 de lei lui Alexandr

Cudreavțev; partajarea în natură a lotului de teren amplasat în mun. Chișinău, str.

XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX.245, cu suprafața de 595 m.p. între

coproprietarii Alexandr Cudreavțev și Svetlana Colodi, cu atribuirea în

proprietatea Svetlanei Colodi, Partea II - 297,5 m.p. sectorul de teren marcat de

punctele: 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19, și lui Alexandr

Cudreavțev, Partea I - 297,5 m.p. sectorul de teren marcat de punctele: 5- 6-7-8-9-

10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-22-23-24-5, conform raportului de

expertiză nr. 30 din 13 noiembrie 2018, elaborat în baza încheierii din 08 august

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Prin hotărârea din 21 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis parțial acțiunea înaintată de Svetlana Colodi. S-a partajat în natură între

Svetlana Colodi și Alexandr Cudreavțev casa de locuit individuală cu nr. cadastral

XXXXXX.245.01; lotul de teren pentru construcții cu suprafața de 595 m.p.

(0,0595 ha), cu nr. cadastral XXXXXX.245, amplasate în mun. Chișinău, str.

XXXXXX, și anume s-au atribuit în proprietatea Svetlanei Colodi încăperile/

odăile cu numerele și suprafețele: nr. 1 (8,5 m.p.), nr. 4 (11,4 m.p.), nr. 5 (2,4

m.p.), nr. 6 (1,7 m.p.), nr. 16 (9,9 m.p.) și sectorul de teren cu suprafața de 297,50

m.p., marcat cu punctele: 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-1; s-

au atribuit în proprietate lui Alexandr Cudreavțev încăperile/ odăile cu numerele și

suprafețele: nr. 2 (14,8 m.p.), nr. 3 (15,6 m.p.), nr. 7 (13,5 m.p.) și sectorul de teren

cu suprafața de 297,50 m.p., marcat cu punctele: 5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-

17-18-19-20-21-22-23-24-5. S-a încasat de la Alexandr Cudreavțev în beneficiul

Svetlanei Colodi cheltuielile de judecată privind taxa de stat în mărime de

15666,43 de lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei și

cheltuielile de expertiză judiciară în sumă de 6 300 de lei, în total 26 966,43 de lei.

În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat de la Alexandr Cudreavțev

în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 15 666,43 de lei.

La 12 iulie 2019 și la 01 octombrie 2019, Svetlana Colodi a declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat casarea acesteia, în partea

modalității de partajare a casei locuit cu nr. cadastral XXXXXX.245.01 și în partea

acțiunii respinse privind atribuirea în proprietate a beciului nr. 6, cu emiterea în

această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Svetlana Colodi și s-a menținut hotărârea din 21 iunie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată înaintată de Svetlana Colodi împotriva lui Alexandr Cudreavțev,

intervenient principal Consiliul mun. Chișinău cu privire la partajarea bunurilor

imobile și compensarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, prin prisma art. 46 alin. (1) din

Constituția RM, art. 7 alin. (1) și (2), 315, 316, 344-347, 357, 361, a considerat

neîntemeiat apelul declarat, concluzionând în sensul respingerii acestuia și

menținerii hotărârii primei instanțe.

Colegiul civil a reținut că prima instanță, în susținerea concluziei privind

necesitatea admiterii parțiale a acțiunii înaintată de Svetlana Colodi a invocat

faptul că încăperile 9-15 și beciul nr. 6 au fost construite în lipsa autorizației de

construire, iar atribuirea acestora în proprietatea părților, ar constitui arogarea de

către instanța de judecată a unor atribuții, care prin Lege sunt atribuite altor organe.

3

În contextul situației de fapt constatată în speță și a normelor de drept citate,

Colegiul civil a considerat întemeiat raționamentul primei instanțe cu privire la

necesitatea admiterii parțiale a acțiunii înaintată de Svetlana Colodi.

Colegiul a reținut că construcția cu nr. cadastral XXXXXX.245.01 – casa de

locuit lit. A, amplasată în mun. Chișinău, str. XXXXXX, are o suprafață la sol de

73,4 m.p., iar suprafața totală interioară, inclusiv suprafața locuibilă, este de 50,3

m.p., potrivit certificatului despre rezultatele inspectării bunului imobil nr.

0100/17/96721 din 03 noiembrie 2017, întocmit de OCT Chișinău, filiala ÎS

„Cadastru” și planului actualizat la 03 noiembrie 2017 a reprezentării părților

componente ale clădirilor bunului imobil amplasat în mun. Chișinău, str.

XXXXXX (f.d. 230-231, vol. I).

Conform acelorași înscrisuri, veranda lit. a, are o suprafață la sol de 12 m.p.,

iar suprafața totală interioară constituie 9.9 m.p.

Conform mențiunilor de înscrisurile date, ½ din veranda lit. „a” este demolată

fără autorizație de desființare, în locul căreia a fost mărită în suprafață casa de

locuit lit. A, în rezultat fiind mărită în suprafață locativa nr. 2. În anexa lit. A1,

bucătăria nr. 7 este mărită în suprafață din contul fostului coridor nr. 8; ½ din

veranda înregistrată lit. a este reamenajată bucătăria nr. 16. Anexele A2; A3, A4,

mansarda, garajul (03) lit.5, șurele/magazie (04) nr.8, (05) nr.9 și beciurile nr.6 și

nr.7 sunt construite fără autorizație.

