2ra-423/20 — Declararea nulitătii actelor juridice

Dosarul nr.2ra-423/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central, judecător: A. Brăgaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: I. Țurcan, V. Cotorobai, M. Anton

ÎNCHEIERE

18 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Zinaida Guzun,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Fiodor Guzun către

Tatiana Guzun, Zinaida Guzun și Anatoli Lupușor, intervenienți accesorii notarul

public Alexandru Gladiș și Galina Ceban, cu privire la declararea nulității procurii,

contractelor de donație și a contractului de vânzare-cumpărare,

împotriva deciziei din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Zinaida Guzun împotriva hotărârii din 13 aprilie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central, prin care a fost admisă parțial cererea de

chemare în judecată,

c o n s t a t ă:

La 24 august 2017, Fiodor Guzun a depus cerere de chemare în judecată către

Tatiana Guzun, Zinaida Guzun și Anatoli Lupușor, intervenienți accesorii notarul

public Alexandru Gladiș și notarul public Galina Ceban, prin care a solicitat să fie

declarate nule contractele de donație, contractul de vânzare-cumpărare și procura

eliberată de Guzun Fiodor pe numele Tatianei Guzun, autentificată de notarul public

Gladîș Alexandru.

În motivarea acțiunii, a indicat că o perioadă îndelungată a avut o afacere proprie

și a dispus de mai multe case de schimb valutar, iar când fiica acestuia, Guzun Tatiana

a devenit majoră, reclamatul i-a încredințat să-l ajute în această afacere.

În anul 2015, la propunerea fiicei acestuia și pentru o colaborare mai bună,

deoarece avea încredere în ea, la 01.06.2015, dânsul a întocmit o procură generală,

autentificată notarial, prin care și-a împuternicit fiica pentru gestionarea afacerii, însă

concubinul acesteia, Lupușor Eduard, a influențat-o pe Guzun Tatiana în vederea

încheierii mai multor tranzacții dubioase, fără ca să cunoască reclamantul,

deposedându-1, în așa fel, de mai multe proprietăți.

În perioada anilor 2016-2017, Guzun Tatiana a încheiat din numele

reclamantului și a înstrăinat două proprietăți, și anume, bunul imobil cu suprafață

nelocativă cu nr. cadastral XXX de 41,8 m.p., situat în XXX, dobândit în timpul

căsătoriei cu Guzun Zinaida, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.651 din

11.02.2000 și apartamentul cu nr. cadastral XXX, situat în XXX, cu suprafața de 26,6

m.p.

La 06.07.2017, a depus o cerere la OCT Chișinău, prin care a solicitat informație

despre bunurile imobile indicate supra și astfel a aflat că aceste bunuri nu-i mai

aparțin, și de care a fost deposedat prin intermediul notarului public Galina Ceban,

prin următoarea schemă:

1) Guzun Tatiana, folosindu-se de procura eliberată în data de 01.06.2015, la

15.04.2016, a donat ½ cotă-parte din imobilul cu nr. cadastral XXX, situat în XXX,

ce-i aparține reclamantului, în proprietate soției acestuia, Guzun Zinaida;

2) Guzun Tatiana, folosindu-se de aceeași procură, tot, la 15.04.2016, în temeiul

contractului de vânzare-cumpărare nr. 2815 din 15.04.2016, a vândut ½ cotă-parte din

apartamentul cu nr. cadastral XXXX, situat în XXX cu suprafața de 26,6 m.p., care

aparținea reclamantului cu drept de proprietate lui Lupușor Anatoli;

3) La 27.04.2016, potrivit contractului de donație nr 3197, cumpărătorul Lupușor

Anatoli, a donat 1/2 cotă-parte din apartamentul cu nr. cadastral XXX, situat în XXX,

cu suprafața de 26,6 m.p., Guzun Zinaidei.

Astfel, procura din 15.01.2016, întocmită pe numele Tatianei Guzun, cât și

contractul de vânzare-cumpărare nr.2815 din 15.04.2016, contractul de donație nr.

3197 din 27.04.2016, urmează a fi declarate nule, pe motiv că acestea au fost

încheiate prin dol, precum și din cauza că lipsește cauza actului juridic ca element

esențial de valabilitate.

Cu pârâta Guzun Zinaida, reclamantul a fost căsătorit din 29.07.1986, însă

aproximativ de 5 ani nu mai locuiesc împreună, iar prin hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 16.08.2017, căsătoria dintre aceștia a fost desfăcută.

Fiica reclamantului cunoștea despre relațiile tensionate a acestuia cu Guzun

Zinaida, însă i-a donat din numele reclamantului ½ cotă-parte din apartamentul cu

număr cadastral XXX, situat în XXX, astfel în urma gratificării, întreg bunul i-a

revenit în proprietate exclusivă Zinaidei Guzun.

Totodată, Guzun Tatiana i-a vândut ½ din apartamentul dat lui Lupușor Anatoli,

care este rudă cu concubinul fiicei reclamantului, fapt despre care ultimul nu a

cunoscut și nici careva sume de bani în urma vânzării cotei-părți nu i-au fost

transmise.

Astfel, în urma contractului de donație nr. 3197, Lupușor Anatoli, i-a donat

Zinaidei Guzun ½ cota-parte din apartamentul cu număr cadastral XXX, imobilul care

i-a revenit în proprietate exclusivă ultimei.

În continuare reclamantul a indicat că, el niciodată nu a avut intenția de a

înstrăina oricare din bunurile imobile, care erau în proprietatea și posesia acestuia, cu

atât mai mult fostei soții, de care locuiește separat de mult timp și cu care sunt în

relații de dușmănie.

