2ra-218/20 — incasarea salariului restant

Dosarul nr. 2ra-218/2020

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Centru (Sv. Ghercavii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

11 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Aliona Ciocanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Ciocanu

împotriva Societății pe Acțiuni „Articole din Beton Armat” cu privire la încasarea

salariului restant,

împotriva deciziei din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 29 octombrie 2018, Ciocanu Aliona a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Articole din Beton Armat” (în proces de lichidare) privind încasarea

salariului restant în sumă de 161 288 de lei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că a activat la SA ,,Articole din Beton

Armat” (în proces de lichidare) în funcție de jurisconsult și ca membru al comisiei de

lichidare până la 12 ianuarie 2012. Întreprinderea nu i-a achitat sumele restante

salariale care au fost confirmate de întreprindere ca fiind existente la data de 01

septembrie 2017.

A mai declarat reclamanta că în baza certificatului nr. 27 eliberat la 22

octombrie 2018 de către SA ,,Articole din Beton Armat” (în proces de lichidare),

restanța salarială față de Ciocanu Aliona, la data de 01 septembrie 2017 constituia

suma de 161 288 de lei. Astfel, angajatorul urma să-i achite suma salarială lunar, dar

nu a efectuat plățile, din aceste considerente s-a adresat conducerii întreprinderii SA

,,Articole din Beton Armat” (în proces de lichidare) să dispună plata salariului, însă

aceștia nu s-au achitat cu reclamanta.

A susținut că la data de 14 decembrie 2017 și la 07 iunie 2018 s-a adresat,

repetat, cu cerere scrisă către SA ,,Articole din Beton Armat” (în proces de lichidare)

pentru a-i fi achitată datoria salarială formată, în modul stabilit de legislație, cererile

date au fost recepționate de SA „Articole din Beton Armat” (în proces de lichidare),

însă nu a primit un răspuns pozitiv la această cerere.

1

Prin hotărârea din 20 februarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost

admisă cererea de chemare în judecată depusă de Ciocanu Aliona împotriva SA

„Articole din Beton Armat” (în proces de lichidare) privind încasarea salariului

restant.

S-a încasat de la SA „Articole din Beton Armat” (în proces de lichidare) în

beneficiul Alionei Ciocanu salariul restant în sumă de 161 288 de lei.

S-a încasat de la SA „Articole din Beton Armat” (în proces de lichidare) în

contul statului taxa de stat în sumă de 4838,64 de lei.

Prin decizia din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admisă cererea

de apel depusă de SA „Articole din Beton Armat”, casată hotărârea din 20 februarie

2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și emisă o hotărâre nouă prin care a fost

respinsă ca fiind tardivă cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Ciocanu

împotriva SA „Articole din Beton Armat” cu privire la încasarea salariului restant.

Pentru a concluziona astfel instanța de apel a reținut că termenul de prescripție

extinctivă începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se

naște la data când persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului, în

conformitate cu prevederile art. 355 alin.(l) lit. b) Codul muncii, cererea privind

soluționarea litigiului individual de muncă se depune în instanța de judecată în

termen de 3 ani de la data apariției dreptului respectiv al salariatului, în situația în

care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale sau de altei natură, ce i

se cuvin salariatului.

A specificat Curtea de Apel că dreptul reclamantei/recurentei de a solicita

încasarea salariului restant în sumă de 161 288 de lei, a apărut la data când a aflat sau

trebuiau să afle despre încălcarea dreptului, adică la data de 12 ianuarie 2012, cînd au

încetat raporturile de muncă cu SA „Articole din Beton Armat” (în proces de

lichidare) și nu mai târziu de 12 ianuarie 2015. Însă, Ciocanu Aliona s-a adresat cu

cerere de chemare în judecată prin care a solicitat încasarea salariului restant tocmai

la data de 29 octombrie 2018, cu omiterea esențială a termenului de prescripție

prevăzut de norma de drept enunțată.

La 09 decembrie 2019, Ciocanu Aliona a declarat recurs împotriva deciziei din

12 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei contestate și menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a încălcat esențial și

aplicate eronat normele dreptului material, nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat

legea.

A mai indicat recurenta că apelul a fost înaintat de o persoană fără împuterniciri

de a reprezenta întreprinderea și că instanța de apel a constatat eronat că a fost

încălcat termenul de prescripție, încălcând drepturile și libertățile fundamentale ale

omului.

La 17 februarie 2020 de către administratorul SA „Articole din Beton Armat”, în

proces de insolvabilitate a fost depusă referință prin care a solicitat respingerea

recursului declarat de Ciocanu Aliona ca fiind inadmisibil cu menținerea deciziei

instanței de apel.

2

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 12 septembrie 2019 a Curții

de Apel Bălți a fost expediată pentru cunoștință părților la proces la 07 octombrie

2019 (f.d. 79) și recepționată de către recurentă la data de 09.10.2019, fapt confirmat

prin avizul de recepție (f.d. 81).

Prin urmare, recursul declarat de Ciocanu Aliona, la 09 decembrie 2019, a fost

depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ciocanu Aliona, este

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

3

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ciocanu Aliona, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6

motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a

se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; Hansen vs

Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74).

De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale

specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a

4

constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen vs Finlanda (nr.2),

13 ianuarie 2009, parag.24; Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Ciocanu Aliona.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ciocanu Aliona.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5