2r-411/20 — cu privire la demolarea construcției neautorizate

Dosarul nr. 2r-411/20 Prima instanță: Judecătoria Edineț sediul Ocnița (jud. D. Dolghieri) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu) DECIZIE 16 octombrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Nicolae Craiu examinând recursul declarat de Olga Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Zoiei Romaniuc împotriva Olgăi Dogotari cu privire la demolarea construcției neautorizate împotriva încheierii din 7 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respinsă cererea Olgăi Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi cu privire la emiterea unei hotărârii suplimentare constată: La 21 decembrie 2018, Zoia Romaniuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Dogotari cu privire la demolarea construcției neautorizate.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 376-386 Cod civil, în vigoare la acel moment, art. 166-167 CPC, a solicitat admiterea acțiunii, obligarea Olgăi Dogotari de a demola construcția neautorizată încăperea nelocativă (cameră frigorifică) cu nr. cadastral XXXXX din com. XXXXX r-nul XXXXX și de a se conforma conform proiectului. Prin hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoria Edineț sediul Ocnița, acțiunea a fost admisă. A fost obligată Olga Dogotari de a demola construcția neautorizată al bunului imobil, încăpere nelocativă (cameră frigorifică) cu nr. cadastral XXXXX din com. XXXXX r-nul XXXXX. Prin decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Olga Dogotari și menținută hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoria Edineț sediul Ocnița.

Prin încheierea din 18 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Olga Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți. 1 La 9 iunie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Olga Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi a depus la Curtea de Apel Bălți o cerere cu privire la emiterea hotărârii suplimentare la decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți. În motivarea cererii a invocat că la depunerea cererii de chemare în judecată de către Zoia Romaniuc a fost anexat bonul de plată nr. C8F3-I100 din 12 decembrie 2018 privind achitarea taxei de stat în mărime de 100 de lei.

A menționat că bonul de plată a taxei de stat din 12 decembrie 2018 conține mențiuni privind achitarea taxei de stat de către Alexandr Scorenco, care nu este parte a litigiului în cauză. A relevat că în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel din 29 octombrie 2019, de către reprezentantul său, avocatul Valerii Voleanschi a fost depus apel suplimentar, prin care a solicitat scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată, însă instanța de apel nu s-a expus în privința acestei cerințe. Mai mult că însuși Zoia Romaniuc în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, a recunoscut că nici ea și nici avocatul său nu au achitat taxa de stat pentru înaintarea prezentei cauze în instanța de judecată.

Cu referire la prevederile art. 373 alin. (5), 250 alin. (1) lit. a) CPC, a solicitat emiterea unei hotărâri suplimentare la decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care instanța de apel să se expună asupra cerinței omise de scoatere de pe rol a cererii de chemare în judecată depusă de Zoia Romaniuc. Prin încheierea din 7 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea Olgăi Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi de emitere a hotărârii suplimentare la decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți. La 22 iulie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Olga Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi a declarat recurs împotriva încheierii din 7 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a încheierii recurate, cu remiterea cauzei în adresa Curții de Apel Bălți în vederea emiterii hotărârii suplimentare la decizia instanței de apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea instanței de apel considerând-o ca ilegală și neîntemeiată. A obiectat că instanța de apel cu interpretarea eronată a legii materiale, a concluzionat că odată ce există deja o hotărâre judecătorească irevocabilă pe fondul cauzei, expunerea în privința cerințelor omise cu privire la scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată este imposibilă. Cu referire la prevederile art. 373 alin. (5) CPC, a indicat că instanța de apel era obligată să se expună asupra tuturor solicitărilor ei din cererea apel, iar ignorarea acestor prevederi încalcă în mod direct dreptul său la acces la justiție și la un proces echitabil garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Iar având în vedere dispozițiile art. 250 alin. (1) CPC, a remarcat că în cazul în care instanța de judecată omite să se pronunțe în privința unei pretenții formulate de către părți, aceasta este obligată să se pronunțe asupra pretenției omise printr-o hotărâre suplimentară. A obiectat că instanțele de judecată ierarhic superioare sunt obligate să verifice din oficiu corectitudinea achitării taxei de stat, iar în cazul în care sunt 2 depistate omisiuni, să restituie cauza instanței de fond pentru emiterea unei hotărâri suplimentare de scoatere de pe rol a cererii de chemare în judecată. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Astfel, se constată că recurenta s-au conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 22 iulie 2020 împotriva încheierii din 7 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți în termenul legal. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul împotriva încheierii contestate urmează a fi respins din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. După cum rezultă din materialele dosarului, prin hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoria Edineț sediul Ocnița, acțiunea a fost admisă și a fost obligată Olga Dogotari de a demola construcția neautorizată al bunului imobil, încăpere nelocativă (cameră frigorifică) cu nr. cadastral XXXXX din com. XXXXX r-nul XXXXX. La 10 iunie 2019, Olga Dogotari a declarat apel împotriva hotărârii din 26 martie 2019 a Judecătoriei Edineț sediul Ocnița, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f. d. 91-93).