La fel, a indicat că este suspect și termenul foarte scurt în care au fost încheiate

tranzacțiile, înregistrarea acestora în Registrul bunurilor imobile și scopul urmărit la

încheierea acestora, iar încheierea tranzacțiilor a avut loc în urma unei înțelegeri

viclene între Guzun Zinaida și Guzun Tatiana, precum și a unei terțe persoane

Lupușor Anatoli.

Actul de vânzare-cumpărare, încheiat între Guzun Tatiana și Lupușor Anatoli,

este unul simulat, din motivul că reclamantului nu i-au fost transmise oricare mijloace

financiare în urma vânzării cotei-părți din bunul imobil, precum și din cauză că acesta

nu a fost încheiat cu scopul de a produce careva efecte juridice, în prezența faptului că

obiectul vânzării-cumpărării la câteva zile diferență a fost donat.

Consideră că, intenția lui Lupușor Anatoli de a o gratifica pe Guzun Zinaida, cu

care nu se află în legătură de rudenie sau prietenie, este una nejustificată.

În baza circumstanțelor invocate, contractele de donație, cât și contractul de

vânzare-cumpărare nominalizate, au fost încheiate în prezența unui viciu de

consimțământ dolul, pârâții acționând cu viclenie cu scopul de a deposeda reclamantul

de bunurile imobile pe care le deținea în proprietate.

Procura din 01.06.2015, întocmită pe numele Guzun Tatianei, este întocmită cu

viciu de consimțământ - eroarea și anume, falsa reprezentare a realității la încheierea

actului juridic, referitor la obiectul actului.

Pe cale de consecință, în circumstanțele în care apartamentul este unicul spațiu

locativ cu drept de proprietate de care dispune reclamantul, acesta nici într-un caz nu

ar fi delegat o procură pentru înstrăinarea acestuia, precum și faptul că niciodată nu a

avut intenția să o gratifice pe fosta soție, cu care este în relații ostile.

Astfel, a solicitat anularea procurii din 01.06.2015, a contractului de donație

nr.2814 din 15.04.2016, a contractului de vânzare-cumpărare nr.2816 din 15.04.2015

și a contractului de donație nr.3197 din 27.04.2016.

Prin hotărârea din 13 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

acțiunea a fost admisă parțial, fiind anulate: contractul de donație nr.2814 din

15.04.2016, contractul de vânzare-cumpărare nr.2816 din 15.04.2015 și contractul de

donație nr.3197 din 27.04.2016.

La 25 iulie 2018, Guzun Zinaida a depus cerere de apel, solicitând scutirea de la

plata taxei de stat, pe motiv că este pensionară și este în imposibilitate financiară de a

achita taxa de stat, repunerea apelului în termenul de a ataca hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Central din 13 aprilie 2018, invocând că nu a fost pe teritoriul

Republici Moldova și nu a putut să cunoască despre faptul emiterii hotărârii instanței

de fond, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărârii, prin care de respins

acțiunea reclamantului.

Prin încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

cererea apelantei Guzun Zinaida de repunere în termen și s-a repus Guzun Zinaida în

termenul de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 13

aprilie 2018, și s-a admis cererea apelantei Guzun Zinaida de scutire de la plata taxei

de stat, fiind scutită integral de la plata taxei de stat.

Prin decizia din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat a

fost respins și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, raportând dispozițiile

normelor legale aplicabile litigiului la circumstanțele cauzei, evaluând soluția primei

instanțe prin prisma raționalismului pretențiilor înaintate în raport cu circumstanțele

de fapt și de drept invocate, Colegiul consideră concluzia instanței de fond ca fiind

una corectă, iar circumstanțele cauzei confirmă cert și fără echivoc comportamentul

dolosiv și cu rea-credință a Tatianei Guzun, Zinaidei Guzun, Anatoli Lupușor și

Eduard Lupușor față de Fiodor Guzun, de a-l deposeda de bunurile imobile a acestuia,

care au fost agonisite în timpul căsătoriei cu Guzun Zinaida.

Prin urmare, instanța de apel a conchis despre temeinicia pretențiilor

reclamantului referitoare la declararea nulă a contractului de donație nr.2814 din

15.04.2016, încheiat între Guzun Tatiana din numele lui Guzun Fiodor, cu Guzun

Zinaida, autentificat de notarul public Galina Ceban și declararea nulă a contractului

de vânzare-cumpărare nr.2816, încheiat între Guzun Fiodor, reprezentat de către

Guzun Tatiana, în baza procurii din 01.06.2015 și Lupușor Anatoli, autentificat de

notarul public Galina Ceban, precum și a contractului de donație nr. 3197 din

27.04.2016, încheiat între Lupușor Anatoli și Guzun Zinaida.

La 17.02.2019, Zinaida Guzun a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel.

În motivarea recursului a indicat că instanțele de judecată la judecarea cauzei au

interpretat și au aplicat eronat legea, cauza în instanța de apel a fost examinată în

lipsa avocatului ei, în așa fel, fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere integrală a

cererii de chemare în judecată.

La 17.02.2020, Fiodor Guzun, reprezentat de avocatul Denis Terioșchin a depus

referință la cererea de recurs, prin care a solicitat ca recursul declarat de Zinaida

Guzun să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 10

octombrie 2019 și comunicată participanților la proces la 12 noiembrie 2019 (f. d.

244, vol. I), iar recursul a fost declarat la 17 decembrie 2019. Astfel, se constată că

recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei

din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Zinaida

Guzun, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Zinaida Guzun, nu pot duce la admisibilitatea

recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a

deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de

art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând

determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în

cererea de recurs depusă de către Zinaida Guzun.

Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Zinaida Guzun.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru