2ra-106/19 — Declararea nulitătii actelor juridice

Dosarul nr. 2ra–106/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. G. Manoli)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Clima)

Î N C H E I E R E

30 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Nicolae Craiu

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Kalașnikova Elena

reprezentată de avocatul Niculcea Edgar,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Kalașnikova Elena împotriva lui Kalașnikov Olexandr, Tverdohleb Lidia și Andon

Ala, intervenient accesoriu notarul public Palii Olga și notarul public Bloșenco

Diana cu privire la recunoașterea nulității actelor juridice,

împotriva deciziei din 06 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care au fost respinse cererile de apel depuse de Kalașnikova Elena, Kalașnikov

Olexandr și Andon Ala și menținută hotărârea din 20 noiembrie 2017 și hotărârea

suplimentară din 16 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

c o n s t a t ă:

La 26 decembrie 2016, Kalașnikova Elena s-a adresat în instanța de judecată

cu cerere împotriva lui Kalașnikov Olexandr și Andon Ala, solicitând

recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 5263 din 05

noiembrie 2016, prin care Kalașnikov Olexandr a vândut, iar Andon Ala a

cumpărat 1/3 cotă-parte din apartamentul nr. XX din șos. XXXX, XX, mun.

Chișinău, cât și atribuirea către Kalașnikova Elena a drepturilor și obligațiilor de

cumpărător asupra 1/3 cotă-parte vândută de Kalașnikova Elena din apartamentul

nr. XX, situat în mun. Chișinău, șos. XXXX, XX, mun. Chișinău, precum și

încasarea în mod solidar din contul pârâților în beneficiul reclamantei a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a indicat că, la 22 septembrie 2015, în baza

certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea

comună în devălmășie nr. 4403, eliberat de notarul public Bumbu Adelina, a

obținut dreptul de proprietate asupra 1/3 cotă-parte din apartamentul nr. XX din

șos. XXXX, XX, mun. Chișinău.

La 25 septembrie 2015, în baza certificatului de moștenitor legal nr. 4405,

eliberat de notarul public Bumbu Adelina, reclamanta a devenit proprietarul asupra

1

2/9 cotă-parte din moștenirea după decesul tatălui și refuzului de la cota-parte

corespunzătoare în folosul ei de la sora Nelli Bondareț. Concomitent, în urma

atribuirii cotelor părți din proprietatea comună în devălmășie și în urma moștenirii

averii rămase după decesul lui Vasili Bondareț, au devenit coproprietari pe cote

părți din apartamentul menționat și Tverdohleb Lidia asupra 1/9 cotă-parte și

Kalașnikova Tatiana asupra 1/3 cotă-parte. Toate drepturile an fost înregistrate în

Registrul bunurilor imobile sub nr. XXXX.

Kalașnikova Elena a evidențiat că, la 06 decembrie 2016, sora reclamantei

Nelli Bondareț, fiind împuternicită printr-o procură, a solicitat un extras din

Registrul bunurilor imobile în privința imobilului cu nr. XXXX. Din extrasul

respectiv, reclamanta a aflat că, componența proprietarilor pe cote-părți s-a

schimbat, precum și a aflat despre faptul încălcării dreptului de preemțiune de a

cumpăra cota-parte propusă spre vânzare de coproprietar. Potrivit informației

menționate, a constatat că, Kalașnikova Tatiana, la 25 iulie 2016, în baza

contractului de donație nr. 3806, a donat lui Kalașnikov Olexandr 1/3 cotă-parte

deținută cu drept de proprietate.

La 23 septembrie 2016, alt coproprietar asupra 1/9 cotă-parte, Tverdohleb

Lidia, în baza contractului de donație nr. 4742, a donat Andon Alei respectiva cotă

parte.

La 05 noiembrie 2016, Kalașnikov Olexandr, în baza contractului de vânzare-

cumpărare nr. 5263, a vândut Andon Alei 1/3 cotă-parte din apartamentul

menționat.

Reclamanta a mai menționat că, din partea lui Kalașnikov Olexandr nu a

primit nici o notificare, respectiv nu cunoștea despre respectiva tranzacție până nu

au fost obținute datele din registrul cadastral, cât și nu a dat nici un refuz să

cumpere cotele părți din apartamentul în cauză.

Ulterior, prin cererea din 15 mai 2017, reclamanta a majorat cuantumul

pretențiilor sale, solicitând recunoașterea ca fiind fictiv contractul de donație nr.

4742 din 23 septembrie 2016, încheiat între Tverdohleb Lidia, în calitate de

donator, și Andon Ala, în calitate de donatar, privind donația 1/9 cotă-parte din

bunul imobil cu numărul cadastral XXXX, prin care a fost ascuns actul juridic

privind vânzarea-cumpărarea respectivei cote-părți din bunul imobil menționat.

Reclamanta a mai solicitat atribuirea drepturilor și obligațiilor de cumpărător

a 1/9 cotă-parte din apartamentul nr. XX, situat în mun. Chișinău, șos. XXXX, XX,

care a fost vândută de Tverdohleb Lidia, cât și recunoașterea nulității contractului

de vânzare-cumpărare nr. 5263 din 05 noiembrie 2016, prin care Kalașnikov

Olexandr a vândut, iar Andon Ala a cumpărat cota-parte din apartamentul

menționat, cu atribuirea reclamantei a drepturilor și obligațiilor de cumpărător a

1/3 cotă-parte vândută din acest apartament.

Prin hotărârea din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru)

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin hotărârea suplimentară din 05 ianuarie 2018 Judecătoriei Chișinău

(sediul Centru), a fost respinsă cererea reclamantei cu privire la încasarea

cheltuielilor de judecată suportate.

Prin decizia din 06 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost

respinse cererile de apel depuse de Kalașnikova Elena, Kalașnikov Olexandr și

Andon Ala și menținută hotărârea din 20 noiembrie 2017 și hotărârea suplimentară

2

din 16 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

La 07 noiembrie 2018, Kalașnikova Elena reprezentată de avocatul Niculcea

Edgar a declarat recurs împotriva deciziei din 06 septembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei

noi hotărâri prin care acțiunea reclamantei să fie admisă.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a apreciat arbitrar probele.

La 05 decembrie 2018, Andon Ala reprezentată de avocatul Savva Alexandru

a depus referință la cererea de recurs formulată de Kalașnikova Elena și a solicitat

considerarea recursului ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Kalașnikova Elena reprezentată de avocatul Niculcea Edgar, neîntemeiat și

care urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Kalașnikova Elena reprezentată de avocatul

Niculcea Edgar, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

3

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea recursului ca

fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Kalașnikova Elena reprezentată

de avocatul Niculcea Edgar.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Kalașnikova Elena

reprezentată de avocatul Niculcea Edgar.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Nicolae Craiu

Svetlana Filincova

4