2ra-460/20 — demolarea construcției

Dosarul nr. 2ra-460/20 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Ocnița (jud. D. Dolghieri) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. St. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) ÎNCHEIERE 18 martie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Olga Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Zoia Romaniuc împotriva Olgăi Dogotari cu privire la demolarea construcției, împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 21 decembrie 2018, Zoia Romaniuc, contrasemnată și de avocatul Victor Chilat, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Dogotari solicitând obligarea pârâtei de a demola construcția neautorizată și de o conforma proiectului, ulterior primirii autorizației de construire.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că fiind proprietară a bunului imobil ce constă din încăpere nelocativă cu număr cadastral XXXXX.162.03 amplasată în camera frigorifică pe terenul ce aparține primăriei com. Calarașovca, r-nul Ocnița, samavolnic, fără autorizație de construcție, a efectuat lucrări de construcții a bunului ce-i aparține în proprietate. Totodată, a menționat că în rezultatul acestor construcții neautorizate efectuate cu devieri de la proiect de către Olga Dogotari, au fost cauzate prejudicii materiale ei personal și altor coproprietari ai camerei frigorifice: Iurii Rîbac, Iurii Vicol, Alexandru Scorenco, Alexandru Cotovici.

Or, prin faptul că fiind oprită scurgerea apei, provenită din ploi și zăpadă de pe acoperiș, se acumulează în cantități mari formând un lac pe acoperiș, după ce se infiltrează prin acoperiș în încăperile frigorifice care le aparțin și în rezultat se deteriorează tencuiala pereților, afectează utilajele și producția ce se păstrează în încăperi. Reclamanta a evidențiat că la nenumărate adresări către Olga Dogotari de a legitima construcția și de a o efectua conform planului în așa fel ca să nu afecteze încăperile, însă nu a reacționat, dar dimpotrivă a continuat să construiască în continuare. Pe acest fapt s-au adresat cu plângeri către Primăria com. Calarașovca, președintelui raionului Ocnița, Vasile Romaniuc, Inspectoratului Poliției Ocnița.

De asemenea, a precizat că la 16 august 2018 a fost format un grup de lucru din membrii Comisiei raionale, în componența: Boris Sîtnic, Mihail Lazari, Valentin 1 Bicer și Vitalii Lazari, care au constatat faptul de deviere de la proiect a obiectului de construcție-camera frigorifică, com. Calarașovca. Proiectul cuprinde demontarea planșeurilor de beton armat și a unor pereți din blocuri de calcar. În interior s-a planificat construcții separate, coloane de grinzi din țeavă metalică, panouri de tip SANDWICI pentru pereți, pod și acoperit cu tablă profilată. De fapt, s-a constatat deviere de la proiect prin ridicarea blocurilor de calcar a pereților, centurii de beton și acoperirii cu aceleași planșeuri.

Încăperea în cauză este ridicată cu 0,8 m. În comparație cu parapetul clădirii de bază a frigiderului, sau 1,4-1,5 m mai sus ca nivelul acoperișului plat cu o înclinație mică în una pantă. Locul îmbinării celor două volume constructive a fost executat din mortar și învelite cu ruberoid pe acoperișul construcției de bază a încăperii vecinului. Autorizația de construcție nr. 01 din 18 aprilie 2018 nu a fost semnată de primarul și secretarul com. Calarașovca, iar în cazul lipsei autorizației de construcție, este interzisă executarea lucrărilor.

Reclamanta a precizat că, Olga Dogotari a fost preîntâmpinată de nenumărate ori din partea Primăriei Calarașovca și a colaboratorilor Inspectoratului de Poliție Ocnița care au investigat acest caz, în ceea ce privește interzicerea construcției neautorizate și sistarea ei până la perfectarea tuturor documentelor necesare pentru efectuarea construcției, dar cu toate aceste avertismente Olga Dogotari nu a sistat lucrările de construcție și continuă până în prezent efectuarea lor. Prin hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Zoia Romaniuc și s-a obligat Olga Dogotari de a demola partea construită neautorizat al bunului imobil, încăpere nelocativă (camera frigorifică), număr cadastral XXXXX.162.03, situat în com.

Calarașovca, r-nul Ocnița. Prin decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de Olga Dogotari și s-a menținut hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că s-a constatat indubitabil că reconstrucția clădirii - camerii frigorifice, efectuată de către Olga Dogotari în satul Calarașovca, extravilan, s-a realizat neautorizat, cu încălcarea normelor legale, totodată încălcând în mod flagrant dreptul de vecinătate a Zoiei Romaniuc, din care considerente a considerat corectă concluzia primei instanțe cu privire la temeinicia cerinței reclamantei din acțiune cu privire la demolarea construcției efectuate neautorizat de către Olga Dogotari, cu restabilirea imobilului la etapa inițială.

