2ra-282/20 — anularea certificatului de moștenitor legal

2ra-282/20 — anularea certificatului de moștenitor legal (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-282/20

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud. C. Albu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, A. Panov, Gr. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

26 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Maria Chicu și Nina Rotaru,

reprezentate de avocatul Denis Staruș,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Chicu și

Nina Rotaru împotriva lui Nicolae Ivanov, Ion Ivanov, Galinei Ivanov și Lilian

Cucu, intervenient accesoriu notarul public Dorina Ganța cu privire la anularea

certificatului de moștenitor, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii,

anularea contractului de vânzare-cumpărare și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 22 ianuarie 2016, Maria Chicu, reprezentată de Lidia Terentiev, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Ivanov, Nicolae Ivanov, intervenient

accesoriu notarul public Dorina Ganța solicitând anularea certificatului de

moștenitor nr. 8457 din 23 octombrie 2014, eliberat de notarul public Dorina Ganța,

recunoașterea ca fiind motivată omiterea termenului de acceptare a succesiunii după

decesul mamei sale, Elena Ivanova, decedată la XXXXX și după decesul tatălui

Panteleimon Ivanov, decedat la XXXXX, prelungirea termenului de acceptare a

succesiunii după decesul părinților Elena Ivanova și Panteleimon Ivanov. Totodată,

a solicitat aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că la XXXXX a decedat tatăl său,

Panteleimon Ivanov. După decesul lui Panteleimon Ivanov a rămas patrimoniul

succesoral, ce constă din: teren pentru construcții cu numărul cadastral XXXXX și

casa de locuit cu numărul cadastral XXXXX.01 și construcțiile accesorii cu numărul

cadastral XXXXX.02, XXXXX.03, amplasate în r-nul Ialoveni, satul Ulmu,

intravilan; teren agricol cu numărul cadastral XXXXX.005, situat în r-nul Ialoveni,

satul Ulmu, extravilan; teren agricol cu numărul cadastral XXXXX.275 situat în r-

nul Ialoveni, satul Ulmu, extravilan.

Totodată, a menționat că în anul 1983 tatăl său Panteleimon Ivanov a întocmit

un testament prin care a testat averea sa fiicei sale, Nina Ivanova. Atunci părinții au

chemat toți patru copii și le-au spus că testează averea fiicei Nina Ivanova. Condiția

a fost ca după moartea lor, când va accepta moștenirea, în caz că va vinde

gospodăria, fiecărui îi va împărți câte 1/4 cotă-parte din suma încasată ca urmare a

1

vânzării. În cazul în care va continua să locuiască în casa părintească, va plăti

echivalentul în bani.

Reclamanta a declarat că după decesul mamei, Elena Ivanova, împreună cu sora

sa Nina Ivanova și tatăl Panteleimon Ivanov, s-au adresat la notariatul de stat din or.

Cutuzov (în prezent Ialoveni) Republica Moldova, în privința deschiderii moștenirii.

Notarul le-a comunicat că nu poate deschide moștenirea, deoarece mama nu a lăsat

testament, părinții nu sunt divorțați, averea lor nefiind împărțită, astfel moștenirea

urmând a fi deschisă la toată averea ambilor soți, numai după decesul tatălui.

În anul 2003 a fost diagnosticată cu maladie oncologică și a plecat peste hotare

la tratament, suportând cheltuieli costisitoare pentru intervenția chirurgicală și

tratament. În anul 2010 a atins vârsta de pensionare, iar în prezent pensia sa

constituie 1120,90 de lei și alocațiile în sumă de 100 lei, un venitul lunar insuficient

pentru procurarea medicamentelor pentru tratamentul pe care îl urmează permanent.

