3ra-411/20 — contestarea actului administrativ

3ra-411/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-411/20

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul central – Viorica Severin

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – Veronica Negru, Victoria Sîrbu, Angela Bostan

ÎNCHEIERE

11 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Escov și Valentina Escov,

reprezentați de avocatul Valeriu Gâscă,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Iurie Escov și Valentina Escov împotriva Consiliului și

Primăriei s. Piatra, r-nul Orhei, lui Oleg Gospodarenco și Larisei Gospodarenco cu

privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul depus de Iurie Escov și Valentina Escov, s-a casat parțial

hotărârea din 14 martie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul central și în partea casată

s-a emis o decizie nouă,

constată:

La 20 septembrie 2016, Iurie Escov a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Primăriei s. Piatra, r-nul Orhei și

lui Oleg Gospodarenco cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că prin decizia Primăriei

s. Piatra, r-nul Orhei din 31 ianuarie 1992 i-a fost distribuit, ca familie tânără și

care locuiau la părinții soției din s. Xxx, com. Piatra, r-nul Orhei, un lot de teren

pentru construcția casei individuale de locuit.

Având intenția de a se stabili cu familia în s. Xxx, com. Piatra, r-nul Orhei, a

comandat proiectul viitoarei case de locuit. Însă, din lipsa mijloacelor financiare,

deoarece pe parcursul a 2-3 ani după căsătorie nu au reușit să se angajeze la

serviciu, au plecat la muncă peste hotare, unde s-au stabilit cu traiul.

Pentru ca terenul să nu se transforme în paragină, a rugat nașii de cununie –

Oleg și Ludmila Gospodarenco să îngrijească lotul de pământ, să-l prelucreze și să

achite impozitul funciar. Ulterior, acesta a rămas doar în grija nașului Oleg

Gospodarenco și a mamei soacră.

Totodată, reclamantul a menționat că, nu cunoaște prin ce metode, dar fără

consimțământul său ca proprietar legal al terenului, lui Oleg Gospodarenco i-a fost

eliberat titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxx.

1

În luna august 2016, revenind la baștină, a aflat despre titlu de autentificare a

dreptului deținătorului de teren menționat supra și a solicitat explicații de la fostul

inginer cadastral al Primăriei s. Piatra, r-nul Orhei, care i-a comunicat că eliberarea

titlului pe numele lui Oleg Gospodarenco a fost făcută din greșeală. Tot din

greșeală, pe numele lui Oleg Gospodarenco a fost înregistrată și casa soacrei sale –

Procopciuc Zinovia Onofrei, dar această eroare ulterior a fost corectată de sine

stătător de oficialii de la Primăria s. Piatra, r-nul Orhei, prin reînregistrarea

imobilului pe numele soacrei.

Astfel, a fost deposedat în mod ilegal de terenul pentru construcții , imobilul

fiind transmis în mod ilegal în proprietate lui Oleg Gospodarenco.

Pentru a soluționa litigiul apărut pe cale amiabilă, extrajudiciară, s-a adresat

Primăriei s. Piatra, r-nul Orhei cu cerere prealabilă, prin care a cerut anularea

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxx eliberat pe numele

lui Oleg Gospodarenco. Examinând cererea sa, Primăria s. Piatra, r-nul Orhei a

eliberat răspuns, prin care a adeverit că „… în timpul măsurărilor masive și

eliberarea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren a fost comisă

următoarea eroare: parcela de teren cu destinația pentru construcții cu numărul

cadastral xxx, cu suprafața de xxx ha, deținător Oleg Gospodarenco, a fost

repartizată greșit. De facto, deținătorul terenului arătat mai sus este Iurie Escov.

Eroarea respectivă poate fi lichidată numai prin hotărârea instanței de judecată,

unde vă recomandăm să vă adresați…”.

Având în vedere că litigiul iscat nu poate fi soluționat pe cale amiabilă,

extrajudiciară, s-a adresat cu prezenta acțiune, în temeiul art. 10, 11, 217 alin. (1) și

200 alin. (1) din Codul civil.

