2ra-853/22 — Recunoasterea dreptului succesoral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Recunoasterea dreptului succesoral
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-853/22 — Recunoasterea dreptului succesoral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-853/22
2-20084317-01-2ra-15062022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – G. Manoli
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – L. Pruteanu, I. Țurcan, I. Cotruță
Î N C H E I E R E
20 iulie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de Costev Alexandru, prin intermediul
avocatului Aronov Roman,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Costev Alexandru, prin
intermediul avocatului Aronov Roman, către Serviciul Fiscal de Stat, intervenient
accesoriu Consiliul municipal Chișinău, cu privire la recunoașterea în ordine succesorală
a dreptului,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2022, prin care a fost menținută
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26 octombrie 2020,
c o n s t a t ă:
La 14 iulie 2020, Costev Alexandru, prin intermediul avocatului Aronov Roman, a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat, intervenient
accesoriu Consiliul municipal Chișinău, solicitând recunoașterea după Costev Alexandru,
în ordine succesorală a dreptului cu privire la includerea lotului de teren aferent (ce
reprezintă 3/11 cotă-parte din terenul proprietate comună cu suprafața de 0,0553 ha, de
pe str. XXXXX, nr. 60, mun. Chișinău, pentru exploatarea și deservirea casei de locuit
particulare), în masa succesorală rămasă după decesul Feodorei Costeva, survenit la 23
aprilie 2019, care derivă din hotărârea irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 21
decembrie 2011 și decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/33-3 din 02 aprilie 2015.
În motivarea acțiunii a indicat că la 30 iulie 2010, Consiliul municipal Chișinău a
aprobat decizia nr. 9/32-5, cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată
comună asupra lotului de teren din str. XXXXX, nr. 60, persoanelor: - Costeva Fedora,
Cotânjanu Nina și Preașca Grigore, acordându-le dreptul de proprietate comună, conform
cotelor-părți din imobil și anume 2/9, 1/6 și respectiv 11/18, asupra lotului de pământ cu
suprafața de 0,0533 ha din str. XXXXX, nr. 60, mun. Chișinău, pentru exploatarea și
deservirea casei de locuit particulare.
Totodată, au fost eliberate și titlurile de autentificare a dreptului asupra terenului, iar
lui Costeva Fedora i-a fost eliberat titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren
de la Primărie cu nr. 0100507192 din 29 septembrie 2010, asupra cotei-părți de 2/9 din
proprietatea comună.
În urma cererii de chemare în judecată depusă de Cotânjanu Nina, prin hotărârea Curții
de Apel Chișinău din 21 decembrie 2011 (menținută prin decizia Curții Supreme de
1
Justiție din 20 februarie 2013), au fost anulate decizia Consiliului municipal Chișinău nr.
9/32-5 din 30 iulie 2010 și titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren
eliberate în baza deciziei respective, cu obligarea Consiliului municipal Chișinău să emită
o nouă decizie privind repartizarea în proprietatea lui Costeva Fedora, Cotânjanu Nina și
Preașca Grigore, terenul aferent imobilului cu suprafața de 0,0553 ha din str. XXXXX,
nr. 60, mun. Chișinău, conform hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 25
august 2006 și a hotărârii suplimentare din 28 august 2006, după cum urmează: Grigore
Preașcă - 219,50 m2 sau aproximativ 2/5 cotă-parte; Fedora Costeva - 146 m2 sau
aproximativ 3/11 cotă-parte; Nina Cotânjanu - 174,50 m2 sau aproximativ 1/3 cotă-parte,
precum și obligarea Consiliului municipal Chișinău și a Primăriei mun. Chișinău, printr-
o nouă decizie, să elibereze noi titluri de autentificare a drepturilor deținătorului de teren
Fedorei Costeva, Ninei Cotânjanu și lui Grigore Preașca.
Respectiv, reclamantul consideră că la caz, este aplicabilă regula autorității lucrului
judecat.
