2ra-2137/16 — aprecierea cotei parti

Prima instanță: Judecătoria sectorului Centru municipiul Chișinău, Judecător – Djeta Chistol

Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Iulia Cimpoi, Natalia Simciuc, Vladimir Brașoveanu

Dosar nr.2ra-2137/16

ÎNCHEIERE

19 octombrie 2016 municipiul

Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, – Svetlana Filincova,

Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

avocatul Victoria Gamurari, în interesele lui Ivan Malcic,

în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Ivan

Malcic împotriva Mariei Malcic și Lilianei Malcic, intervenient accesoriu notarul

Elena Constantinescu, cu privire la încasarea sultei cu atribuirea întregului bun în

proprietate și la acțiunea reconvențională a Mariei Malcic împotriva lui Ivan

Malcic, intervenienți accesorii notarul Elena Constantinescu și OCT Chișinău,

filiala ÎS „Cadastru” cu privire la anularea certificatului de moștenitor, prelungirea

termenului de acceptare a succesiunii și recunoașterea dreptului de proprietate,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de Maria Malcic,

co ns tată :

La 01 octombrie 2014 Ivan Malcic a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Mariei Malcic, solicitînd aprecierea cotei-părți în natură din

apartamentul nr.44 din str.Pietrarilor nr.14/1, mun. Chișinău și anume, 2/3 din

apartamentul indicat, conform certificatului de moștenitor legal din 20 iunie 2012.

În motivarea cererii a indicat că, în urma decesului tatălui său, Semion Malcic,

la 01 noiembrie 2012 a primit în moștenire 2/3 din apartamentul nr.44 din

str.Pietrarilor nr.14/1, mun. Chișinău. Dat fiind faptul că Maria Malcic deține 1/3

din imobil, au convenit ca dînsa va procura partea ce-i revine lui Ivan Malcic, însă

această tranzacție nu a avut loc. Deoarece în certificatul de moștenitor este indicată

cota-parte ideală, pentru înstrăinarea acesteia este nevoie de determinarea în natură

a cotei respective, fapt ce l-a determinat să inițieze acțiunea civilă în cauză.

Ulterior, în cursul examinării pricinii în fond, Ivan Malcic și-a concretizat

pretențiile, solicitînd atribuirea cotei sale Mariei Malcic în schimbul unei sulte în

mărime de 5 923,62 euro și a dobînzii de întîrziere în mărime de 2 255,16 euro.

1

La 26 februarie 2015 Maria Malcic a depus cerere reconvențională împotriva lui

Ivan Malcic, prin care a solicitat anularea certificatului de moștenitor legal cu

nr.1426 din 20 iunie 2013, eliberat pe numele lui Ivan Malcic și autentificat de

notarul Elena Constantinescu.

Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Centru municipiul Chișinău din 10

februarie 2016 a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ivan

Melnic. A fost încasat din contul Mariei Melnic în beneficiul lui Ivan Melnic sulta

în mărime de 98 100 (nouăzeci și opt mii una sută) lei, ceea ce constituie valoarea

de piață a 2/9 cotă-parte din apartamentul nr.44, situat în municipiul Chișinău,

str.Petrarilor nr.14/1, la data de 20 iunie 2013, cu atribuirea în proprietatea Mariei

Malcic a 2/9 cotă-parte proprietate ce aparține lui Ivan Malcic din apartamentul

nr.44, situat în municipiul Chișinău, str.Petrarilor nr.14/1 și radierea din registrul

bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui Ivan Malcic asupra acestei cote-

părți. A fost încasat din contul Mariei Malcic în beneficiul lui Ivan Malcic

cheltuielile de judecată în mărime de 685,00 lei. A fost respinsă ca neîntemeiată

cerința lui Ivan Malcic privind încasarea din contul Mariei Malcic a dobînzii de

întîrziere. A fost scutit Ivan Malcic de la achitarea plății taxei de stat în legătură cu

aflarea în grad de invaliditate și situația materială precară. A fost respinsă cererea

reconvențională a Mariei Malcic. A fost scutită Maria Malcic de la achitarea plății

taxei de stat în legătură cu situația materială precară.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016 a fost admis apelul

declarat de Maria Malcic. A fost casată parțial hotărîrea Judecătoriei sectorului