Reclamantul Iurie Escov a solicitat instanței de judecată recunoașterea

nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxx, eliberat

în baza deciziei Consiliului local Piatra, r-nul Orhei pe numele lui Oleg

Gospodarenco; compensarea din contul Primăriei s. Piatra, r-nul Orhei în

beneficiul său a cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu achitarea taxei de

stat în sumă de 150 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3 500 de

lei.

La 16 martie 2018, Iurie Escov, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, a

depus cerere de concretizare și completare a pretențiilor acțiunii, indicând că își

formulează pretențiile împotriva Consiliului local Piatra, r-nul Orhei, Primăriei

s. Piatra, r-nul Orhei, lui Oleg Gospodarenco și Larisei Gospodarenco, solicitând:

anularea deciziei Consiliului local Piatra, r-nul Orhei nr. 7/5 din 18 noiembrie

2004, prin care a fost eliberat titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr. xxx pe numele lui Oleg Gospodarenco; recunoașterea nulității titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxx, eliberat în baza deciziei

Consiliului local Piatra, r-nul Orhei pe numele lui Oleg Gospodarenco;

compensarea din contul Primăriei s. Piatra, r-nul Orhei în beneficiul său a

cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu achitarea taxei de stat în sumă de

150 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3 500 de lei (vol. I,

f.d. 51 recto-verso).

În motivarea cererii a menționat că, titlu de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. xxx pe numele lui Oleg Gospodarenco a fost eliberat

anume în baza deciziei Consiliului local Piatra, r-nul Orhei nr. 7/5 din 18

noiembrie 2004.

2

Această circumstanță a determinat necesitatea concretizării obiectului

litigiului și a cercului de subiecți, deoarece Consiliul local Piatra, r-nul Orhei este

autoritatea publică emitentă a deciziei nr. 7/5 din 18 noiembrie 2004.

La 14 decembrie 2018, Iurie Escov, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă a

depus cerere de concretizare a pretențiilor acțiunii, prin care a solicitat: anularea

deciziei Consiliului local Piatra, r-nul Orhei nr. 7/5 din 18 noiembrie 2004, prin

care a fost eliberat titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxx pe

numele lui Oleg Gospodarenco, în partea ce-l vizează pe Oleg Gospodarenco;

recunoașterea nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.

xxx, eliberat în baza deciziei Consiliului local Piatra, r-nul Orhei pe numele lui

Oleg Gospodarenco; compensarea din contul Primăriei s. Piatra, r-nul Orhei în

beneficiul său a cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu achitarea taxei de

stat în sumă de 150 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3 500 de

lei (vol.I, f.d. 94 recto-verso).

În argumentarea cererii a indicat că, după ce reprezentantul Consiliului local

Piatra, r-nul Orhei a prezentat instanței de judecată copia autentificată a deciziei

nr. 7/5 din 18 noiembrie 2004, a constatat că prin pct. 2 al acesteia s-a pus în

sarcina Primarului aprobarea inter alia a listei terenurilor pentru care urmează a fi

perfectate titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren, listei

terenurilor transmise în folosință, precum și eliberarea titlurilor de autentificare a

dreptului deținătorului de teren.

Având în vedere că, decizia nominalizată se referă la mai mulți locuitori ai

s. Piatra, r-nul Orhei, cărora li s-au atribuit terenuri pentru construcție individuală,

inclusiv și lui Oleg Gospodarenco, a apărut necesitatea modificării cerințelor

acțiunii.

La 12 februarie 2019, Iurie Escov, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, a

depus cerere de concretizare a pretențiilor acțiunii, prin care a solicitat: atragerea

Valentinei Escov în calitate de coreclamantă, având în vedere că este soția lui Iurie

Escov și în calitate de copârât a Ludmilei Gospodarenco (vol. I, f.d. 100-101).

