2ra-479/20 — partajarea proprietatii comune

Dosarul nr. 2ra-479/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.C.Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.M.Anton, I.Țurcan, V.Cotorobai)

Î N C H E I E R E

18 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Malcic Maria, reprezentată

de avocatul Natalia Culeac-Reul,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Malcic Ivan

împotriva Mariei Malcic, Lilianei Malcic cu privire la partajarea proprietății

comune, încasarea cheltuielilor de judecată, precum și cererea reconvențională

înaintată de Malcic Maria împotriva lui Malcic Ivan cu privire la compensarea

cheltuieilor de înmormîntare

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 21 octombrie 2016 Malcic Ivan s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Mariei Malcic, Lilianei Malcic prin care a solicitat constatarea

imposibilității partajării în natură a bunului imobil din XXXXX; - dispunerea

vânzării la licitație a bunului imobil din mun. XXXXX cu distribuirea prețului

către reclamant proporțional cotei-părți.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este coproprietarul a 2/9 cota-

parte din bunul imobil, apartamentul nr. XXXXX în baza certificatului de

moștenitor legal nr. XXXXX din 20 iunie 2013, ceilalți coproprietari a bunului

sunt Malcic Maria și Malcic Liliana.

A relatat că în prezent în bunul litigios locuiește Malcic Maria și Malcic

Ivan nu are acces la apartament.

A menționat că prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016, s-a

respins cererea lui Malcic Ivan de încasare de la Malcic Maria a sultei pentru 2/9

cota-parte din bunul mobil, instanța indicând asupra necesității aplicării art.361

alin.(2) Cod civil.

A afirmat că la 18 august 2016, s-a adresat către pârâți cu notificare în

conformitate cu prevederile art.352 Cod civil, însă a rămas fără răspuns.

A susținut reclamantul că, bunul nu este partajabil în natură din cauza

condițiilor tehnice, a suprafeței bunului imobil, a numărului de coproprietari și a

1

mărimii cotelor părți. Suplimentar a explicat că, este în imposibilitatea achitării

sultei în favoarea coproprietarilor, astfel, încât să- i atribuit întregul bun imobil.

La 07 februarie 2017, Malcic Maria a depus cerere reconvențională

împotriva lui Malcic Ivan solicitînd încasarea cheltuieilior funerare în sumă de 26

666 lei.

În motivarea cererii reconvenționale a indicat că, până la decesul lui Malcic

Semion, l-a asigurat cu medicamente și a acordat toată îngrijirea necesară, iar

Malcic Ivan nu a contribuit financiar și nici nu și-a vizitat tatăl.

A notat că, toate obiceiurile de înmormântare au fost respectate, iar

pârâta/reclamanta Malcic Maria a suportat cheltuieli în mărime de 40 000 lei.

A precizat că, în scopul confirmării cheltuielilor funerare s-au păstrat doar o

parte din chitanțe.

A solicitat Malcic Maria încasarea din contul lui Malcic Ivan a cheltuieilior

funerare în sumă de 26 666 de lei.

Prin hotărârea din 20 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

a fost admisă parțial acțiunea lui Malcic Ivan cu dispunerea vînzării la licitație a

bunului imobil situat în XXXXX, identificat cu nr.cadastral XXXXX cu

distribuirea prețului coproprietarilor, în mod proporțional cotelor-părți deținute,

după cum urmează: 4/9 cotă-parte din banii obținuți pentru Malcic Maria, 1/3

cotă-parte din banii obținuți pentru Malcic Liliana, precum și 2/9 cot-parte din

banii obținuți pentru Malcic Ivan.

Acțiunea reconvențională depusă de Malcic Maria a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Malcic Maria, reprezentată de avocatul Natalia Culeac-Reul și

s-a menținut hotărârea din 20 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Pentru a decide astfel,instanța de apel a invocat că pentru împărțirea bunului

proprietate comună pe cote părți potrivit art.361 alin.(2) lit.a) și b) Cod civil este

posibilă în două situații: atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în

favoarea unui ori a mai multor coproprietari, la cererea lor; vînzarea bunului în

modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație și distribuirea

prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei.

Conform raportului de evaluare nr.363/JD prețul de piață a 2/9 cotă-parte din

apartamentul nr.XXXXX cu două odăi, situat în XXXXX, cu nr.cadastral

XXXXX constituie 122600 lei.

Totodată, potrivit concluzilor raportului de evaluare nr.363/JD din întregul

apartament nu poate fi delimitată cota-parte de 2/9 din odăile, blocul sanitar sau

bucătărie (f.d.49-89).

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanța just a considerat de

a admite parțial cerințele reclamantului Malcic Ivan. Cu referire la alegațiile

apelantei precum că intimatul Malcic Ivan nu are careva drept la apartamentul din

litigiu, fiindcă nu a contribuit financiar la întreținerea defunctului Malcic Simion,

nu se rețin de către instanța de apel, or, potrivit certificatului de moștenitor legal

pe numele lui Malcic Ivan, cota-parte a acestuia constituie 2/9 din acest

apartament, înregistrat în registrul bunurilor imobile la data de 08.08.2014.

2

Referitor la argumentele apelantei precum că Malcic Ivan nu a contribuit la

suportatea cheltuielilor de înmormîntare a tatălui său, nu îngrijește de mormîntul

acestuia, instanța de apel a menționat că ele nu au nici o relevanță la caz, or

legiutitorul nu a stabilit în sarcina moștenitorilor legali obligații referitoare la

cheltuielile de înmormîntare, decît în situația prevăzută de art.1540 și 1551 Cod

civil. Prin urmare, instanța de apel a conchis asupra netemeiniciei pretenției

apelantei privind încasarea sumei de 26 666 lei.

La 20 ianuarie 2020 Malcic Maria, reprezentată de avocatul Natalia Culeac-

Reul prin intermediul oficiului poștal a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de respingere integrală a

acțiunii depusă de Malcic Ivan.

În motivarea recursului s-a indicat că soluția instanței de apel în sensul

adoptat rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează

raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului.

S-a invocat în recurs că instanțele ierarhic inferioare urmau să țină cont că

Malcic Maria este proprietara a 1/3 cotă parte din bunul imobil în baza

certificatului de proprietate asupra cotei părți nr.1289 din 05 iunie 2013, tot ea

deține și 1/9 cotă parte din acest apartament în baza certificatului de moștenitor

legal.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare au interpretat eronat prevederile legale,

nu au examinat integral și nu au luat în considerare toate probele anexate la dosar.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 28

noiembrie 2019 și a expediat decizia participanților la proces (f.d.181), însă date

de recepționare a deciziei recurate la materialele cauzei lipsesc. Astfel, cererea de

recurs declarată la 20 ianuarie 2020 de către Malcic Maria, reprezentată de

avocatul Natalia Culeac-Reul este depusă în termenul prevăzut de art.434 din

Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Astfel, prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 12

februarie 2020 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând

despre necesitatea depunerii referinței (f. d.205), iar potrivit avizelor de recepție

recursul a fost recepționat de către Malcic Ivan la 15 februarie 2020 (f.d.205),

avocatul acestuia Croitor Alexei la 14 februarie 2020 (f.d.207) și de către Malcic

Liliana la 14 februarie 2020 (f.d.206).

3

Până la data examinării recursului, referință asupra recursului intimații nu au

depus.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul

de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul

din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,

asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține

că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

4

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Malcic Maria, reprezentată de

avocatul Natalia Culeac-Reul.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Malcic Maria, reprezentată de

avocatul Natalia Culeac-Reul.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5