De asemenea, a punctat că investigând cazul, s-a stabilit că acoperișul frigiderului industrial ce aparține Olgăi Dogotari, are înclinația spre peretele construcției Zoiei Romaniuc, astfel că unica cale de scurgere a apei de pe acoperiș este spre clădirea ultimei. În așa mod, s-a constatat că după ridicarea peretelui clădirii din vecinătate mai sus decât era stabilit conform proiectului inițial și decât acoperișul de bază al construcției, scurgerea apei a fost total blocată pe acoperișul frigiderului Zoiei Romaniuc, unde, fără a dispune de căi de alunecare, rămânând apă stătută, /inclusiv zăpada/ se scurgea prin pătrunderea peste pereții clădirii în interior, cauzând daune.

Citând prevederile art. 379 alin. (1) Cod civil, instanța de apel a reiterat că părțile Zoia Romaniuc și Olga Dogotari deținând dreptul de proprietate asupra construcțiilor ce se află în vecinătate nemijlocită, au obligația de a respecta atât dreptul de proprietate a celuilalt, cât și legile aplicabile în domeniul construcției în 2 raport cu dreptul de vecinătate și influențele admisibile reciproce. Din considerentul că, în speța dată construcțiile părților, inițial se aflau la aceiași înălțime și sub același acoperiș, la efectuarea reconstrucției de către pârâtă urma să se țină cont de protecția proprietăților din vecinătate, dar și să se obțină actele permisive, fapt ignorat de Olga Dogotari.

La fel, a accentuat că dreptul de proprietate trebuie respectat reciproc, iar în ceea ce privește demolarea construcției neautorizate, a relevat că o asemenea soluție garantează respectarea drepturilor ambelor părți litigante, al reclamantei prin încetarea atentării inadmisibile, iar a pârâtei, prin aducerea construcției la nivelul existent anterior reconstrucției neautorizate. De altfel, demolarea integrală a construcției nu se cere și nici nu a fost dispusă.

La 27 ianuarie 2020, Olga Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi, a declarat recurs împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu dispunerea scoaterii de pe rol în legătură cu existența temeiurilor prevăzute de art. 267 Cod de procedură civilă sau cu remiterea cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată, având în vedere omisiunea instanței de a se pronunța asupra tuturor cerințelor invocate în cererea de apel. Totodată, a indicat că în caz că instanța de recurs va considera că cerințele formulate nu pot fi admise, a solicitat examinarea recursului cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că admiterea spre examinare a cererii de chemare în judecată în lipsa taxei de stat, impune scoaterea cererii de pe rol în temeiul art. 267 Cod de procedură civilă. Or, bonul prezentat cu titlu de taxă de stat nu are nimic comun cu litigiul examinat, fiind achitat din numele altei persoane. La fel, a menționat că jurisprudența națională și CEDO a abordat această problemă. Or, Curtea Supremă de Justiție este instanța care poate corecta erorile procedurale admise de instanțele inferioare. De asemenea, a declarat că decizia instanței de apel nu conține soluția în privința capătului de cerere de scoatere a cererii de pe rol, invocat suplimentar și prezentat în cadrul ședinței de judecată din 29 octombrie 2019. Decizia instanței nu reflectă răspunsurile la anumite aspecte cheie ale cauzei și argumentele prezentate în susținerea apelului suplimentar.

În lipsa unui răspuns clar și explicit, hotărârea judecătorească se consideră nemotivată. Recurenta a afirmat că instanțele inferioare au încălcat principiul disponibilității, au depășit cadrul cerințelor reclamantei, or, instanțele s-au pronunțat în privința unei pretenții neexistente referitor la legalitatea construcției, ceea ce nu constituie obiectul cauzei. Instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au aplicat o altă lege ce nu trebuia să fie aplicată, iar încălcările admise au dus la soluționarea greșită a cauzei. În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

3 Decizia instanței de apel a fost adoptată la 29 octombrie 2019, iar Olga Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi, a declarat recurs la 27 ianuarie 2020. Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei participanților la proces la 16 decembrie 2019, conform scrisorii de însoțire (f.d.144) și a fost recepționată de avocatul recurentei Valerii Voleanschi la 26 decembrie 2019, conform avizului de recepție (f.d.145). Însăși recurenta a recepționat-o la 16 decembrie 2019, conform mențiunii în acest sens (f.d.144 verso). Din textul recursului se distinge că reprezentantul recurentei a recepționat decizia la 20 decembrie 2019 (f.d.149). Astfel, recursul este declarat în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Olga Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Olga Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură 4 civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Olga Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Olga Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi, împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 5