2ra-524/19 — Declararea nulitătii actelor juridice, recunoasterea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra–524/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) (jud. L. Bagrin) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru) Î N C H E I E R E 10 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de Portnov Vladimir reprezentat de avocatul Barbacaru Zinaida, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Portnov împotriva lui Serghei Portnov (succesor Elena Portnova), Grigorii Cravcenco, intervenienți accesorii OCT Chișinău (succesor Agenția Servicii Publice), notarul public Nichiforov (Homutova) Elena cu privire la declararea nulității contractului, recunoașterea dreptului de proprietate, dispunerea radierii înregistrării dreptului de proprietate din Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Vladimir Portnov și menținută hotărârea din 14 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), con st ată: La 06 mai 2016, Vladimir Portnov a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Portnov, Grigorii Portnov și Elenei Portnova, intervenienți accesorii OCT Chișinău, notarul public Elena Nichiforov (Homutova) cu privire la declararea nulității contractului, recunoașterea dreptului de proprietate,

dispunerea radierii înregistrării dreptului de proprietate din Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în anul 2005 fratele său, Serghei Portnov și fiica acestuia, Iulia Portnova au participat la privatizarea ap. X din str. XXXX, mun. Chișinău. În cadrul procedurii de privatizare, Vladimir Portnov a fost reprezentat de 1 către Grigorii Cravcenco, în baza procurii nr. 2772 din 16 mai 2005, autentificată de către notarul public Vera Filimon. În anul 2015, reieșind din informația inclusă în bonul de plată întocmit de Inspectoratul fiscal privind achitarea impozitului pe venit, reclamantul a aflat că nu mai este coproprietar la 1/3 cotă-parte din bunul imobil nominalizat.

Această informație a fost confirmată și prin extrasul din Registrul bunurilor imobile, obținut ulterior de către reclamant de la organul cadastral. Conform datelor incluse în extras, s-a atestat că cota-parte din bunul imobil ce aparținea reclamantului a fost vândută de către reprezentantul acestuia prin procură, Grigorii Cravcenco, lui Serghei Portnov, iar în acest sens a fost întocmit contractul de vânzare-cumpărare nr. 104 din 10 februarie 2006. Reclamantul a menționat că despre înstrăinarea cotei-părți din apartament a aflat în circumstanțele expuse mai-sus. Or, la momentul înstrăinării bunului imobil de către reprezentantul său prin procură, acesta nu a fost informat despre acest fapt, nu a semnat contractul de vânzare-cumpărare, nu a participat la întocmirea actelor de înstrăinare a imobilului, nu a primit bani pentru bunul vândut, iar apartamentul nu a fost transmis în natură cumpărătorului.

Mai mult, reclamantul nu a avut intenția de a vinde cota-parte cei aparținea din apartament, unde până în prezent continuă să locuiască. Totodată, reclamantul a relevat că, reprezentantul acestuia prin procură, Grigorii Cravcenco nu a avut intenția de a preda 1/3 cotă-parte din apartament cumpărătorului Serghei Portnov, astfel că actul juridic încheiat poartă caracter formal, este fictiv și a fost încheiat fără a produce efecte juridice. Reclamantul a solicitat declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 104 din 10 februarie 2006; recunoașterea dreptului de proprietate al lui Vladimir Portnov asupra 1/3 cotă-parte din bunul imobil, ap. X amplasat în mun. Chișinău, str. XXXX; dispunerea radierii înregistrării dreptului de proprietate din Registrul bunurilor imobile al pârâților Serghei Portnov, Elenei Portnova asupra1/3 cotă-parte din ap. X amplasat în mun.

Chișinău, str. XXXX și încasarea cheltuielilor de judecată din contul lui Serghei Portnov și Grigorii Cravcenco în sumă de 804 lei, achitați cu titlu de taxă de stat și 5 000 de lei achitați pentru serviciile de asistență juridică. Prin hotărârea din 14 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) s-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Portnov împotriva lui Serghei Portnov (succesor Elena Portnova), Grigorii Cravcenco, intervenienți accesorii OCT Chișinău (succesor IP „Agenția Servicii Publice”), notarul public Nichiforov (Homutova) Elena cu privire la declararea nulității contractului, recunoașterea dreptului de proprietate, dispunerea radierii înregistrării dreptului de proprietate din Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins 2 apelul declarat de către Vladimir Portnov și menținută hotărârea din 14 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru). În consolidarea opiniei sale, instanțele inferioare au reținut că, Serghei Portnov la momentul încheierii contractului a avut intenția să încheie contractul de vânzare-cumpărare nr. 104 din 10 februarie 2006, deci cel puțin intenția unei părți a fost prezentă; pe de altă parte, a existat și intenția vânzătorului Vladimir Portnov, care a fost reprezentată de către Grigorii Cravcenco, de a încheia actul juridic civil contestat, iar faptul neexecutării de către una din părțile contractante a obligațiilor contractuale nu poate servi ca temei pentru declararea nulității unui contract încheiat în conformitate cu legislația.

În asemenea caz, putea fi solicitată rezilierea sau rezoluțiunea contractului. Astfel, contractul de vânzare-cumpărare nr. 104 din 10 februarie 2006 a fost încheiat cu respectarea legislației în vigoare, cu intenția de a da naștere, modifica sau stinge drepturile și obligații civile, iar temeiuri de nulitate, care ar conduce la anularea acestuia, nu au fost stabilite, motiv pentru care cerința reclamantului cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 104 din 10 februarie 2006 a fost respinsă. În contextul respingerii acestei cerințe au fost respinse și celelalte solicitări subsecvente. La 10 ianuarie 2019 (suplinit la 14 martie 2019), Portnov Vladimir reprezentat de avocatul Barbacaru Zinaida a declarat recurs împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea va fi admisă integral.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a interpretat în mod eronat legea. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Portnov Vladimir reprezentat de avocatul Barbacaru Zinaida, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra 3 inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Portnov Vladimir reprezentat de avocatul Barbacaru Zinaida, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Portnov Vladimir reprezentat de avocatul Barbacaru Zinaida. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al 4 Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Portnov Vladimir reprezentat de avocatul Barbacaru Zinaida. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova 5