Astfel este nevoită să locuiască în Italia, alături de fiica sa, care o ajută să

supraviețuiască. După decesul lui Panteleimon Ivanov, a aflat că anterior de deces

cu 9 luni și anume la data de 22 martie 2012, Panteleimon Ivanov a înlocuit

testamentul întocmit în anul 1983 în favoarea fiicei Nina Ivanova cu un alt testament,

în favoarea fiilor, Ion Ivanov și Nicolae Ivanov, testând toată averea sa. Ca urmare

a celor constatate, au discutat împreună referitor la modul de partajare a averii

părinților, iar frații Ion Ivanov și Nicolae Ivanov le-au asigurat ca după ce vor primi

moștenirea, conform testamentului, vor împărți în mod egal, așa cum au spus

părinții. Revenind de peste hotare în anul 2014, s-a adresat fraților referitor la

împărțirea averii părinților, însă nu i-au comunicat nimic concret, au spus că

documentele nu au fost perfectate deplin, ei s-au adresat la notar și au semnat unele

documente, conținutul cărora nu l-au înțeles. În luna septembrie 2015, revenind

acasă, iarăși s-a adresat fraților și i-a rugat să-i prezinte actele în privința averii

părinților, însă fratele Nicolae Ivanov i-a comunicat că ei au fost la notar și el a

vândut cota sa parte, adică ½ cotă-parte din casa părintească și terenul aferent casei

de locuit fratelui Ion Ivanov, care locuiește în sat, iar ultimul le-ar fi dăruit fiicei

sale.

Reclamanta a indicat că a început a aduna actele pentru a se adresa în instanța

de judecată și din actele primite de la Oficiul Cadastral Teritorial Ialoveni a constatat

că terenul pentru construcții cu numărul cadastral XXXXX și casa de locuit cu

numărul cadastral XXXXX.01 și construcțiile accesorii cu numărul cadastral

XXXXX.02, numărul cadastral XXXXX.03, amplasate în r-nul Ialoveni, satul

Ulmu, intravilan, sunt înregistrate câte ½ cotă-parte pe numele lui Nicolae Ivanov și

pe numele lui Ion Ivanov, în baza certificatului de moștenitor nr. 8457 din 23

octombrie 2014. În opinia reclamantei, la îndeplinirea procedurii succesorale și

eliberarea certificatului de moștenitor 8457 din 23 octombrie 2014, i-a fost lezat

dreptul de succesor legal al averii, rămase după decesul mamei sale, Elena Ivanova

și dreptul de succesor rezervatar al averii rămase după decesul tatălui, Panteleimon

Ivanov.

La 15 martie 2016, în cadrul ședinței de judecată, Maria Chicu și Nina Rotaru,

reprezentate de avocatul Denis Staruș, au depus cerere de chemare în judecată

concretizată, indicând totodată pe Nina Rotaru în calitate de reclamantă și au solicitat

anularea certificatului de moștenitor nr. 8457 din 23 octombrie 2014, eliberat de

notarul public Dorina Ganța, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii de

către Maria Chicu și Nina Rotaru după decesul mamei Elena Ivanova, decedată la

2

XXXXX, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii rezervatare de către

Maria Chicu după decesul tatălui Panteleimon Ivanov, decedat la XXXXX,

compensarea cheltuielilor de judecată.

Suplimentar au menționat că Nina Rotaru, fiind mezina familiei defunctului

Panteleimon Ivanov, locuia împreună cu părinții și îngrijea de mama Elena Ivanova,

care era grav bolnavă. În luna februarie anul 1984 s-a căsătorit și a continuat să

locuiască împreună cu soțul Ivan Rotaru în casa părintească, ducând gospodăria în

comun cu părinții, conform extrasului din contul personal nr. 504 din Registrul de

conturi al gospodăriilor nr. 66 al Primăriei Ulmu r-nul Ialoveni. În perioada cât a

locuit în casa părintească a născut doi copii. După decesul tatălui, au aflat că

testamentul întocmit în anul 1983 de către Panteleimon Ivanov în favoarea fiicei sale

Ninei Ivanova (Rotaru) a fost înlocuit cu un alt testament în favoarea fiilor

defunctului, Ion Ivanov și Nicolae Ivanov. Astfel, prin îndeplinirea procedurii

succesorale și eliberarea certificatului de moștenitor 8457 din 23 octombrie 2014, i-

a fost lezat dreptul succesor legal al averii, rămase după decesul mamei Elena

Ivanova, decedat XXXXX.