Astfel, în rezultatul reconstrucției neautorizate, construcția cu nr. cadastral

XXXXXX.245.01, are suprafața la sol de 188,1 m.p., iar suprafața totală interioară

este de 191,8 m.p., inclusiv suprafața locativă de 93,7 m.p.

În sensul dat, Colegiul a notat că recunoașterea dreptului de proprietate și

înregistrarea construcțiilor neautorizate, constituie substituirea de către instanța de

judecată a atribuțiilor organelor competente, în aprecierea unor aspecte ce țin de

interesul public, asigurarea calității în construcție, corespunderea imobilului

neautorizat cerințelor de exploatare a acestora, aspecte care sunt stabilite de Legea

privind calitatea în construcții nr. 721 din 02 februarie 1996 și Legea privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010, precum și

de alte acte normative incidente.

Or, pentru a partaja unui bun, este necesar inițial să fie dobândit și recunoscut

dreptul de proprietate asupra bunului dat, iar dreptul de proprietate asupra

imobilelor cu destinație locativă, se consideră dobândit în momentul înregistrării

de stat în Registrul bunurilor imobile.

În acest sens, Colegiul a considerat că la caz relevanță prezintă prevederile

art. 290 alin. (1) Cod civil în coroborare cu prevederile art. 321 alin. (2) Cod civil,

care statuează că dreptul de proprietate și alte drepturi reale asupra bunurilor

imobile, grevările acestor drepturi, apariția, modificarea și încetarea lor sunt supuse

înregistrării de stat. În cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește

la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege.

Așadar, în condițiile în care din materialul probator administrat în cauză s-a

stabilit că anexele A2; A3, A4, mansarda, garajul (03) lit. 5, șurele/magazie (04)

nr. 8, (05) nr. 9 și beciurile nr. 6 și nr. 7, au fost construite de Alexandr Cudreavțev

fără autorizație în acest sens, instanța de judecată nu poate recunoaște dreptul de

proprietate asupra lor, și respectiv, nu le poate supune partajării. Or, dreptul de

proprietate asupra acestor construcții, nu a fost supus înregistrării de stat și prin

urmare, dreptul de proprietate asupra acestora nu a fost dobândit.

4

Pe cale de consecință, Colegiul civil a conchis că prima instanță, având în

susținere cadrul legal aplicabil speței, corect a ajuns la concluzia de a partaja între

coproprietari, casa de locuit individuală amplasată în mun. Chișinău, str.

XXXXXX, ținând cont de suprafața acesteia fără a include construcțiile edificate

fără autorizație de construire, conform calculelor variantei de partaj propusă în

raportul de expertiză nr. 438 din 23 noiembrie 2017, în varianta I – fără includerea

în suprafața totală a casei de locuit a anexelor construite neautorizat.

Din motivele expuse, instanța de apel a considerat că prima instanță corect a

respins și pretenția Svetlanei Colodi privind atribuirea în proprietatea sa a beciului

nr. 6, cu achitarea valorii bănești a ½ cotă-parte din valoarea beciului nr. 6 din

mun. Chișinău, str. XXXXXX, în sumă de 4093,5 de lei lui Alexandr Cudreavțev,

având în vedere că s-a constatat că beciul nr. 6 la fel a fost construit de către

Alexandr Cudreavțev în lipsa autorizației de construcție, dreptul asupra acestuia

nefiind înregistrat în mod stabilit de legislația în vigoare.

Subsidiar, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate argumentele

apelantei precum că hotărârea primei instanțe este ilegală și neîntemeiată, deoarece

instanța de fond nu a cercetat și nu a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei

și a aplicat greșit normele de drept material. În acest context, Colegiul civil a notat

că apelanta nu a indicat care circumstanțe ale cauzei nu au fost constatate de

instanța de fond și care norme de drept material au fost aplicate greșit de către

instanța de fond. Totodată, apelanta nu a invocat care concluzii ale instanței vin în

contradicție cu circumstanțele cauzei, aceasta reiterând în mod abstract temeiurile

de declarare a apelului, fără a le motiva.

La 28 ianuarie 2020, Svetlana Colodi a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat casarea acestora cu

adoptarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare

au aplicat eronat și au încălcat normele de drept material, ceea ce a dus la

soluționarea greșită a cauzei, au interpretat eronat legea precum și probele

prezentate, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Totodată, în susținerea recursului s-au indicat aceleași argumente și

circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei,

cărora le-a fost deja dată o apreciere corectă, redând totodată conținutul

prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea

sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale aplicabile

speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 noiembrie 2019.

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

motivate prin scrisoarea de însoțire din 09 decembrie 2019 (f.d. 104, Vol. II), or, la

actele cauzei lipsește dovada de recepționare a acesteia de către recurentă.

Astfel, recursul declarat la 28 ianuarie 2020, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

5

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La data de 12 februarie 2020, prin scrisoarea de însoțire nr. 2ra-482/20,

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data

recepționării (f.d. 121, Vol. II).

Conform avizului de recepție, intimații au recepționat copia recursului la data

de 14 februarie 2020 (f.d. 122-124, Vol. II) și la 10 martie 2020 Alexandru

Cudreavțev a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca

inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Svetlana Colodi, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Svetlana Colodi nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

6

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Svetlana Colodi, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Svetlana Colodi, împotriva

deciziei din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

7