Centru din 10 februarie 2016, în partea încasării din contul Mariei Melnic în

beneficiul lui Ivan Melnic sulta în mărime de 98 100 (nouăzeci și opt mii una sută)

lei, ceea ce constituie valoarea de piață a 2/9 cotă-parte din apartamentul nr.44,

situat în municipiul Chișinău, str.Petrarilor nr.14/1, la data de 20 iunie 2013, cu

atribuirea în proprietatea Mariei Malcic a 2/9 cotă-parte proprietate ce aparține lui

Ivan Malcic din apartamentul nr.44, situat în municipiul Chișinău, str.Petrarilor

nr.14/1 și radierea din registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui

Ivan Malcic asupra acestei cote-părți și a fost emisă în această parte o nouă

hotărîre, prin care, a fost respinsă ca neîntemeiată pretenția lui Ivan Malcic. În rest,

hotărîrea Judecătoriei sectorului Centru municipiul Chișinău din 10 februarie 2016

a fost menținută.

La 22 iulie 2016 avocatul Victoria Gamurari, în interesele lui Ivan Malcic, a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016,

solicitînd casarea deciziei recurate și menținerea hotărîrii instanței de fond.

În motivarea cererii a indicat că soluția instanței de fond este corectă, însă

instanța de apel a interpretat în mod eronat legea și a adoptat o decizie ilegală, care

necesită a fi casată.

2

Susține recurentul că instanța de judecată ierarhic inferioară a interpretat eronat

prevederile art.361 din Codul Civil, care indică că (1) Împărțirea bunului

proprietate comună pe cote-părți se face în natură, proporțional cotei-părți a

fiecărui coproprietar. (2) Dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este

indivizibil ori nu este partajabil în natură, împărțirea se face prin: a) atribuirea

întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor

coproprietari, la cererea lor; b) vînzarea bunului în modul stabilit de coproprietari

ori, în caz de neînțelegere, la licitație și distribuirea prețului către coproprietari

proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei. (3) În cazul în care unui dintre

coproprietari îi este atribuită o parte reală mai mare decît cota sa parte, celorlalți

coproprietari li se atribuie o sultă. (4) Împărțirea se efectuează în modul stabilit de

lege. (5) Părțile reale stabilite de instanță de judecată pot fi distribuite prin tragere

la sorți, după caz.

Consideră recurentul că este eronată concluzia instanție de judecată precum că,

în lipsa cererii celorlalți proprietari privind atribuirea în favoarea lor a cotei-părți,

admiterea pretenției lui Ivan Malcic contravine legii. Unica soluție de a beneficia

de cota-parte ce-i aparține a fost adresarea unei astfel de cereri, avînd în vedere că

bunul imobil în cauză nu este divizibil în natură, nefiind posibilă crearea a 2 bunuri

imobile separate.

La 09 septembrie 2016 Maria Malcic a depus referință la recursul declarat de

Ivan Malcic, solicitînd respingerea cererii.

Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele

pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de avocatul

Victoria Gamurari, în interesele lui Ivan Malcic ca fiind inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură

Civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII Cod Procedură

Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din

prevederile art.437 alin.(1) lit.f) Cod Procedură Civilă, în sarcina recurentului este

impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de

3

drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind

admisibil.

În speță, criticile invocate de recurent, însoțite de expunerea circumstanțelor de

de drept ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al recurentului nu pot

duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.432

din Codul de Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv

asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității

soluției instanței de judecată.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-a,

Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o

rejudecare a fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura

efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de

declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Abordarea recurentului în speță evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu

soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestuia nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar impune

declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu poate

fi evidențiat de cererea de recurs în cauză.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod

Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarate de avocatul Victoria Gamurari, în

interesele lui Ivan Malcic.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Svetlana Filincova,

Judecători –

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4

5