Prin încheierea din 07 iulie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, au

fost atrași în calitate de intervenienți accesorii Lilian Cucu și Galina Ivanov. Or, în

cadrul examinării cauzei a fost prezentat contractul de vânzare-cumpărare nr. 9766

din 04 decembrie 2014, autentificat de notarul public Dorina Ganța, încheiat între

pârâții Ion Ivanov și Nicolae Ivanov, pe de o parte și Lilian Cucu pe de altă parte,

privind vânzarea bunului imobil, amplasat în r-nul Ialoveni, satul Ulmu, ceea ce

reprezintă averea testată pârâților Ion Ivanov și Nicolae Ivanov de către defunctul

Ivanov Panteleimon. Concomitent, a fost prezentat extrasul din Registrul bunurilor

imobile privind bunul imobil cu numărul cadastral XXXXX, amplasat în r-nul

Ialoveni, satul Ulmu, înregistrat cu drept de proprietate după Lilian Cucu și Galina

Ivanov, în baza contractului de vînzare-cumpărare nr. 9766 din 04 decembrie 2014.

La 22 martie 2018, Maria Chicu și Nina Rotaru, reprezentate de avocatul Denis

Staruș, au depus cerere de chemare în judecată concretizată, formulând pretenții

împotriva pârâților Nicolae Ivanov, Ion Ivanov, Galinei Ivanov și Lilian Cucu,

intervenient accesoriu notarul public Dorina Ganța. Prin cererea concretizată au

solicitat anularea certificatului de moștenitor nr. 8457 din 23 octombrie 2014,

eliberat de notarul public Dorina Ganța, prelungirea termenului de acceptare a

succesiunii de către Maria Chicu și Nina Rotaru după decesul mamei Elena Ivanova,

decedată la XXXXX, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii rezervatare

de către Maria Chicu după decesul tatălui Panteleimon Ivanov, decedat la XXXXX,

anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 9766 din 04 decembrie 2016 încheiat

între Nicolae Ivanov și Ion Ivanov , în calitate de vânzători și Galina Ivanov și Lilian

Cucu, în calitate de cumpărători, aducerea părților în poziția inițială prin obligarea

Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru să radieze înscrierile efectuate în

Registrul Bunurilor Imobile pe numele lui Nicolae Ivanov, Ion Ivanov, Galinei

Ivanov și Lilian Cucu asupra bunurilor imobile: teren pentru construcții cu numărul

cadastral XXXXX și casa de locuit cu numărul cadastral XXXXX.01 și construcțiile

accesorii cu numărul cadastral XXXXX.02, numărul cadastral XXXXX.03,

amplasate în r-nul Ialoveni, satul Ulmu, în baza actelor juridice anulate. Totodată, a

pretins că, la pronunțarea hotărârii, în scopul asigurării acțiunii, de a aplica

sechestrul pe bunurile imobile: teren cu numărul cadastral XXXXX și casa de locuit

cu numărul cadastral XXXXX.01 și construcțiile accesorii cu numărul cadastral

3

XXXXX.02, numărul cadastral XXXXX.03, amplasate în r-nul Ialoveni, satul

Ulmu; două terenuri agricole cu numere cadastrale XXXXX.005 și XXXXX.275,

compensarea de către Nicolae Ivanov și Ion Ivanov a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 22 martie 2018 Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, s-a

admis cererea de aplicare a măsurilor de asigurare și s-a aplicat sechestru pe bunurile

imobile: teren cu număr cadastral XXXXX și casa de locuit cu numărul cadastral

XXXXX.01 și construcțiile accesorii cu numărul cadastral XXXXX.02, numărul

cadastral XXXXX.03, amplasate în r-nul Ialoveni, satul Ulmu și două terenuri

agricole cu numere cadastrale XXXXX.005 și XXXXX.275, situate în extravilanul

satului Ulmu, r-nul Ialoveni.

