2ra-420/20 — decăderea din drepturile părintesti

Dosarul nr. 2ra-420/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud. V. Holban)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)

Î N C H E I E R E

25 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Tatiana Balan, reprezentată

de avocatul Angela Vuico,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Balan

împotriva lui Andrei Cojocari, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sec. Botanica mun. Chișinău cu privire la decăderea din drepturile

părintești,

împotriva deciziei din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Tatiana Balan și s-a menținut hotărîrea din 18 martie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 22 iunie 2018, Tatiana Balan a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Andrei Cojocari, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului sec. Botanica mun. Chișinău cu privire la decăderea din drepturile părintești.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în timpul căsătoriei înregistrate cu

Andrei Cojocari, la xxxxx s-a născut copilul minor xxxxx.

A menționat că, ulterior, prin hotărârea nr.2-3696/2007 din 6 noiembrie 2007 a

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău a fost desfăcută căsătoria încheiată cu pârâtul

Andrei Cojocari (Balan), divorțul fiind înregistrat la Oficiul Stării Civile sec. Botanica

mun. Chișinău la 28 noiembrie 2007. Totodată, la desfacerea căsătoriei instanța de

judecată a determinat domiciliul copilului minor xxxxx cu mama Tatiana Balan și a

dispus încasarea lunară de la Andrei Cojocari (Balan) a pensiei de întreținere pentru

copilul minor în mărime de ¼ din tot felul de venit.

Reclamanta a adăugat că, de la naștere și până la momentul actual copilul xxxxx

este la educarea și întreținerea exclusivă a mamei. Iar, după desfacerea căsătoriei pârâtul

a manifestat atitudine neglijentă și indolentă față de creșterea, educarea copilului, nu

întreține financiar copilul, nu s-a interesat de soarta lui, nu își onorează obligațiile

părintești, sarcina aceasta revenindu-i doar ei.

1

A mai afirmat că, întrucît căsătoria a fost desfăcută când copilul nu avea un an de

zile, acesta nu-și cunoaște tatăl.

Reclamanta a susținut că, pârâtul Andrei Cojocari ( Balan) anterior și-a manifestat

dorința de a fi decăzut din drepturile părintești față de copilul comun xxxxx, iar din

aceste considerente nu execută hotărârea judecătorească privind încasarea pensiei de

întreținere pentru copilul minor.

A relatat că, conform încheierii nr. ex.001-086-74P/al/2011 emisă la 16 martie

2017 de către executorul judecătoresc Gheorghe Mihailov a fost stabilită o restanță la

pensia de întreținere a copilului minor în sumă de 60 107, 54 de lei. Iar la moment

restanța la pensia alimentară este în mărime de 68 894, 64 de lei, fapt ce se confirmă

prin certificatul eliberat de executorul judecătoresc Gheorghe Mihailov la data de 6

iunie 2018.

Reclamanta Tatiana Balan a solicitat decăderea din drepturile părintești a pârâtului

Andrei Cojocari asupra copilului minor xxxxx.

Prin hotărîrea din 18 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Tatiana Balan.

Prin decizia din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Tatiana Balan și s-a menținut hotărîrea din 18 martie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut că nici în cadrul

ședințelor petrecute în instanța de fond și nici în instanța de apel, Tatiana Balan nu a

prezentat careva probe concludente și pertinente, care ar demonstra cu certitudine faptul

că, Andrei Cojocari într-adevăr se eschivează de la îndeplinirea obligațiilor părintești în

contextul normelor legale, iar încheierea executorului judecătoresc Gheorghe Mihailov

din 16 martie 2017, care în opinia reclamantei/apelantei constituie temei de admitere a

prezentei acțiuni, instanțele de judecată au notat că, aceasta nu constituie temei suficient

de decădere a pîrîtului din drepturile părintești, or, prin această încheiere a fost stabilită

doar restanța la pensia alimentară a lui Andrei Cojocari, însă nu demonstrează că acesta

se eschivează cu rea credință, în acest sens nefiind prezentate careva probe.

La data de 10 ianuarie 2020, Tatiana Balan, reprezentată de avocatul Angela Vuico

a declarat recurs, fiind completat prin recursul motivat din 3 februarie 2020 împotriva

deciziei din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond cu

emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs a invocat că, cu hotărîrile instanțelor inferioare nu

este de acord, le consideră ilegale și neîntemeiate.

A menționat că instanța de fond la adoptarea hotărîrii nu a respectat prevederile art.

130 Cod de procedură civilă și nu a dat aprecierea cuvenită bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

A invocat că nici instanța de apel nu a dat o apreciere cuvenită tuturor probelor,

care confirmă faptul că pîrîtul/intimatul nu își îndeplinește obligațiile părintești, nu

participă la educarea copilului, nu se interesează de soarta lui, nu îl susține moral, nu îl

întreține material din momentul cînd a divorțat.

În opinia recurentei au fost prezentate probe suficiente întru demonstrarea

indiferenței totale, atît morale, cît și materiale a intimatului față de copilului său minor.

2

A afirmat că instanțele ierarhic inferioare au interpretat în mod eronat norma de

drept material (art. 432 alin. (2) lit. d) Cod de procedură civilă).

La 4 februarie 2020, în adresa intimaților a fost expediată copia cererii de recurs

depusă de către Tatiana Balan, reprezentată de avocatul Angela Vuico, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței.

Intimatul Andrei Cojocari nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv.

Prin referința depusă la data de 11 februarie 2020 Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sec. Botanica mun. Chișinău a solicitat ca la adoptarea soluției să

se țină cont de interesul superior al copilului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

La caz, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 10 ianuarie 2020 împotriva deciziei din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Tatiana Balan, reprezentată de

avocatul Angela Vuico, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Tatiana Balan, reprezentată

de avocatul Angela Vuico nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

3

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța

de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de

către Tatiana Balan, reprezentată de avocatul Angela Vuico urmează a fi considerat ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Tatiana Balan, reprezentată de

avocatul Angela Vuico.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

4