Totodată, decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/33-3 din 02 aprilie 2015, prin
care s-a decis de a transmite în proprietate privată Fedorei Costeva a lotului de pământ ce
reprezintă 3/11 cotă-parte din proprietate comună a terenului cu suprafața de 0,0553 ha
din str. XXXXX, nr. 60, mun. Chișinău, pentru exploatarea și deservirea casei de locuit
particulare, nu a fost anulată, lotul de pământ respectiv a revenit la situația înregistrării
de stat în Registrul bunurilor imobile titlu de autentificare a drepturilor deținătorului de
teren de tip nou nr. 0100507192 din 11 mai 2015.
În altă ordine de idei, reclamantul a menționat că la 23 aprilie 2019, mama sa, Costeva
Fedora, a decedat, fapt confirmat prin certificatul de deces eliberat la 24 aprilie 2019, iar
potrivit certificatului de moștenitor în baza testamentului nr. 448 din 24 februarie 2020,
eliberat de notarul Mardari Maria în baza testamentului nr. 11-354 din 08 septembrie
1992, el este unicului moștenitor.
De asemenea, Ministerul Justiției al RM a constatat faptul existenței dosarului
succesoral la notarul Mardari Maria cu nr. 627573 din 27 mai 2019, fapt confirmat prin
certificatul nr. 12-11/853 din 22 mai 2020, astfel se confirmă faptul acceptării succesiunii
de către Costev Alexandru,
Suplimentar, în cadrul procedurii succesorale a fost stabilit un bun imobil, proprietate
personală a defunctei și anume 2/9 cotă-parte din casa de locuit individuală cu suprafața
la sol de 254,90 m2, nr. cadastral: XXXXX, situată în mun. Chișinău, str. XXXXX, nr.
60.
Potrivit extrasului din Registrul de stat al bunurilor imobile, 2/9 cotă-parte din casa de
locuit, aparține cu drept de proprietate unicului moștenitor, Costev Alexandru în baza
certificatului de moștenitor nr. 448 din 24 februarie 2020.
Astfel, în timpul vieții, Costeva Fedora a primit lotul de pământ ce reprezintă 3/11 cotă-
parte din proprietatea comună a terenului cu suprafața de 0,0553 ha din str. XXXXX, nr.
60, mun. Chișinău, pentru exploatarea și deservirea casei de locuit particulare, în baza
titlului de autentificare a drepturilor deținătorului de teren de tip nou nr. 0100507192 din
11 mai 2015, semnat de Nistor Grozavu cu aplicarea ștampilei Primăriei mun. Chișinău,
însă nu a reușit să înregistreze dreptul de proprietate în Registrul bunurilor imobile în
modul prevăzut de lege.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 26 octombrie 2020, cererea de
chemare în judecată depusă de Costev Alexandru, a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 28 octombrie 2020, Costev Alexandru, prin intermediul avocatului Aronov Roman,
a depus cerere de apel prin care a solicitat casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
2
Centru din 26 octombrie 2020 și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a
acțiunii.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2022, a fost respins apelul declarat de
Costev Alexandru, prin intermediul avocatului Aronov Roman, și menținută hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 26 octombrie 2020.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a remarcat că în cadrul procedurii
succesorale a fost stabilit un bun imobil proprietate personală a defunctei Costeva Fedora,
și anume 2/9 cotă-parte din casa de locuit individuală cu suprafața la sol de 254, 90 m2,
nr. cadastral XXXXX, situată în mun. Chișinău, sect. Buiucani, str. XXXXX, nr. 60.
Totodată, din cererea de chemare în judecată reiese că Costev Alexandru solicită
recunoașterea în ordine succesorală a dreptului cu privire la includerea a 3/11 cotă-parte
din terenul cu suprafața de 0,0553 ha, de pe str. XXXXX, nr. 60, mun. Chișinău în masa
succesorală rămasă după decesul Fedorei Costeva, drept care se pretinde că derivă din
hotărârea irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2011 și decizia
Consiliului municipal Chișinău nr. 2/33-3 din 02 aprilie 2015.