La 12 februarie 2019, Valentina Escov, reprezentată de avocatul Vasile

Stăvilă, a depus cerere prin care a solicitat atragerea sa în proces în calitate de

coreclamant (vol. I, f.d. 102, 105).

Prin încheierea protocolară din 12 februarie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul

central, s-a atras în proces în calitate de coreclamant Valentina Escov și în calitate

de copârât Ludmila Gospodarenco (vol. I, f.d. 105).

Prin hotărârea din 14 martie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul central s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea în partea recunoașterii nulității titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxx, eliberat în baza deciziei

Consiliului local Piatra, r-nul Orhei pe numele lui Oleg Gospodarenco și în partea

compensării cheltuielilor de judecată.

S-a respins ca tardivă acțiunea în partea anulării deciziei Consiliului local

Piatra, r-nul Orhei nr. 7/5 din 18 noiembrie 2004, în partea eliberării titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxx pe numele lui Oleg

Gospodarenco (vol. I, f.d. 118-119, 129-139).

În consolidarea soluției, prima instanță a reținut că, reclamanții Iurie Escov și

Valentina Escov nu și-au înregistrat în mod legal în Registrul bunurilor imobile

drepturile asupra terenului pretins primit pentru construcția unei case de locuit, ca

tânără familie.

3

Reclamanții nu au putut argumenta și nu au probat faptul că, terenul

menționat în titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxx, eliberat

pe numele lui Oleg Gospodarenco, este același teren care le-a fost distribuit prin

decizia Primăriei s. Piatra, r-nul Orhei din 31 ianuarie 1992.

Scrisoarea informativă nr. 680 din 20 septembrie 2016 nu are forță probantă

suficientă pentru a demonstra că Iurie Escov este proprietarul de drept al terenului

în litigiu, deoarece nu are la bază careva acte în temeiul cărora reclamantul ar

deține acest pretins drept.

Dealtfel, Primăria s. Piatra, r-nul Orhei nu a demonstrat că parcela de teren cu

destinația pentru construcții, cu numărul cadastral xxx, S=xxx ha, deținător Oleg

Gospodarenco, a fost repartizată ultimului în mod greșit.

Mai mult ca atât, în cazul în care terenul a fost „repartizat greșit”, autoritatea

publică locată era obligată să anuleze din oficiu titlu de autentificare a dreptului

deținătorului de teren a lui Oleg Gospodarenco asupra terenului litigios, fapt care

nu a fost făcut.

Prin urmare, prima instanță a constatat că reclamanții nu au administrat probe

pertinente, concludente și utile, care ar dovedi faptul că ar avea careva drepturi

legale asupra terenului cu suprafața de xxx ha, trecut în Registrul cadastral al

deținătorilor de terenuri la nr. 770 la 18 noiembrie 2004, care i-a fost atribuit în

proprietate privată lui Oleg Gospodarenco și Ludmilei Gospodarenco prin decizia

Consiliului local com. Piatra nr. 7/5 din 18 noiembrie 2004, în baza titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxx (f.d. 13).

Respectiv, titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxx

corespunde tuturor prevederilor legale, după formă și conținut, fiind eliberat de

autoritatea competentă în baza unui act legal.

În partea capătului de cerere privind anularea parțială a deciziei Consiliului

local Piatra, r-nul Orhei nr. 7/5 din 18 noiembrie 2004, prima instanță a reținut că

termenul de 30 de zile de contestare a acesteia curge de la data emiterii – 18

noiembrie 2004.

În pofida acestui fapt, acțiunea privind anularea deciziei Consiliului local

Piatra, r-nul Orhei nr. 7/5 din 18 noiembrie 2004 a fost înaintată în instanță abia la

16 martie 2018, iar reclamanții nu au informat instanța despre careva motive

relevante a omiterii termenului de prescripție de adresare în instanță, nu au

prezentat alte argumente care ar servi ca temei de a-i repune în termen de atac și nu

au solicitat repunerea în acest termen.