Prin încheierea din 07 august 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, s-a

modificat calitatea procesuală a intervenienților accesorii Lilian Cucu și Galina

Ivanov în copârâți.

Prin hotărârea din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Maria

Chicu și Nina Rotaru împotriva lui Nicolae Ivanov, Ion Ivanov, Galinei Ivanov și

Lilian Chicu, intervenient accesoriu notarul public Dorina Ganța cu privire la

anularea certificatului de moștenitor, prelungirea termenului de acceptare a

succesiunii, anularea contractului de vânzare-cumpărare și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de apel depusă de Maria Chicu și Nina Rotaru, reprezentate de avocatul

Denis Staruș și s-a menținut hotărârea din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni; s-a anulat măsura de asigurare a acțiunii aplicată prin

încheierea din 22 martie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

Pentru a decide astfel, instanța de apel coroborând prevederile art. 566, art. 581,

art. 582 Cod civil, adoptat prin Legea din 26 decembrie 1964 la circumstanțele

prezentei cauze, a stabilit că Maria Chicu și Nina Rotaru nu au invocat circumstanțe

temeinice de prelungire a termenului de acceptare a succesiunii după decesul mamei

lor Elena Ivanov, în contextul în care, conform legislației pertinente, pot constitui

circumstanțe temeinice de prelungire a termenului de acceptare a succesiunii starea

de invaliditate a succesorului, îngrijirea unui membru bolnav al familiei, aflarea în

străinătate sau în rândul forțelor armate, tăinuirea faptului deschiderii succesiunii de

către ceilalți moștenitori etc. Nu constituie motive temeinice de admitere a acțiunii

necunoașterea dispozițiilor legale incidente, lipsa de timp pentru depunerea cererii,

necunoașterea componenței patrimoniului succesoral și alte motive similare. Mai

mult, de la decesul Elenei Ivanov, XXXXX și până la depunerea cererii de chemare

în judecată, 22 ianuarie 2016, au trecut mai mult de 32 ani, perioadă în care

apelantele nu au întreprins măsuri legale de a contesta acțiunile succesorului legal

Panteleimon Ivanov și nu au prezentat probe ce ar dovedi imposibilitatea respectării

termenului de acceptare a succesiunii, ce constituia la data respectivă 6 luni.

La fel, a constatat că Maria Chicu și Nina Rotaru nu au prezentat probe certe,

pertinente și concludente în vederea demonstrării acceptării în mod tacit a moștenirii

după decesul mamei lor Elena Ivanov, decedată la XXXXX, deoarece acceptarea

tacită a succesiunii se manifestă prin acțiuni de posesie și folosință a bunurilor

incluse în masa succesorală. Or, din materialele cauzei rezultă că după decesul

Elenei Ivanov succesiunea a fost acceptată tacit de către soțul Panteleimon Ivanov,

care la 22 martie 2012 a testat-o lui Ion Ivanov și Nicolae Ivanov.

4

Referitor la pretenția Mariei Chicu cu privire la prelungirea termenului de

acceptare a succesiunii rezervatare, după decesul tatălui Panteleimon Ivanov,

decedat la XXXXX, a punctat că și în privința testamentelor întocmite se aplică

regulile cu privire la valabilitatea testamentului și a actelor juridice în vigoare la data

întocmirii testamentului. În speța, testamentul a fost întocmit de către Panteleimon

