2ra-106/19 — Declararea nulitătii actelor juridice

Dosarul nr. 2ra–106/19 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. G. Manoli) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Clima) Î N C H E I E R E 30 ianuarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Nicolae Craiu Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de către Kalașnikova Elena reprezentată de avocatul Niculcea Edgar, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Kalașnikova Elena împotriva lui Kalașnikov Olexandr, Tverdohleb Lidia și Andon Ala, intervenient accesoriu notarul public Palii Olga și notarul public Bloșenco Diana cu privire la recunoașterea nulității actelor juridice, împotriva deciziei din 06 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse cererile de apel depuse de Kalașnikova Elena, Kalașnikov Olexandr și Andon Ala și menținută hotărârea din 20 noiembrie 2017 și hotărârea suplimentară din 16 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), c o n s t a t ă: La 26 decembrie 2016, Kalașnikova Elena s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva lui Kalașnikov Olexandr și Andon Ala, solicitând recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 5263 din 05 noiembrie 2016, prin care Kalașnikov Olexandr a vândut, iar Andon Ala a cumpărat 1/3 cotă-parte din apartamentul nr. XX din șos.

XXXX, XX, mun. Chișinău, cât și atribuirea către Kalașnikova Elena a drepturilor și obligațiilor de cumpărător asupra 1/3 cotă-parte vândută de Kalașnikova Elena din apartamentul nr. XX, situat în mun. Chișinău, șos. XXXX, XX, mun. Chișinău, precum și încasarea în mod solidar din contul pârâților în beneficiul reclamantei a cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii reclamanta a indicat că, la 22 septembrie 2015, în baza certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie nr. 4403, eliberat de notarul public Bumbu Adelina, a obținut dreptul de proprietate asupra 1/3 cotă-parte din apartamentul nr. XX din șos. XXXX, XX, mun. Chișinău.

La 25 septembrie 2015, în baza certificatului de moștenitor legal nr. 4405, eliberat de notarul public Bumbu Adelina, reclamanta a devenit proprietarul asupra 1 2/9 cotă-parte din moștenirea după decesul tatălui și refuzului de la cota-parte corespunzătoare în folosul ei de la sora Nelli Bondareț. Concomitent, în urma atribuirii cotelor părți din proprietatea comună în devălmășie și în urma moștenirii averii rămase după decesul lui Vasili Bondareț, au devenit coproprietari pe cote părți din apartamentul menționat și Tverdohleb Lidia asupra 1/9 cotă-parte și Kalașnikova Tatiana asupra 1/3 cotă-parte. Toate drepturile an fost înregistrate în Registrul bunurilor imobile sub nr. XXXX. Kalașnikova Elena a evidențiat că, la 06 decembrie 2016, sora reclamantei Nelli Bondareț, fiind împuternicită printr-o procură, a solicitat un extras din Registrul bunurilor imobile în privința imobilului cu nr. XXXX.

Din extrasul respectiv, reclamanta a aflat că, componența proprietarilor pe cote-părți s-a schimbat, precum și a aflat despre faptul încălcării dreptului de preemțiune de a cumpăra cota-parte propusă spre vânzare de coproprietar. Potrivit informației menționate, a constatat că, Kalașnikova Tatiana, la 25 iulie 2016, în baza contractului de donație nr. 3806, a donat lui Kalașnikov Olexandr 1/3 cotă-parte deținută cu drept de proprietate. La 23 septembrie 2016, alt coproprietar asupra 1/9 cotă-parte, Tverdohleb Lidia, în baza contractului de donație nr. 4742, a donat Andon Alei respectiva cotă parte. La 05 noiembrie 2016, Kalașnikov Olexandr, în baza contractului de vânzare- cumpărare nr. 5263, a vândut Andon Alei 1/3 cotă-parte din apartamentul menționat.

Reclamanta a mai menționat că, din partea lui Kalașnikov Olexandr nu a primit nici o notificare, respectiv nu cunoștea despre respectiva tranzacție până nu au fost obținute datele din registrul cadastral, cât și nu a dat nici un refuz să cumpere cotele părți din apartamentul în cauză. Ulterior, prin cererea din 15 mai 2017, reclamanta a majorat cuantumul pretențiilor sale, solicitând recunoașterea ca fiind fictiv contractul de donație nr. 4742 din 23 septembrie 2016, încheiat între Tverdohleb Lidia, în calitate de donator, și Andon Ala, în calitate de donatar, privind donația 1/9 cotă-parte din bunul imobil cu numărul cadastral XXXX, prin care a fost ascuns actul juridic privind vânzarea-cumpărarea respectivei cote-părți din bunul imobil menționat.

Reclamanta a mai solicitat atribuirea drepturilor și obligațiilor de cumpărător a 1/9 cotă-parte din apartamentul nr. XX, situat în mun. Chișinău, șos. XXXX, XX, care a fost vândută de Tverdohleb Lidia, cât și recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 5263 din 05 noiembrie 2016, prin care Kalașnikov Olexandr a vândut, iar Andon Ala a cumpărat cota-parte din apartamentul menționat, cu atribuirea reclamantei a drepturilor și obligațiilor de cumpărător a 1/3 cotă-parte vândută din acest apartament. Prin hotărârea din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin hotărârea suplimentară din 05 ianuarie 2018 Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), a fost respinsă cererea reclamantei cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată suportate.

Prin decizia din 06 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse cererile de apel depuse de Kalașnikova Elena, Kalașnikov Olexandr și Andon Ala și menținută hotărârea din 20 noiembrie 2017 și hotărârea suplimentară 2 din 16 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru). La 07 noiembrie 2018, Kalașnikova Elena reprezentată de avocatul Niculcea Edgar a declarat recurs împotriva deciziei din 06 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea reclamantei să fie admisă. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a apreciat arbitrar probele.

La 05 decembrie 2018, Andon Ala reprezentată de avocatul Savva Alexandru a depus referință la cererea de recurs formulată de Kalașnikova Elena și a solicitat considerarea recursului ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Kalașnikova Elena reprezentată de avocatul Niculcea Edgar, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Kalașnikova Elena reprezentată de avocatul Niculcea Edgar, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

3 Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Kalașnikova Elena reprezentată de avocatul Niculcea Edgar. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Kalașnikova Elena reprezentată de avocatul Niculcea Edgar. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Nicolae Craiu Svetlana Filincova 4