Prin decizia din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

depus de Iurie Escov și Valentina Escov.

S-a casat parțial hotărârea din 14 martie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul

central în partea în care s-a respins ca tardivă acțiunea depusă de Iurie Escov și

Valentina Escov în partea anulării parțiale a deciziei Consiliului local Piatra, r-nul

Orhei nr. 7/5 din 18 noiembrie 2004 și în această parte s-a emis o decizie nouă,

prin care:

S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Iurie

Escov și Valentina Escov împotriva Primăriei s. Piatra, r-nul Orhei, Consiliului

s. Piatra, r-nul Orhei, lui Oleg Gospodarenco și Larisei Gospodarenco cu privire la

anularea deciziei Consiliului local Piatra, r-nul Orhei nr. 7/5 din 18 noiembrie 2004

în partea eliberării Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr. xxx pe numele lui Oleg Gospodarenco.

4

În rest, hotărârea din 14 martie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul central s-a

menținut (vol. I, f.d. 231-232, 233-250).

Instanța de apel a concluzionat că hotărârea primei instanței în partea

respingerii acțiunii ca tardivă a fost adoptată cu aprecierea eronată a normelor

materiale în coroborare cu circumstanțele faptice ale cauzei.

Or, termenul de adresare în instanță nu a început să curgă de la data adoptării

deciziei Consiliului local Piatra, r-nul Orhei nr. 7/5 din 18 noiembrie 2004,

deaorece conform extrasului din Registrul bunurilor imobile Oleg Gospodarenco

și-a înregistrat drepul de proprietate asupra terenului la 07 iunie 2005, temeiul

înscrierii fiind indicat „Titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren

(duplicat) nr. xxx din 10 ianuarie 2005”, dar nu și decizia Consiliului local Piatra

nr. 7/5 din 18 noiembrie 2004.

Cu atât mai mult că, din materialele cauzei nu poate fi constatată cert data la

care a făcut cunoștință Iurie Escov cu conținutul deciziei Consiliului local Piatra

nr. 7/5 din 18 noiembrie 2004.

În confirmarea poziției sale, instanța de apel a notat și faptul că, prin cererea

din 18 octombrie 2018, reclamantul a solicitat Primăriei comunei Piatra eliberarea

copiei deciziei Consiliului local Piatra nr. 7/5 din 18 noiembrie 2004, însă acest act

administrativ a fost prezentat abia în instanța de judecată.

În atare circumstanțe, Curtea de Apel Chișinău a constatat ca fiind depus în

termenul legal capătul de cerere privind anularea parțială a deciziei Consiliului

local Piatra, r-nul Orhei nr. 7/5 din 18 noiembrie 2004.

Efectuând controlul decătoresc al legalității deciziei Consiliului local Piatra,

r-nul Orhei nr. 7/5 din 18 noiembrie 2004, instanța de apel a decelat că reclamanții

Iurie Escov și Valentina Escov nu au indicat niciun temei prevăzut la art. 26

alin. (1) din Legea contenciosului administrativ de anulare în parte a actului

administrativ, iar simplul dezacord al acestora cu decizia contestată nu poate

constitui temei de anulare.

Instanța de apel a notat că una din condiții pentru a sesiza instanța de

contencios administrativ este existența vătămării unui drept recunoscut de lege. În

speță, însă, nu este clar care drept al reclamanților a fost încălcat prin decizia

Consiliului local Piatra nr. 7/5 din 18 noiembrie 2004 în partea contestată, or,

aceștia nu au demonstrat existența căruiva drept asupra terenului reparizat lui Oleg

Gospodarenco.

La 09 ianuarie 2020, Iurie Escov și Valentina Escov, reprezentați de avocatul

Valeriu Gâscă, au depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat împotriva

deciziei din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

integrală a deciziei recurate și a hotărârii din 14 martie 2019 a Judecătoriei Orhei,

sediul central, cu emiterea unei decizii noi, prin care să fie admisă integral acțiunea

(vol. II, f.d. 7-8 recto-verso).