Ivanov la 22 martie 2012, motiv pentru care, la soluționarea litigiului cu privire la

valabilitatea testamentului nominalizat, instanța a aplicat prevederile cu privire la

valabilitatea testamentelor și a actelor juridice, ce au fost stabilite prin Codul civil

din 06 iunie 2002. Citând prevederile art. 1432, art. 1433 alin. (1) lit.a), b), art. 1449

alin. (1), art.1456 , art. 1465, art. 1468, art. 1469, art.1505, art.1506, art.1512,

art.1516 alin.(3), art.1517 Cod civil, instanța de apel a reținut că, pentru

recunoașterea calității de moștenitor rezervatar, persoana trebuie să aibă calitatea de

moștenitor de clasa întâi și să fie inaptă de muncă la data deschiderii succesiunii, iar

inapte de muncă sunt persoanele care au atins vârsta de pensionare pentru limita de

vârstă, invalizi de gradul I, II și III, inclusiv invalizi din copilărie, indiferent de faptul

dacă le este stabilită pensia pentru limita de vârstă sau invaliditate, precum și copiii

până la împlinirea vârstei de 18 ani. Prin aplicarea regulilor de interpretare a

normelor enunțate, instanța de apel a conchis că la momentul deschiderii succesiunii

după decesul lui Panteleimon Ivanov, Maria Chicu, născută la 12 ianuarie 1953, avea

vârsta de pensionare, fapt ce se confirmă și prin legitimația seria CN 169460,

eliberată de Casa Națională de Asigurări Sociale din 17 aprilie 2010, beneficiind de

pensie de vârstă. Respectiv, în temeiul art. 1506 Cod civil, Maria Chicu era în drept

de a pretinde la cota din rezerva succesorală. Însă, apelantele nu au prezentat

instanței înscrisuri care ar confirma temeinicia pretenției din acțiune ce ține de

prelungirea termenului de acceptare a succesiunii rezervate de către reclamanta

Maria Chicu după decesul tatălui Panteleimon Ivanov. Or, prima instanța corect a

reținut că Maria Chicu într-adevăr întrunește condițiile prevăzute de legislația în

vigoare pentru a fi declarată drept moștenitor rezervatar, însă reclamanta nu a

prezentat instanței probe prin care să fie demonstrată temeinicia omiterii termenului

de 6 luni prevăzut de lege pentru acceptarea cotei din rezerva succesorală. Or, după

cum corect a stabilit prima instanță, argumentele apelantei invocate în cadrul

examinării cauzei în prima instanță, nu pot servi ca temei de admitere a acțiunii

înaintate și anume că reclamantele au discutat cu pârâții, referitor la modul de

partajare a averii părinților, după decesul tatălui.

Totodată, instanța de judecată poate dispune repunerea în termen numai atunci

când constată că împrejurările ce l-au împiedicat pe cel chemat la moștenire, să-și

exercite dreptul de opțiune, nu-i sunt imputabile. Repunerea în termen nu poate fi

acordată atunci când se constată că depășirea termenului de prescripție se datorează

unei culpe a reclamantului. Prin urmare, a considerat justă concluzia primei instanțe,

reținută și de instanța de apel precum că în speță nu s-au constatat temeiuri legale

întru admiterea cererii Mariei Chicu privind prelungirea termenului de acceptare a

succesiunii rezervatare. Astfel, odată ce s-a constatat netemeinicia pretenției

reclamanților privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, subsecvent

a conchis că urmează a fi respinsă și pretenția din cererea de chemare în judecată

privind anularea certificatului de moștenitor testamentar. Or, conform art. 1474 alin.

(1) Cod civil, declararea nulității testamentului poate fi invocată în termen de un an

de la data deschiderii moștenirii. Testamentul poate fi declarat nul în baza

temeiurilor generale de nulitate aplicabile actelor juridice, precum și în cazul

5

încălcării condițiilor speciale de validitate a unei anumite forme de testament. În

conformitate cu art. 1468 Cod civil, testamentul nu are putere legală dacă unica

persoană în a cărei favoare a fost întocmit decedează înaintea testatorului; în cazul

în care unicul moștenitor nu acceptă moștenirea; dacă averea testată dispare în timpul

vieții testatorului sau este înstrăinată de acesta; în partea în care încalcă rezerva

succesorală. Totodată, instanța de judecată reiterează că testamentul devine caduc

(nu mai are putere legală) în partea în care încalcă rezerva succesorală. Caducitatea

testamentului nu survine dacă moștenitorii rezervatari au decedat pînă la deschiderea

moștenirii, nu au acceptat sau au renunțat la ea sau au fost recunoscuți nedemni în

ordinea stabilită de Lege. Odată ce caducitatea testamentului operează de drept, ea

nu urmează a fi constatată prin hotărîre judecătorească decât în caz de litigiu.

