2ra-524/19 — Declararea nulitătii actelor juridice, recunoasterea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra–524/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) (jud. L. Bagrin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Portnov Vladimir reprezentat

de avocatul Barbacaru Zinaida,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir

Portnov împotriva lui Serghei Portnov (succesor Elena Portnova), Grigorii

Cravcenco, intervenienți accesorii OCT Chișinău (succesor Agenția Servicii

Publice), notarul public Nichiforov (Homutova) Elena cu privire la declararea

nulității contractului, recunoașterea dreptului de proprietate, dispunerea radierii

înregistrării dreptului de proprietate din Registrul bunurilor imobile și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Vladimir Portnov și menținută hotărârea din

14 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

con st ată:

La 06 mai 2016, Vladimir Portnov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Serghei Portnov, Grigorii Portnov și Elenei Portnova, intervenienți

accesorii OCT Chișinău, notarul public Elena Nichiforov (Homutova) cu privire la

declararea nulității contractului, recunoașterea dreptului de proprietate, dispunerea

radierii înregistrării dreptului de proprietate din Registrul bunurilor imobile și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în anul 2005 fratele său,

Serghei Portnov și fiica acestuia, Iulia Portnova au participat la privatizarea ap. X

din str. XXXX, mun. Chișinău.

În cadrul procedurii de privatizare, Vladimir Portnov a fost reprezentat de

1

către Grigorii Cravcenco, în baza procurii nr. 2772 din 16 mai 2005, autentificată

de către notarul public Vera Filimon.

În anul 2015, reieșind din informația inclusă în bonul de plată întocmit de

Inspectoratul fiscal privind achitarea impozitului pe venit, reclamantul a aflat că nu

mai este coproprietar la 1/3 cotă-parte din bunul imobil nominalizat. Această

informație a fost confirmată și prin extrasul din Registrul bunurilor imobile,

obținut ulterior de către reclamant de la organul cadastral.

Conform datelor incluse în extras, s-a atestat că cota-parte din bunul imobil ce

aparținea reclamantului a fost vândută de către reprezentantul acestuia prin

procură, Grigorii Cravcenco, lui Serghei Portnov, iar în acest sens a fost întocmit

contractul de vânzare-cumpărare nr. 104 din 10 februarie 2006. Reclamantul a

menționat că despre înstrăinarea cotei-părți din apartament a aflat în circumstanțele

expuse mai-sus.

Or, la momentul înstrăinării bunului imobil de către reprezentantul său prin

procură, acesta nu a fost informat despre acest fapt, nu a semnat contractul de

vânzare-cumpărare, nu a participat la întocmirea actelor de înstrăinare a imobilului,

nu a primit bani pentru bunul vândut, iar apartamentul nu a fost transmis în natură

cumpărătorului. Mai mult, reclamantul nu a avut intenția de a vinde cota-parte cei

aparținea din apartament, unde până în prezent continuă să locuiască.

Totodată, reclamantul a relevat că, reprezentantul acestuia prin procură,

Grigorii Cravcenco nu a avut intenția de a preda 1/3 cotă-parte din apartament

cumpărătorului Serghei Portnov, astfel că actul juridic încheiat poartă caracter

formal, este fictiv și a fost încheiat fără a produce efecte juridice.

Reclamantul a solicitat declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare

nr. 104 din 10 februarie 2006; recunoașterea dreptului de proprietate al lui

Vladimir Portnov asupra 1/3 cotă-parte din bunul imobil, ap. X amplasat în mun.

Chișinău, str. XXXX; dispunerea radierii înregistrării dreptului de proprietate din

Registrul bunurilor imobile al pârâților Serghei Portnov, Elenei Portnova asupra1/3

cotă-parte din ap. X amplasat în mun. Chișinău, str. XXXX și încasarea

cheltuielilor de judecată din contul lui Serghei Portnov și Grigorii Cravcenco în

sumă de 804 lei, achitați cu titlu de taxă de stat și 5 000 de lei achitați pentru

serviciile de asistență juridică.

Prin hotărârea din 14 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) s-a

respins ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Portnov

împotriva lui Serghei Portnov (succesor Elena Portnova), Grigorii Cravcenco,

intervenienți accesorii OCT Chișinău (succesor IP „Agenția Servicii Publice”),

notarul public Nichiforov (Homutova) Elena cu privire la declararea nulității

contractului, recunoașterea dreptului de proprietate, dispunerea radierii înregistrării

dreptului de proprietate din Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

2

apelul declarat de către Vladimir Portnov și menținută hotărârea din 14 iunie 2017

a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

În consolidarea opiniei sale, instanțele inferioare au reținut că, Serghei

Portnov la momentul încheierii contractului a avut intenția să încheie contractul de

vânzare-cumpărare nr. 104 din 10 februarie 2006, deci cel puțin intenția unei părți

a fost prezentă; pe de altă parte, a existat și intenția vânzătorului Vladimir Portnov,

care a fost reprezentată de către Grigorii Cravcenco, de a încheia actul juridic civil

contestat, iar faptul neexecutării de către una din părțile contractante a obligațiilor

contractuale nu poate servi ca temei pentru declararea nulității unui contract

încheiat în conformitate cu legislația. În asemenea caz, putea fi solicitată rezilierea

sau rezoluțiunea contractului.

Astfel, contractul de vânzare-cumpărare nr. 104 din 10 februarie 2006 a fost

încheiat cu respectarea legislației în vigoare, cu intenția de a da naștere, modifica

sau stinge drepturile și obligații civile, iar temeiuri de nulitate, care ar conduce la

anularea acestuia, nu au fost stabilite, motiv pentru care cerința reclamantului cu

privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 104 din 10

februarie 2006 a fost respinsă. În contextul respingerii acestei cerințe au fost

respinse și celelalte solicitări subsecvente.

La 10 ianuarie 2019 (suplinit la 14 martie 2019), Portnov Vladimir

reprezentat de avocatul Barbacaru Zinaida a declarat recurs împotriva deciziei din

13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea va fi

admisă integral.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a

interpretat în mod eronat legea.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Portnov Vladimir reprezentat de avocatul Barbacaru Zinaida, neîntemeiat și care

urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

3

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Portnov Vladimir reprezentat de avocatul

Barbacaru Zinaida, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Portnov Vladimir reprezentat de

avocatul Barbacaru Zinaida.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

4

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Portnov Vladimir

reprezentat de avocatul Barbacaru Zinaida.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

5