În motivarea recursului a reiterat temeiurile de fapt ale speței și etapele de

judecare a cauzei, suplimentar invocând că instanțele inferioare au apreciat eronat

și în mod arbitrar suportul probator. Or, materialele cauzei atestă incontestabil rea-

voința lui Oleg Gospodarenco de a acapara prin înșelăciune terenul care a fost

repartizat ligitim familiei Escov.

Acest fapt este confirmat prin certificatul Primăriei s. Piatra, r-nul Orhei

nr. 680 din 24 septembrie 2016, conform căruia parcela de teren cu destinația

5

pentru construcții cu numărul cadastral xxx, suprafața de xxx ha, a fost repartizată

greșit lui Oleg Gospodarenco, deținătorul de facto al terenului fiind Iurie Escov.

La judecarea cauzei instanțele de fond nu au ținut cont nici de informația

eliberată de Primăria s. Piatra, r-nul Orhei la 30 septembrie 2019, prin care se

confirmă că, în perioada anilor 1992 – 2015, impozitul funciar pe terenul cu

numărul cadastral xxx a fost achitat de mama Valentinei Escov – Zinovia

Procociuc.

De asemenea, instanța de apel a aplicat art. 46 din Constituția Republicii

Moldova, care are alicabilitate în speța dedusă judecății.

Deși, recursul depus de Iurie Escov și Valentina Escov, reprezentați de

avocatul Valeriu Gâscă, împotriva deciziei din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost notificat intimaților, fiindu-le explicat și dreptul de a depune

referințe asupra recursului, fapt confirmat prin scrisoarea din 11 februarie 2020 și

avizele de recepție a corespondenței DS9350039547AS, DS9350039570AS,

DS9350039573AS, DS9350039571AS și DS9350039572AS, ei nu au făcut uz de

acest drept procesual (vol. II, f.d. 30, 32-37).

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul de admisibilitate al completului specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea

nr. 116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova. Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat

în vigoare la 01 aprilie 2019.

Potrivit art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina

în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător

pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor

judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici

instanța de recurs, cu referire la termenul de depunere a recursului, reține că, în

sensul art. 245 alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 26 noiembrie 2019 și notificată

lui Iurie Escov, Valentinei Escov și reprezentantului acestora, avocatului Valeriu

6

Gâscă, la 06 ianuarie 2020, fapt confirmat prin avizele de recepție a corespondenței

DS2035939284AS și DS2035937268AS (vol. II, f.d. 1 și 5 verso).

Iurie Escov și Valentina Escov, reprezentați de avocatul Valeriu Gâscă, în

conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ, au depus la 09

ianuarie 2020 la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat. Instanța de recurs

consideră că, recurenții s-au conformat prevederilor legale și au depus recursul

motivat în interiorul termenului legal.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de

procedură civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste

prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului depus de Iurie Escov și Valentina

Escov, reprezentați de avocatul Valeriu Gâscă, în raport cu materialele cauzei de

contencios administrativ, completul de admisibilitate al completului specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare invocate în recurs, completul atestă că Iurie

Escov și Valentina Escov, reprezentați de avocatul Valeriu Gâscă, au indicat

argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat

înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca

temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor,

fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul de admisibilitate constată că, argumentele invocate în recurs

nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în

cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

7

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul depus de Iurie Escov și Valentina Escov, reprezentați de avocatul Valeriu

Gâscă, nu se regăsesc asemenea aspecte.

Completul de admisibilitate menționează că, recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurenți nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Iurie Escov și Valentina Escov, reprezentați de avocatul

Valeriu Gâscă și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul de admisibilitate al completului

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Iurie Escov și Valentina

Escov, reprezentați de avocatul Valeriu Gâscă.

Conform art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și în

conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Iurie Escov și Valentina Escov, reprezentați de avocatul

Valeriu Gâscă, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8