Astfel, instanța de apel a apreciat că prima instanța corect a stabilit netemeinicia

pretențiilor din cererea de chemare în judecată ce ține de anularea certificatului de

moștenitor legal 8457 din 23 octombrie 2014, emis de notarul public Dorina Ganța,

pe numele lui Ion Ivanov și Nicolae Ivanov asupra averii succesorale care i-a

aparținut decedatului Panteleimon Ivanov. Subsecvent, a fost respinsă și pretenția

din cererea de chemare în judecată privind anularea contractului de vînzare

cumpărare cu nr. 9766 din 04 decembrie 2016, încheiat între vânzătorii Ion Ivanov

și Nicolae Ivanov și cumpărătorii Lilian Cucu și Galina Ivanov Galina, cu aducerea

părților la poziția inițială prin obligarea Agenției Servicii Publice, Departamentul

Cadastru și radierea înscrierilor efectuate în Registrul Bunurilor Imobile.

La 20 decembrie 2019, Maria Chicu și Nina Rotaru, reprezentate de avocatul

Denis Staruș, au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău solicitând casarea deciziei instanței de apel, a hotărârii

primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare

în judecată, inclusiv compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța nu a aplicat legea care trebuia să

fie aplicată, a aplicat o legea care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod

eronat legea. Totodată, instanța de apel și de fond au încălcat dreptul succesorului

rezervatar și legislația ce acordă dreptul de a moșteni cota rezervatară. La fel,

nefondat au respins acțiunea, din motiv că au omis termenul de 6 luni de depunerea

cererii de acceptare a succesiunii. Notarul urma să stabilească cercul de moștenitori,

inclusiv rezervatari și să-i anunțe despre dreptul de a moșteni sau de a refuza la cota

din averea defunctului, ceea ce nu s-a făcut. Astfel, nefiind stabilit cercul de

moștenitori, Mariei Chicu nu i s-a acordat posibilitatea de a depune cerere la notar.

Instanța de apel nu a motivat soluția sa, deși, necesitatea anularii actului juridic a

fost justificată, inclusiv cu indicare normei legale. Instanța de apel a inversat

cerințele, motivând că odată ce s-a respins pretenția de prelungire a termenului de

acceptare a succesiunii, subsecvent urmează a fi respinsă și cerința de declarare a

nulității certificatului de moștenitor testamentar.

Referitor la Nina Rotaru, a afirmat că i-a fost lezat dreptul de succesor legal a

averii moștenite după decesul mamei sale, or, posesia bunului după decesul mamei

atestă intrare în moștenire și urma de rând cu tatăl său să moștenească cota din

bunurile rămase după decesul mamei.

La 12 februarie 2020, Ion Ivanov a depus referință la cererea de recurs,

motivând că Maria Chicu și Nina Rotaru locuiesc peste hotare mai mult de 20 de

ani, iar declarațiile lor nu corespund adevărului.

6

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 26 septembrie 2019, iar Maria Chicu

și Nina Rotaru, reprezentate de avocatul Denis Staruș, au declarat recurs la 20

decembrie 2019.

Materialele cauzei atestă expedierea copie deciziei participanților la proces la

29 octombrie 2019, conform scrisorii de însoțire (Vol.I, f.d.242), însă lipsesc date

despre recepționarea acestei decizii de către partea recurentă. Astfel, recursul este

declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Maria Chicu și Nina Rotaru,

reprezentate de avocatul Denis Staruș, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maria Chicu și Nina Rotaru,

reprezentate de avocatul Denis Staruș, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

7

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Maria Chicu și Nina Rotaru, reprezentate

de avocatul Denis Staruș.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Maria Chicu și Nina Rotaru,

reprezentate de avocatul Denis Staruș, împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

8