Tot actele cauzei atestă că în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel din 29 octombrie 2019, Olga Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi a depus cerere de apel suplimentară, prin care a solicitat scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată depusă de Zoia Romaniuc, iar în cazul în care instanța de apel va considera că cerința dată urmează să fie respinsă, a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f. d. 129-134). Prin decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Olga Dogotari și menținută hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Edineț sediul Ocnița.

Iar prin încheierea din 18 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Olga Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți. Este cert și faptul că la 9 iunie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Olga Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi a depus la Curtea de Apel Bălți o cerere cu privire la emiterea hotărârii suplimentare la decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat instanței de apel să se expună asupra cerinței omise de scoatere de pe rol a cererii de chemare în judecată depusă de Zoia Romaniuc. 3 Prin încheierea din 7 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea Olgăi Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi de emitere a hotărârii suplimentare la decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți.

Verificând legalitatea încheierii instanței de apel, în raport cu motivele recursului și cadrul legal aplicabil speței, instanța de recurs constată ca justificată concluzia instanței de apel cu privire la respingerea cererii Olgăi Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi de emitere a hotărârii suplimentare la decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți. În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs va reține prevederile art. 250 alin. (1) lit. a) CPC, potrivit cărora instanța care a pronunțat hotărârea emite, din oficiu sau la cererea participanților la proces, o hotărâre suplimentară dacă nu s-a pronunțat asupra unei pretenții formulate de către părți sau de către intervenientul principal.

În interpretarea corectă a normei de drept enunțate, este de înțeles că hotărârea suplimentară reprezintă acel act de dispoziție judecătoresc care se emite după pronunțarea hotărârii judecătorești de bază prin care a fost soluționat fondul cauzei în vederea asigurării deplinității ei. Raportând la caz, dispozițiile legale enunțate, instanța de recurs constată că cererea Olgăi Dogotari cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare la decizia instanței de apel, nu se încadrează în prevederile art. 250 alin. (1) lit. a) CPC. Or, prin cererea Olgăi Dogotari cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare la decizia instanței de apel, prin scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată depusă de Zoia Romaniuc, se urmărește scopul emiterii unei alte soluții decât cea adoptată prin decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, rămasă irevocabilă prin încheierea din 18 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție.

Acest fapt este inacceptabil conform legislației procedurale, în situația în care prin emiterea unei hotărârii suplimentare în sensul art. 250 CPC, nu poate fi modificată esența soluției date prin hotărârea de bază. Așadar, instanța de recurs relevă că odată cu soluționarea fondului cauzei prin decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, rămasă irevocabilă prin încheierea din 18 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în lumina principiului autorității de lucru judecat, o hotărâre judecătorească, prin care s-au stabilit faptele, cât și constatările reținute în mod irevocabil, se bucură de prezumția absolută de adevăr și nu pot fi contrazise printr-o altă hotărâre. Față de toate aceste considerente, se atestă legalitatea încheierii din 7 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respinsă cererea Olgăi Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi de emitere a hotărârii suplimentare la decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți.

Drept urmare, constatările date resping argumentele recurentei din cererea de recurs cu privire la netemeinicia încheierii recurate. Distinct de cele ce preced și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurentă sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel. 4 În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul declarat de Olga Dogotari, reprezentată de avocatul Valerii Voleanschi.

Se menține încheierea din 7 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Zoiei Romaniuc împotriva Olgăi Dogotari cu privire la demolarea construcției neautorizate. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Nicolae Craiu 5