Astfel, făcând referire la prevederile art. 2162 alin. (1) și (3), art. 465 alin. (1), art. 509
alin. (2) și art. 510 alin. (2) din Codul civil (în vigoare din 01.03.2019), Curtea de Apel
Chișinău a menționat că instanța de fond a dat o apreciere corectă raportului juridic stabilit
între părți, a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea
cauzei, concluziile instanței de fond expuse în hotărâre fiind în corespundere cu probele
administrate, deoarece, atât timp cât dreptul de proprietate asupra bunului imobil nu a fost
înregistrat în Registrul de Stat al bunurilor imobile pe numele defunctei, acesta nu poate
constitui patrimoniul (masa succesorală) a persoanei fizice decedate (defunct, cel care a
lăsat moștenirea) și nici nu poate fi inclus în masa succesorală.
La 02 iunie 2022, a fost înregistrat recursul declarat de Costev Alexandru, prin
intermediul avocatului Aronov Roman, prin care s-a solicitat casarea hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26 octombrie 2020 și a deciziei Curții de Apel
Chișinău din 10 mai 2022 cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de
chemare în judecată.
În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a încălcat și aplicat eronat
normele de drept material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în
mod eronat legea, dar și a încălcat normele de drept procedural, circumstanțe care au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale recurentului.
Astfel, Costev Alexandru a considerat ca eronată concluzia instanțelor de judecată, care
au conchis că reclamantului nu-i poate fi recunoscut, în ordine succesorală, dreptul cu
privire la includerea lotului de teren aferent, deoarece, când era în viață, Costeva Fedora
a primit în proprietate privată lotul de pământ ce reprezintă 3/11 cotă-parte din terenul
proprietate comună cu suprafața de 0,0553 ha din str. XXXXX, nr. 60, mun. Chișinău,
pentru exploatarea și deservirea casei de locuit particulare, în temeiul deciziei CMC nr.
2/33-3 din 02 aprilie 2015, după care i s-a perfectat și titlul de autentificare a drepturilor
deținătorului de teren de tip nou nr. 0100507192 din 11 mai 2015, însă din cauza vârstei
înaintate, nu a reușit să înregistreze acest titlu în Registrul bunurilor imobile în modul
prevăzut de lege.
Respectiv, obligațiunea înregistrării dreptului asupra 3/11 cotă-parte din terenului
proprietate comună cu suprafața de 0,0553 ha din str. XXXXX, nr. 60, mun. Chișinău,
pentru exploatarea și deservirea casei de locuit particulare, i-a revenit succesorului Costev
Alexandru, în situația în care moștenitorul dobândește drepturile patrimoniale și
obligațiile defunctului.
3
De asemenea, cu referire la unele aspecte privind aplicarea de către instanțele
judecătorești, a prevederilor Legii nr. 1324 din 10 martie 1993 cu privire la privatizarea
fondului de locuințe, recurentul a menționat că prin acceptarea pe cale notarială a cotei-
părți de 2/9 din casa de locuit individuală, situată în mun. Chișinău, str. XXXXX, nr. 60,
cu suprafața la sol de 254, 90 m2, a dobândit și dreptul să solicite recunoașterea/includerea
a 3/11 cotă-parte din lotul de teren în masa succesorală.
Cu referire la prevederile art.434 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul
civil menționează că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării
hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este
termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2022, a fost
expediată avocatului Aronov Roman, la 26 mai 2022, prin intermediul poștei electronice.
(f.d.165)
Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului
civil, constată că recursul din 02 iunie 2022, declarat de Costev Alexandru, prin
intermediul avocatului Aronov Roman, este în termen.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii și
prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Costev Alexandru, prin
intermediul avocatului Aronov Roman, este neîntemeiat și urmează a fi declarat
inadmisibil, din considerentele ce urmează.
Potrivit art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători
decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității
recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire
cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului, prin prisma prevederilor
secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict
delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f)
din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării
esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor
circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,
și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea recursului, or,
acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile
în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în
detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context este de
menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv
numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
4
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel,
precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,
rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei
atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432
alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu
soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil
să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod
direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în recursul declarat
de Costev Alexandru, prin intermediul avocatului Aronov Roman.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării
recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul
de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Costev Alexandru, prin intermediul
avocatului Aronov Roman.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova,
judecătorii Galina Stratulat,
Maria Ghervas
5